Romanulu, iunie 1872 (Anul 16)
1872-06-01
A A V ANULU ALU ȘESE-SPRE-ZECELE * DESCE ȘI VEI PUTEA ■A.33 CVN AMJEM 'X'JH j«! CVITALE: unii anu 48 lei; țese lun 24 lei; trei luni 12 lei; u,4 lună 6 lei. IN DISTRICTE: unii anu 58 lei; șese luni 29 lei; trei luni 15 lei;uă luni 6 lei. Asolamentele începu la 1 și 16 ale lunei TJuűesemplarul 20 bani. Frauța, Italia și Anglia, pe trimistru franci 20. Austria și Germania, pe trimestru franci 18. ANTINȚTIKl Annnéiul 1, pagina a IV, linia 30 litere — 40 bani. lastiuni și reclame, pag. III, linia 2 lei-----Soliscul si ori ce trimiteri NEFRANCATE vom fi REFL SATE. — Articlele nepublicate se vor arde. Redacțiunea și ■Administrațiunea, Strada Academiei no. 26. Edițiunea de sera Din causa serbătorii populare a Moșilorii, tipografia fiind închisă,fiariulă nu va eși mâne. Pressa nu se póte consola de respingerea proiectului de concesiune a alimentării cu apă ce era se se de d-lui Monnier. Acesta una și singură dată consiliulti comunale s’a lăsată impresiona de justele aservărî ce i s’au făcută, s’a învoită a respecta legea comptabilității, refuzândă d’a acorda, fără licitațiune, uă întreprindere de mai multe milióne, și jiariulă d-loră Botăresci și C-lă nu se póte împăca cu aceste scrupule. Revista politică a Pressei, articlele ieî speciali se ocupă numai d’acastă cestiune și vină adesaproba singurulă antă care, într’uă ji> va pleda în favorea actualii autorități comunale. Nu cercetârnă căușele acestei amărăciuni a Pressei, nu voimi se scimă dacă ea a perdutü séd nu ceva cu căderea fisei concesiuni, admitemă că interesul publică singură dicteza oservările iei. Tocmai pentru acesta însă, permiță-ne a-i face urmâtorele întrebări: Credere că, dacă concesiunea s’ar fi acordată adună, d. Monnier ar fi putută începe îndată lucrările de construcțiune și canalisare pentru alimentarea cu apă a Capitalei ? Este cu neputință ca chiaru Pressa s’aibă curagială a esprime un asemene credință, căci este un lucru evidente pentru celă mai simplu o mă cănesce asemeni lucrări reclamă studie preliminarie, apoi pregătiri de materiale, etc. etc. Tóte acestea vor necesita neaperată patru și cinci suue de Iile, prin urmare, vomă ajunge în iernă înainte d’a se pute întreprinde vreoă lucrare pe pămîntă. Ce va perde dară Capitalea, ca timpă, dacă se vor face de pe acumă studiere de către oă comisiune de omeni competing seă dacă, — oma ce ni se pare și mai nemerită, se va deschide concurență pentru facerea studielor și a proiectelor de alimentare cu apă, acordându-șu uă primă de 10—15 mii de franci, celui mai bună, mai lămurită și mai avantagiosa proiectă pentru orașiă? Uă asemene lucrare va reclama negreșită 3 seci 4 luni, publicarea licitațiunii pentru darea în întreprindere a esecutării proiectului admisă, va cere și ea celă puțină 2 lune, vomă ajunge astferă la luna lui Decembre pentru diua adjudicării definitive. Campania lucrări soră pe termă neîncepeade însă de câtă la Aprile, adjudicătabulă va ave înainte I tota iarna, astră-minte perdută, adică totă timpulă trebuinciosă spre a se pregăti. Prin urmare lucrările nu voră suferi nici uă întărnilare și Capitalea va câștiga neaperată forte multă, atâtă din puntuliî de vedere ală financielor sele, câtă și din acelea ală solidității lucrărilor, resultândă din nesce condițiuni clare și bine determinate și din buna sistemă ce este probabil e că se va admite după examinarea și desbaterea tutorii proiecteloră ce se voră presinta. Cândă dară, pentru orî ce omă cu bună simplă cea a ce beemă aci este învederată și nediscutabile, cândă este conformă și prescrieriloră sciinței și interesului orașiului și legiloru țărei, întrebămă ânc’vă dată pe Pressa pentru ce stăruiesce-a se da, în modă precipitată, fără nici ună studii prealabile, uă întreprindere de milióne, a cării executare, în orî-ce casă, nu se va pute începe înainte de anulă viitoră ? Cum nu vede că uă asemene stăruință, astrăminte neexplicabile, nu pote de câtă se inspire bănuiele asupra mobilului ce o dicteză ? Cumă nu vede că ea aduce aminte și coțcăria celoră1 45 de milione, date în mânele lui Strousberg, contra legii, de către d. Boiărescu și consușî, și șmecheria numirii d-lui Ambron, făcută totu de d. Boiărescu și ai săi și încă, după cumu a spusu d. Al. G. Golescu, fostulü séö colegă, prin ma fele de surprindere, și coțcăria rotăriei municipale de 10 milióne, încuviințată totu de d-nu Boiărescu, și alte multe asemeni treburi în cari domnu V. Boiărescu, principalul domn alü Pressei, a jucatü una rolü activă și forte însemnată ? Cum nu vede că, chiar dacă afacerea Monnier ar fi limpede ca apa, — nu aceaa pe care vrea se ne-ooe de băuții, — și curată ca argintul, totuși este destulă ca lumea se sflă că organulu d-lui Botărescu o susține pentru ca se se îngrijască de sartea milióneloru comunii? Consiliămă daru Pressei ceva mai multă reservă în asemene materie, în interesul amiciloru sei chiarü. Totu acesta îi chema și în ce privesce cei 1000 de galbeni dați în daru de d. ministru Costa-Foru d-lui C. Botărescu. Dacă vr’un índosielu putea esiste că acei bănise de desera gratificare, intervențiunea Pressei în acestă cestiune și necazulă iei că amü relevată lucru, este dovada cea mai mare că am lovită justă. — D.V. Boiărescu, apelăndu pe fratele seu C. Boiărescu pentru acestă onestă căștigă, ne dă și mai exacta mesura morale a faptului. Ca se fimă însă imparțiali, trebue se mărturisu că nu scimu bine dacă aceși loO de galbeni s’au luată toți de d. C. Botărescu. Se zice că una altă avocată, care acumă ocupă u înaltă funcțiune publică și care prin urmare nu mai putea pleda, era deja tocmită ca se susții cestiunea înaintea autorităților judiciariei afirmă că el ar și fi primită parte din bani, și, ca se nu fiă restituiți, ei ară fi intrată în complnia celor 1000 galbeni dați d-lui C. Botărescu. Nu seimă dacă faptul este positivă, elu menționămă, în ori ce casă, ca se dovediră acestui din urmă că suntem dispuși ai găsi circumstanțe ușturâtorie și a-i da în publică actu d’acésta împârțâlă frățescâ, care, confirmându teoria moraleloră multiple, dovedesce toto d’uă dată și desinteresarea d-lui C. Boiărescu și amarea d-lui Costa-Foru pentru banii Statului, Iați și prin escelinte raționamente, uătesă democratică justă, derűlare chiară printr’acesta da locă la desvoltări oratorice ardinți și pasionate. Adunarea sa asculată c’uă rară atențiune, ceva mai multă: impuindu răcire ostilității sistematice a estremei drepte în contra oricărei idei presintate de d. Gambetta, ca napoia comisiunii articlulă combătută. Acestă article păstra termenul d’apelă, adică urăelă de esonerare timpurară, care fară acorda, după părerea administrațiunii comunale, unoră categorii de tineri pentru cari ară existe seriose inconveniente daca ară fi distrași de la carierele loră civile. Comisiunea, prin organul- d-loră Betlimont, Chanzy și de Chasseloup-Laubat, mai ântâiă și-a mănținută cu energie propunerile, ânse caracterul ă loră reă definită și jicnirile ce potă aduce simțimentului egalității — și mai susceptibile încă cândă e vorba de impositură sângelui de câtă oricare altulă — aă fostă atâtă de relevate de categorica și concisa argumentațiune a d-lui Gambetta, încâtă până ’n cele din urmă comisiunea a conchisă ea însăși că articlul trebuie napoiată. Cu pensiunea conflictelor iscate în Germania între autoritatea civile și deruta catolică, foile oficiase anunțaă luarta unui șiră de măsuri legislative, destinate a reprime impietările episcopatului și mai cu semn neî ncetatele agitațiuni ale jesuițiloră. Dup’uă versiune care circula bilele acestea, ordinea iesuitică ară fi obiectulă celoră dantâră rigori din partea guvernului și se anunța că vă lege n sensulă acesta se va presinta parlamentului chiară în cursulă sesiunii actuale. Uă telegramă din Berlin face alusiune la proiectul de lege pe care guvernulă ară ave de gândă se’să presinte și care s’ară resuma în a ’Í lipsi de indigenare s’a trata ca străini pe iesuițiî cari aă jurată uă supunere absolută unei alte puteri străine. Iesuițiî germani vor fi deli* cvia JZ «»««* popuot la isbirea unei espulsiuni eventuale, întocmai ca iesuițiî străini, cari aă fostă goniți din Posen. Legea ’n cestiune s’ară aplica asemenea și la episcopi, déca eî voră stărui ca, mai nainte d’a intra în funcțiune, se subordineze jurămentulă de fidelitate, depusă către suverană, jurământului depusă capului bisericei. Bucuresci, 31 12 Florarfi Cireși ar fi 1872. ERATA. Ie revista de ieri, la periodul ă ală II-le care începe prin cuvintele: „Și consilia comunali, etc.“ s’a făcută uă greșială la scoterea corecturei, care face două frase cu desevârșire neînțelese. Trebuie deră se se citescá: „Și consilie comunali, precumă celă din Iași, și tribunale, și curți, și atâte ș, atâte jurie, au luată parte la aceste naturali acte de protestare contra arbitrarei voințe a puterii esecutive. Pilduirile pe cari le-au promisă și esecotată domnii miniștrii etc. “ Citimă în Independința belgică de la 4 Iunie stilu nou : Evenimentul dilei în Erancia e marele succesă repurtată la 1 Iunie de d. Gambetta în Adunarea de la Versailles cu ooasiunea discutării legii pentru recrutare, succesă constatată chiară de diariele cari de ordinară s’arătau forte puțină simpatice oratorelui. D. Gambetta fu destulă de abile pledândă, în termeni forte mode-Madrid, 3 luni. Mareșialele Serrano a esplicată a4h de pe banca’I de deputată, convențiunea de la Amorovieta. Majoritatea va presinta uă propunere prin care va sprijini purtarea mare și alesul, carele — după ce se va vota propunerea — va depune jurămentă ca președinte al consiliului de miniștrii. Circulă scomptură că mai mulți radicali vor imita retragerea d-lui Zorrilla. New York, 3 luni al. Cabinetul din Washington stăruiesce în refusul fl sră d’a napoia Senatului tratatulă suplimentară spre a fi modificată. Mareșialele Serrano speră se dobândesc de la Cortesi ratificarea convențiunii cea ’nchiriată cu carliful, demonstrândă că disposițiunea cea mai criticată e fără valore practică. In adevără, din informațiunile ce s’aă luară, resultă că ’n bandele carliste nu suntu de câtă trei oficiali cari, nefiindă în activitate la 1870, participaseră ’n acelă timpă la mișcare ș’apoi emigraseră, cici acumă, conformă convențiunii, voră fi restabiliți ierăși în posițiunea de la 1870. E fórte probabil e că majoritate Cortesiloră va primi aceste esplicațiunî, după cum se-a primită deja și ’ntreguluraiisteriă. D. Zorrilla persistă a se retrage din Adunare, cu tóte stăruințele partitei sale. Senatorii și deputații radicali, într’uă ntrunire ținută ’n sera de 1 Iunnă, după ce au trimisă d-lul Zorrilla uă deputațiune care nu l’a pututC face se’șî schimbe părerea, aă numită vă jantă directare. Citimă în le Siècle. D. Jules Favre a fostă ascultată la Iunnă st. n. de comisiunea însărcinată cu cercetarea acteloră guvernului apărării naționale. Depozițiunile sale, forte lungi, aă dată locă lasă forte animată discnsiune în privința armistițiului de la 28 Ianuarie. D. Jules Favre a explicată în urma căroră împrejurări a fostă esceptată de armistițiu armata de est și cumă puterile prusiane, degagiate pe Loire și la Paris, o constrînseră a sa retrage n Elveția. D. de Bismark consimția ca armistițiulă se nu se pute n esecuțiune decâtă după trei zile de la suptscriere. In timpul acestoră trei iile, armata de est, înaintea armatei generarelui Manteuffel cu 24 ore, s’ară fi putută perde din vederea inamicului, retrăgându-se spre Besantion. Ensé depeșta espediată din Paris d-lui Gambetta, prin îngrijirea d-lui de Bismark, nu făcea mențiune de acesta întânjiare de trei zile, acordată pentru esecutarea armistițiului, căci d. Jules Favre, în emoțiunea sea, uitase d’a o trec» ’n depeștă. Ună corespondinte ală siariului Times, care a visitată departamentală Ardennes spre a studia mai d’aprope ocupațiunea prusiană, a fostă surprinsa de cruda turbare a Germanilor, în contra franctirorilor francesă, și e silită se marsuresc« că Prusianii s’aă purtată ca ună poporă barbară. Acesta mâniă, dice densubl, agîțată pentru că ’nvingétorii ’i considerau ca uă formă nelegitimă a resbelului, pare că dintr’ună timpă într’altulă a ’ntrecută ori ce limită ș’a făcută pe inamici se’și uite disciplina obicinuită — disciplină care chiară inamicii loră mărturescă că era admirabile — ș’a se purta c’uă brutalitate atâtă de desonorătore ș’atâtă de rară într’ună resbelă de nesce popare civilisate. Inregistrămă — 4>ce Siécle — registramă acesta deci o rațiune fără mentarie. mco-Citimă în la Patrie. Constituirea consiliului de resbelă, însărcinată a judeca pe marerialele Bazaine, nu s’a terminată încă, deși se urmeza cu cea mai mare solicitudine. Instrucțiunea continuă și generarele Riviere a luată mare și ale lui mai multe interogatorie lungi și minuțiose, în privința faptelor militare, săvârșite de la 11 până la 21 Augustă. Studiulă făcută de comisiunea de anchetă pentru capitulațiuni e de mare ajutor a generalului însărcinată cu luarea instrucțiunii, care va fi forte lungă. Afacerea e plină de amănunțimi și numărul marturiloră, pe cari va ave se-i asculte generarele instructori, e forte considerabile. Epoca deschiderii desbaterilor publice nu se pute âncă precisa. JUDI, 1 IUNIU, 1872. EummézÁ-TE și ve! fi ^UOISTA-KJŰA. IN BUCURRECI, la Administrațiunea Jianului; IN DISTRICTE. 1« corespondențil 8el și cu postia. Pentru Anunțiuri a se adresa la administrațiune. X.A TARIS5 Pentru abonamente: la d. Darras-Hallegrain, Aice de l’ancienne comedie, 5. Pentru anunțiuri: la d-nuí Órain et Micoud, 7 Rie Rochechouart. la A. WIENA Pentru abonamente: la d. B. Q Popovici, Fleischmarkt. 15. Pentru antirațiuni, la d-nii Haasenstein și Vogler Neuermarkt. 11. Vizitto din Roma dă următorele informațiuni : De câteva zile se observă la Vatican preocupațiuni particulare despre starea sănătății lui Piu IX. Sanctitatea sa a fost cuprinsă de dureri forte vii la articulațiunile inferiare, dureri însoțite de îmflături. Aceste din urmă simptome inspiră mediciloră orecare grijă, căci suntă cu atâtă mai seriose, cu câtă se producă la uă personă 'n vârstă de 80 de ani. Reproducemă după Vevenir national, D. de Bismark a manifestată intențiunea d’a cere Reichstagului se prelungescá încă pentru mnă ană situațiunea escepționale a Alsaciei și Lorrainei. La Dijon sa formată ună comitată cu misiunea d’a deschide oă suptscripțiune destinată a rădica ună monumentă generarelui Garibaldi și consocilară sfii. Amă crezută o’afaierea Alabama s’a terminată; amă vorbită puindă încredere ’n telegrafă ; trebuie însö se recunoscema că telegrafulă a făcută mai multă de câtă era datoră se facă, adică d’a merge răpede, căci a mersă pre răpede; ba încă a făcută mai multă de câtă a transmite scîrtea și inventată. Guvernulü englese, 4‘ce d* 1 ° hn movine în Journal des Débats, prin telegrafă continue ’n acestă momenta cu guvernul Statelor Unite negoțierile cari trebuie s’ajungă la mnă capătă, deorece congresulö americanii se amână la 3 luniă penă ’n luna lui Decembre. D. Gladstone, făr’a intra ’n nici ună amănuntă, s’a mărginită aztee că totulă încă nu se sfîrșise, dară a 4Î8’o c’imu tonă și’n nisce termeni cari nu lasă nici uă ’ndouiela ’n privința anulării definitive a faimosului tratată. Soluțiunea va fi regreta w _v »lict unu p«Anul întocăl* tariu și se daună esemplu utile în regularea ne’nțelegerilor internaționale prin arbitrii, în loc d’a se face apelă la forță. Din nenorocire cestiunea fusese reă presintată de la ’ncepută, și cândă se citescă depeștele secrete, astăzi devenite publice, schimbate ’n acastă cestiune, toți se miră cum împăcarea nu s’a considerată ca imposibile âncă de la primulă momentă. Corespondința particulară a ROMANULUI. Viena, 2 lunisl. 1872. Astă-da se amormântă ’n cripta imperială la monastirea Capuținilor+r c’uă pompă estraordinară și cu ceremoniei« cele mai sărbătorescî, cadavrul arhiducesei Sofia, mama imperatorului Austro-Ungariei. Deși repausata arhiducesă era două etaje înaintată. ..totuși mortea iei produse asupra membrilor, familiei imperiale dă impresiune profundă, espirarea fiindă fără veste și neașteptată. »Prin mortea archiducesei Sofia, partita conservativo-feudale și Camarila primi uă lovitură nereparabile, căci perdu îti persona decedatei pe cea mai puternică protectrice a sea. Oricândă era vorba d’a se lua măsuri supryspétare și reacționare ’n contra ^boggtituționalismuluĭ ș’a liberalismrul. în Austria^ reacțiunea afla ’n archiducesa Sofia celă mai elocinte interpretă. Ea era cea mai fidele pă^store at Í