Romanulu, iunie 1872 (Anul 16)
1872-06-10
X triumfulu principiului naționalității, și mise pare tristă și ’njosită conduita presei germano maghiare, precumiî ș’a unorii diame italiane, ce se intituléza liberali, dérii cari cu tóte astea nu sciu se facă altă ceva mai bunu, de cât a se laude acea infamă opresiune, supt care gemu diferitele naționalități din morbidul imperiö. Italia și Germania se reconstituiescă în puterea principiului naționalității. Cina pote nega că reconstituirea națiunii este adevăiratura și sacralii elementu alu ordinii și ale păcii? Românii voiescu și ei a se organisa pe basea naționalității lorö. Vă Româniă liberă, una și independinte va fi România păcii, pe când tóte cele-i alte paliative voru pute amâna numai, dére nu vor fi pute ’mpedica catastrofa. Pentru ce se se nege numai Româniioru dreptul a d’a se reconstitui ca națiune? Corespondintele d-vóstre din Viena aici vre ca Românii se dispară de pe harta geografică. Cu câtu e mai mare acestă dorință în zilele nóstre, cu atâtü mi se pare mai imposibile. Astăzi poporele nu dispară de pe harta geografică, și cu atâtii mai puținii va pute dispăre unii poporii latinii, numai pentru că are marele defectă d’a displace Nemțiloru și Unguriloru. Noi, Daco-Româniî, suntemu barbari și ignoranți; cu tóte acestea suntemu orgolioși d acestă barbariă a nostră mai mulții de câtu au dreptul d’a fi orgolioși Nemții de sapiința și civilisațiunea lorii, pe cari le-au pusü în practică cu atâta umanitate în ultimulü resbele în contra Franciei. Deja România, nebăgând în semă lătratulu cerberului germanii, se preocupă de destinele sale și se consolideză pe basele dreptului naționale. In fine,potii încredința pe amicii d-vóstre Nemți și Unguri că, daca s’aici încerc« se intre ’napoi si cuibii locuiți de Români aici vede că „acei barbari ignoranți“ conservă âncă în vinele lorii sângele veteranilor fi iul Traian, și că scie, nu numai se’și apere „cuibululorii de corupțiune,“ dére âncă cunoscö și potecele careorducil peste Carpațî. Ve voi fi recunoscătorii, déca veți di loca, în cela mai apropiații numéru aii pariului d-vóstre, acestei scrisori a mea Dr. I.J. Drăgescu. Turin, 32 Maifi, 1872. Apoi La Riforma adauge din parte următorele observațiuni, la cari credem« de detoriă a face rectificarea că, în cee a ce privesce masacrele Jidovilor, acesta e una patenta neadeverit, inventată de corespondințele nemțesci, era în cea a ce privesce încercarea Austriei d’a confedera tote gințile, faptele ce se petrecia^î în imperii atestă cu totul din contra. Etă cum se esprime La Riforma: Graba cu care publicamă epistola precedinte, va proba doctorelui Drăgescu că s’a ’ncetatü în aprebiarea d-sele către noi. Nu numai că aprebările d sele suntlî inc sacte, déju suntu și precipitate. Noi nu ne asociamü cu opiniunile pre absolutiste ale corespondintelui nostru din Viena, D-lu Drăgescu, deci ar fi fosta unu cititoriu obicinuită ală Riformei, ară fi putută înțelege că noi avem despre România și despre poporațiunile din Orintenesce idei forte deosebite de acelea ce ni le presupune. Ca Italianî, salutămă cu bucurie adusă de la 19 Augustă, 1858, în virtutea căruia puterile europene, adunate la Paris recunoscură Moldovei și Valachiei propria-le autonomiă, și dederă oensiune aceloră poporațiuni se se reconstituiaiscă într’ună singuri! Stată, ceea ce și făcură în urmă. Noi dorimă ca și cele-lalte provincii române, desbinate de trunchiul ă lorü anesate imperiului ungaro-austriacă, se se reî norcă patriei-mame și se facă tóté una singură corpă naționale. Dére íntr’adevérü, Românii de la 1858 până la 1872, n’au facut nimica pentru a atinge acastă nobile țintă, și n acești 14 ani de libertate n’au încetată de locu luptele lor interne. Statuia lor nu datu nici unu semnu de progrese morale și politică. Cei 7 ani de domnie ai principelui Alesandru Cuza și cei 6 ai principelui Carol s’au petrecute în neste eveniminte, cari au causatü durere amicilor civilisațiunii. Articulii V și XXI din Constituțiunea română garantază libertatea consciinței ș’a culteloru. D-lu Drăgescu va trebui se fiă d’acordd cu noi, dicênde că compatrioții sei nu numai c’au violații în continuu acești articoii, ci dncă că s’au comisă în contra Israelițiloru fapte d’uă atare violință, în câtu Europa s’a spăimântatu. Corespondintele nostru vienasc iu aspru în contra Românilor, și noi suntemu destulă de reali ca se recunoscemu acésta. Însă masacrele provocate de fanatismii religioșii cu ce termini se potu judeca ? Istoria a stigmatisatu pe Carol IX și pe ducele de Alba, pentru ferocea barbariă, cu care au persecutată pe protestanții din Francia și din Țerile de joac. Ce epitetu va trebui se se dea în seclulu XIX unorö persecuțiuni realise, în seclulu XVII? Fi va opera civilisațiunii la Români era a ce fu una delicti! pentru regele Franciei și pentru prononsulele lui Filipii II? Noi nu vremi ca România se dispară de pe harta geografică. Dorința nostră este ca ea și tote cele-ialte naționalități vasale Turciei se’șî aibă autonomia, la care au totu dreptulö. Ense numai singură autonomia nu este destulă pentru a da independință tutoră acelorîțiunî, cari, prin slăbiciunea lor, popor asimți toto-de-una turmentate de influința puterilor străine. In interesulu civilitățiî și anul libertății trebuie se se constituie uă confederațiuni din tóte acele ginți, pentru ca se opunî uă barieră Rusiei. Austria se ’ncercă astăzi. Reeșiva? Ne tememu că nu. D-Ie Drăgescu ne impută nouă germanomada, D-luî s’a inspirată de bună serii din diamiele francase, de ne face acești , injuriă. Noi suntemii Italian! și numai Italian! Decă esiste germanomania în Europa, ei trebuie căutată la România cari, ajungând pa principele Cuza, i-a căutată unii succesore în Germania. . . Palatulii de monetărie din Paris a primitii șase tunuri vechi, cari nu mai potă fi ’ntrebuințate, spre a servi la turnarea monetei de aramă. (VA venir national). FELURIMI. Victor Hugo a dată, la Brébant, uni! banchetă administrațiunii și artiștilor« de la teatru în Odeon, cu ocasiunea celebră sută represintațiuni a piesei sale Buy Bias. împreună cu artiștii au fost invitați și toți cronicarii de diarie, cari ai făcută dărî-de-semă și aprebărî asupra menționatei piese. * * * Se ne scimă onora morții ! La Are, în Vosges, s’a inaugurată, la 9 Iunie, una modestă monumentă rădicată în memoria patru Frances) împușcați de Prusianî, pentru că ’și apărau țara fără uniforma. Acestă piesă suvenire a unui sufletă patriotică se datoresce unai particulară. Totădeuna inițiativa privată e bună, când e vorba de fapte mari. Mai mulți diariștî spună că fostului generare alu Comunei, La Cecilia, cálătoreșce ’n America și că cântă la operă într’unu teatru din Noule-Orleans. La Cecilia e ’n Londra, unde predă într’ună colegii, sunt nume schimbată, lecțiunî de limba orientale cu salariulü de 3750 fr. pe ană. Se mai daă ș’alte serii despre personele cari a fi făcută parte din Comună. D-na André Leo e la Milan, unde dă lecțiunî de limba francese. Una pictore italiană intusiasmată i-ar fi ’ncepută portretulă, destinată pentru esposițiune. * # ROMANDLO, 10 IUNIU, 1172 PARTEA ECONOMICA. In numarul nostru de a-l-altăieri, aretararau critica nostră situațiune de debitori aî străinilor?! cu mai toți banii ce exista în țeră, astttfeli! în câtă fată munca nostră n’are de scopă de câtă plata dobândeloru la capitalurile ce se detorima. Totă d’uă dată demonstrarămă că numai crescândă esportulă, prin producerea cea mai activă și mai bună, și micșiorândOmportulă, prin crearea unei industrii naționale, vomă parveni a eși din acesta critică situațiune, care face din noi una din națiunile cele mai sărace din Europa, deși marile avuții naturale nu ne ceru decâtă inteligibilă, activitate și spirită întreprindătorii spre a ne crea uă situațiune din cele mai înflorite. A micși ora importală mai cu semn, adică a scote câtă mai puțini bani din țară, trebuie se fiă principala nostră preocupațiune, acesta fiindă mai anevoie pentru noi de câtă a crescu esportulă, adică face ca producerea agricole se fiă mai bună și în mai mare cantitate. Și importulă nu se póte micșiora decâtă prin crearea unei industrii naționale. Demonstrarămă că numai singura industriă zahariferă ar reține în țară pe fiecare ană celă mai puțină câte 6,740,000 lei, caii acumă esti pe zaharură importată. Luândă asemene numai industriele cari se potu foste lesne introduce la noi, a vândă materia, brută supt mână și efoină, vomă ajunge în curându a scote cu atâț mai puțini bani din țară, câtă suntu necesari spre restabilirea între esportă și importă, acelui echilibru care înlătură crisele monetarie și scote oă națiune de supt epitropia capitaliștilor străini. Nu cereme, miî repetimă, ceea ce este anevoie de realisatu; nu voimă se măgulimă simțîmintele nóstre naționali până pretinde se ne apucămă de rivalisată în industria superioră cu vechia civilisațiune a occidintelui. Voima ceva practică și propriulerei nóstre. Se nu importămă nici uă instituțiune, care nu s’ar pute înrădăcina cu înlesnire în pământur ă românescă. Precumă este zadarul ă, despre care amu vorbită în numerulü de a-l-altăieri, și asupra căruia d. Aureliană a făcută unü studii forte însemnată, pe care l’am reprodusă și noi la finele lui Mariță, astăfelu surită și alte industrii, cari cu atâtă mai lesne s’aru puté întemeia, cu câtă exista deja la Români, în stare rudimentariă. Fabricarea uleiurilor, spre exemplu, este cunoscută clitară țeraniloră noștrii, cunoscemii sate, în partea de peste Milcovă mai cu sumă, unde se fabrică cantități destulă de însemnate de uleia de cânepă, pentru îndestularea modestelor, trebuințe ale sătianilor, și scimă din propria ne esperiință că uleiulu ce parvine a estrage țeranuln română prin procedeurile sale primitive, este de una gustă și de uă puritate minunată. Cu câtă înlesnire nu s’ar pute deci întemeia în România ușine pentru fabricarea uleiuriloră ? Acumă vindemă negocianții oră străini rapița și inulă nostru, cu umpreță care nouă ni se pare avantagiosă. Se se bage case de sumă că asupra acestoră producte câștigă mai ântâiă casele cartone să rădică,apoi tote acele producte suferă chieltuiala transportului, ajungândă la Marsilia, spre exemplu dacă se câștige oă seriă întregă de comercianți poae ajungă la usinele cari estragă dintr’onsele uleiură și cari trebuie asemene se câștige. Eșindă din ușine, trecă iarăși din mână în mână, cari tóte trebuie se câștige, suferă a doua oră chieltuiala transportului, pentru a se ’ntorce în țară la noi, cari le recumpărămă, cu um preță, în care intră și prețintă primitivă ală semenței și tote câștigurile mai susü enumerate. Acesta fiindü do-uă evedință nediscutabile, oricine î și póte face uă ideie de prețintă cu care ama pute produce uleiurile în țară la noi, și de avantagiară ce amă trage, cândă în locu de a vinde semânța, cumpărată anume numai pentru fabricarea uleiului, amă vinde uleiulu fabricată gata. Din tote industriele ce arde dorită se se introducă în noi, nici una nu s’ar întemeia mai lesne decâtă acesta. Stabilirea de usine pa la porturile unde de obicinuită se aduce rapița și inulö, fabricarea uleiurilor, pe oă scară întinsă, spre a îndestula și esportul și trebuințele nóstre interiore s’ar face cu puține silințe și ne-ar da de îndată îmndouitură folosăală crescerii esportului ș’ale scăderii importului în acestă ramură de industrie. Produsul esportului va creșce, căci oricine înțelege că la prețiulă semențeîcep să luămă acumu, se va adauge prețulă chieltuietelor, fabricării uleiului, în comparare cu prețiulă seu de la usinele din Occidinte, unde semânța este plătită scumpu din causa depărtării de unde se aduce. Importulă uleiului va dispare cu totul, căci ne vom veni mai eftine uleiurile fabricate la noi, și nu le vomă mai aduce d u străinătate. Lecă cadruiă ce ne amă însemnază, nu ne ar interzice de-a intra în amenunțe technice, ama pute proba cu cifre că prin introducerea industriei oleaginosă în România, amă reținea cele mai puțina 1 mii. 500 mii lei ce iesă acumă pentru produsele străine ale acestei industrii, și amă aduce prin esportă celă puțină 5 milione mai multă decât o aducemă acumă pe semânța ce esportă mo. Asia doré, numai prin cele două industrii despre cari erau vorbită în numerele de a-l-altăieri și de astă-dramă resolve în mare parte problema echilibrului între esportă și importu, de la care atarcă desdétorarea nótră către străini, și crearea unei avuții proprii naționali. Vomă vede în numerü viitori ce sară pute face prin introducerea încă a altor industrii tota atâtă de proprii țărei nóstre. (Calați, 7 Iuniu. Sosite 4 corăbii încărcate. Pornite 6 încărcate și 3 deșerte. Prețurile productei era: Grâu ghirca, de 58 livre lei 230 — 276— „ „ la cască „ „ în sera de 7 Iuniă, de la hambara Porumbă de la hambarü „ „ de la caica 853 jumătate chile grâu, pentru Gibraltar, pentru Triest. 270 — 162—173 178— încărcate 8803 chile porumba 40S Lei parale de Galați CURSULU -VIBN-Bj. 20(6) 5 % Renta de hârtie — — — 64 86 5% Renta metalică — — — 72 15 Loturile de n. IOO din 1860 — — 104 50 Acțiunile Bancei naționale — — 85 î Acțiunile Credit-Anstalt — — — 343 40 Londra 3 luni — — — __ 12 15 Oblig.turale Ungare 5% 82 — Idem. idem. Transilvane 5 °/° 81 — Idem. idem. Banat-Timișoria 5% 79 80 idem. idem Croate-Slavone 5% 84 __ Argintului Contra hârtii — — 109 90 Ducați — — — — 36 Napoleon dor — — — __ 895 CURSULU G ALAȚ î Londra, lira sterling — — 97 Marsilia, franculfi — — — 3, 32 Amsterdam, fiorinulfi — — _________ SOCIETATE IMUU DE ARME, GIMASTICĂ ȘI DARE LA SEMNE, Comitatul are onore a face cunoscută domnilorii membrii că IN TOTE DUMINICELE se va face concursă cu premie de dare la semnă, în localiilö de la Cuibu cu Bârfi. Gizante r&pan^torfi, BíIvAClASra.. Regia monopolului tutanuniloru. Prin art. 35 ale legii monopolului tutunului se hotără sec că ori-ce câtimi de tutună se va găsi după diua de 6 August( viitorii la comercianți sau particular), mai multă de jumătate chilograme, nerevestită cu marca regiei, se se confisce. In virtutea acestui art. regia moopalului tutunurilor!! crede ași face uă datorie de consciință a preveni pe două parte pe onorari. publică că ea se va ține strictă de disposițiunile legii, ori! pe de alta ancoră că ’și va pune uite silințele de a’lă mulțămi atâtă în privința prețurilor, câtă și prin darea în consumație ne a calităților de tutunuri cari nu ami lăsa nimici de dorita. Regia monopolului tutunurilor, înformându-se că unii din speculanți și tutungii, posedândă cătălinii însemnate de tutunuri stricate, arse și imposibili de a se da în consumațiune, aă începută a se tăia și amesteca cu alte tutunuri, crezândă că prin acestă mijloci vor pute ascunde regie adevărata lor calitate, și fiindcă regia ete decisă a nu da pulicului româna decât nișce calități de tutună care nu aru lăsa nimicit de dorita, face cunoscută aceloră d-nn comercianți și tutungii, că ea nu va primi tutunurile de câtă în foi sau tencuri, sau acelea asupra cărora nu s’arü di pensiune de a se constata vr’uă intențiune fraudulosă. CURSULU BUCURESCI Bucuresci, 20 iuniű, 1872. * 7 „„. . I CURSULU dob. scadea(a EFECTELE ----------i---------cupsinelor soferite scump. Obligațiuni 10% 23 Octombre ^rali .... 104 103% 8 °/ íafinanU Domenial ... 94 93% 6% 1 Novembre (300 1.) casei pensiun. 215 210 Împrumuturi 8% j Oppenheim-Londra . 100 89'/, 77o î Sejdembre ®tern Londra ... 90 89'/, cu prime Bueuresel (bilete de 20 lei)..........................16.75 — Acțiuni 5% 1 solifi Căilor ferate Române. 4S 47,5000/ 1 ianuariă Societ. fin. Rom. (600, /o 1 Iuliu liberați 250 lei) . 325 310 8000 'jiumiuriu (500 1.)societ. Dacia. 550 ------3% il Decembr.(2001.) Soc. de gaz. 475 — Cupóne rurali ................................................... 5% domeniule................................... %% Schimbu Paris la vedere..................... 99, „ pe 3 luni................... 98"/« Londra la vedere ... . 25.25 25.20 „ pe 3 luni .... 24.97% 24.95 Berlin la vedere .... 372 371'/, „ pe 3 luni..... 368 367'/, Viena la vedere .... 223 222 „ pe 3 luni.........219 218 Mandatele Casieriei Centrale, discoutü IV, Seomptulu pe anii....................... 9—10% SOCIETITEI GENERILE DE ILUMINARE ȘI INCALțIRI PRIN GAZŰIN ROMÂNIA Are onorea de a informa pe acționari : 1. Că titlurile provesorii, sau recipisele de suptscripțiune, se vor schimba, contra acțiunilor definitive cu începere de la Iuniu curinte; 2. Că dii ponnifi de dobândi ale acestoră acțiuni, cu scadența la Iuniu, se va plăti cu începere din dasa 45-Schimbarea titluriloră și plata cuponului de dobâniiî se vor face . La Bucuresci, la Ltegiul Societății generale, strada Lipscani. La Galați, la domniță V. J. Negropontes. La Constantinopole, la domnii, Zafiropulo și Zarifi. La Londra, la domnii Zarifi frați și C-ie. La Paris, la Societatea generale pentru favorisarea desvoltării industriei și comerciului în Francia. Administrațiunea.