Romanulu, iunie 1872 (Anul 16)

1872-06-10

X­­ triumfulu principiului naționalității, și mi­se pare tristă și ’njosită conduita presei germano maghiare, precumiî ș’a unorii diam­e italiane, ce se intituléza liberali, dérii cari cu tóte astea nu sciu se facă altă ce­va mai bunu, de cât a se laude acea infamă opresiune, supt care gemu diferitele naționalități din morbidul­ im­­periö. Italia și Germania se reconstituiescă în puterea principiului naționalității. Cina pote nega că reconstituirea națiunii este ade­­văiratura și sacralii elementu alu ordinii și ale păcii? Românii voiescu și ei a se organisa pe basea naționalității lorö. Vă Româniă liberă, una și independinte va fi România păcii, pe când­ tóte cele-i­ alte paliative voru pute amâna numai, dére nu vor fi pute ’mpedica catastrofa. Pentru ce se se nege numai Româniioru dreptul a d’a se reconstitui ca națiune? Corespondintele d-vóstre din Viena aici vre ca Românii se dispară de pe h­arta geografică. Cu câtu e mai mare acestă dorință în­­ zilele nóstre, cu atâtü mi­ se pare mai imposibile. Astăzi poporele nu dispară de pe h­arta geografică, și cu atâtii mai puținii va pute dispăre unii poporii latinii, numai pentru că are marele defectă d’a displace Nemțiloru și Unguriloru. Noi, Daco-Româniî, suntemu barbari și ignoranți; cu tóte acestea sun­te­mu or­golioși d acestă barbariă a nostră mai mulții de câtu au dreptul­ d’a fi orgo­lioși Nemții de sapiința și civilisațiunea lorii, pe cari le-au­ pusü în practică cu atâta umanitate în ultimulü resbele în contra Franciei. Deja România, nebăgând­ în semă lă­­tratulu cerberului germanii, se pre­ocupă de destinele sale și se consolideză pe basele dreptului naționale. In fine,potii încredința pe amicii d-vóstre Nemți și Unguri că, daca s’aici încerc« se intre ’n­apoi si cuibii locuiți­ de Români aici vede că „acei barbari ignoranți“ conservă âncă în vinele lorii sângele ve­­teranilor fi iul Traian, și că scie, nu nu­mai se’și apere „cuibulu­lorii de corup­țiune,“ dére âncă cunoscö și potecele car­eorducil peste Carpațî. Ve voi­ fi recunoscătorii, déca veți di loca, în cela mai apropiații numéru aii­­ pariului d-vóstre, acestei scrisori a mea Dr. I.­­J. Drăgescu. Turin, 32 Maifi, 1872. Apoi La Riforma adauge din parte­ următorele observațiuni, la cari credem« de detoriă a face rec­tificarea că, în cee­ a ce privesce masacrele Jidovilor­, acesta e una patenta neadeverit, inventată de co­­respondințele nemțesci, era în cea­ a ce privesce încercarea Austriei d’a confedera tote gințile, faptele ce se petreci­­a^î în imperii­ atestă cu totul­ din contra. Etă cum se esprime La Riforma: Graba cu care publicamă epistola pre­­cedinte, va proba doctorelui Drăgescu că s’a ’ncetatü în aprebiarea d-sele către noi. Nu numai că apreb­ările d sele suntlî inc sacte, déju suntu și precipitate. Noi nu ne asociamü cu opiniunile pre absolutiste ale corespondintelui nostru din Viena, D-lu Drăgescu, deci ar­ fi fosta unu cititoriu obicinuită ală Riformei, ară fi putută înțelege că noi avem­ despre România și despre poporațiunile din Or­inte­nesce idei forte deosebite de acelea ce ni le presupune. Ca Italianî, salutămă cu bucurie ad­usă de la 19 Augustă, 1858, în virtutea că­ruia puterile europene, adunate la Paris recunoscură Moldovei și Valachiei pro­pria-le autonomiă, și dederă oensiune a­­celoră poporațiuni se se reconstituiaiscă într’ună singuri! Stată, cee­a ce și făcură în urmă. Noi dorimă ca și cele-l­alte provincii române, desbinate de trunchiul ă lorü anesate imperiului ungaro-austriacă, se se reî n­orcă patriei-mame și se facă tóté una singură corpă naționale. Dére íntr’adevérü, Românii de la 1858 până la 1872, n’au facut­ nimica pentru a atinge acastă nobile țintă, și n acești 14 ani de libertate n’au încetată de locu luptele lor­ interne. Statuia lor­ nu datu nici unu semnu de progrese morale și politică. Cei 7 ani de domnie ai princi­pelui Alesandru Cuza și cei 6 ai princi­pelui Carol s’au petrecute în neste eve­niminte, cari au causatü durere amici­­lor­ civilisațiunii. Articulii V și XXI din Constituțiunea română garantază libertatea consciinței ș’a culteloru. D-lu Drăgescu va trebui se fiă d’acordd cu noi, dicênde că compatrioții sei nu numai c’au violații în continuu­ a­­cești articoii, ci dncă că s’au comisă în contra Israelițiloru fapte d’uă atare vio­­lință, în câtu Europa s’a spăimântatu. Corespondintele nostru vienasc iu as­pru în contra Românilor­, și noi suntemu destulă de reali ca se recunoscemu a­­césta. Însă masacrele provocate de fana­­tism­ii religioșii cu ce termini se potu ju­deca ? Istoria a stigmatisatu pe Carol IX și pe ducele de Alba, pentru ferocea bar­­bariă, cu care au­ persecutată pe protes­tanții din Francia și din Țerile de joac. Ce epitetu va trebui se se dea în seclulu XIX unorö persecuțiuni rea­­lise, în se­­clulu XVII? Fi­ va opera civilisațiunii la Români era­ a ce fu una delicti! pentru regele Franciei și pentru prononsulele lui Fi­lipii II? Noi nu vremi­ ca România se dispară de pe h­arta geografică. Dorința nostră este ca ea și tote cele-i­alte naționalități vasale Turciei se’șî aibă autonomia, la care au totu dreptulö. Ense numai sin­gură autonomia nu este destulă pentru a da independință tutoră acelorî­­țiunî, cari, prin slăbiciunea lor­, popor a­­simți toto-de-una turmentate de influința puteri­­lor­ străine. In interesulu civilitățiî și anul libertății trebuie se se constituie uă confederațiuni din tóte acele ginți, pentru ca se opunî uă barieră Rusiei. Austria se ’ncercă as­tă­zi. Reeși­va? Ne tememu că nu. D-Ie Drăgescu ne impută nouă germ­a­nomada, D-luî s’a inspirată de bună serii din diamiele francase, de ne face acești , injuriă. Noi suntemii Italian! și numai Italian! Decă esiste germanomania în Europa, ei trebuie căutată la România cari, ajungând­ pa principele Cuza, i-a căutată unii suc­cesore în Germania. . . Palatulii de monetărie din Paris a pri­mitii șase tunuri vechi, cari nu mai potă fi ’ntrebuințate, spre a servi la turnarea monetei de aramă. (VA venir national). FELURIMI. Victor Hugo a dată, la Brébant, uni! banchetă administrațiunii și artiștilor« de la teatru în­ Odeon, cu ocasiunea celeb­­­ră sută represintațiuni a piesei sale Buy Bias. împreună cu artiștii au fost­ in­vitați și toți cronicarii de diarie, cari ai­ făcută dărî-de-semă și apreb­ărî asupra menționatei piese. * * * Se ne scimă onora morții ! La Are, în Vosges, s’a inaugurată, la 9 Iunie, una modestă monumentă rădicată în memoria patru Frances) împușcați de Prusianî, pentru că ’și apărau țara fără uniforma. Acestă piesă suvenire a unui sufletă pa­triotică se datoresce unai particulară. Totă­­de­una inițiativa privată e bună, când e vorba de fapte mari. Mai mulți diariștî spună că fostului ge­nerare alu Comunei, La Cecilia, cálăto­reșce ’n America și că cântă la operă într’unu teatru din Noule-Orleans. La Ce­cilia e ’n Londra, unde predă într’ună colegii­, sunt nume schimbată, lecțiunî de limba orientale cu salariulü de 3750 fr. pe ană. Se mai daă ș’alte serii despre perso­­nele cari a fi făcută parte din Comună. D-na André Leo e la Milan, unde dă lecțiunî de limba francese. Una pictore italiană intusiasmată i-ar fi ’ncepută por­­tretulă, destinată pentru esposițiune. * # ROMANDLO, 10 IUNIU, 1172 PARTEA ECONOMICA. In numarul­ nostru de a-l-altă­ieri, aretararau critica nostră situațiune de de­bitori aî străinilor?! cu mai toți banii ce exista în țeră, asttt­feli! în câtă fată munca nostră n’are de scopă de câtă plata do­­bândeloru la capitalurile ce se detorima. Totă­ d’uă­ dată demonstrarămă că numai crescândă esportulă, prin producerea cea mai activă și mai bună, și m­icșiorândO­mportulă, prin crearea unei industrii națio­nale, vomă parveni a eși din acesta cri­tică situațiune, care face din noi una din națiunile cele mai sărace din Europa, de­și marile avuții naturale nu ne ceru de­câtă inteligibilă, activitate și spirită întreprin­­dătorii spre a ne crea uă situațiune din cele mai înflorite. A micși ora importală mai cu semn, adică a scote câtă mai puțini bani din țară, trebuie se fiă principala nostră preo­cupați­une, acesta fiindă mai anevoie pen­tru noi de câtă a crescu esportulă, adică face ca producerea agricole se fiă mai bună și în mai mare cantitate. Și im­­portulă nu se póte micșiora de­câtă prin crearea unei industrii naționale. Demon­­strarămă că numai singura industriă za­­h­ariferă ar reține în țară pe fie­care ană celă mai puțină câte 6,740,000 lei, caii acumă esti pe zah­arură importată. Luândă asemene numai industriele cari se potu foste lesne introduce la noi, a vândă materia, brută supt mână și efoină, vomă ajunge în curându a scote cu atâț­ mai puțini bani din țară, câtă suntu ne­cesari spre restabilirea între esportă și importă, acelui echilibru care înlătură crisele monetarie și scote oă națiune de supt epitropia capitaliștilor­ străini. Nu cereme, miî repetimă, cee­a ce este anevoie de realisatu; nu voimă se măgulimă simțîmintele nóstre naționali până pretinde se ne apucămă de rivalisată în industria superioră cu vechia civilisațiune a occidintelui. Voima ce­va practică și propriu­lerei nóstre. Se nu importămă nici uă instituțiune, care nu s’ar pute înrădăcina cu înlesnire în pământur ă ro­­mânescă. Precumă este zad­arul ă, despre care amu vorbită în numerulü de a-l-altă­ieri, și asupra căruia d. Aureliană a făcută unü studii­ forte însemnată, pe care l’am re­produsă și noi la finele lui Mariță, astă­­felu surită și alte industrii, cari cu atâtă mai lesne s’aru puté întemeia, cu câtă exista deja la Români, în stare rudimentariă. Fabricarea uleiurilor­, spre exemplu, este cunoscută clitară țeraniloră noștrii, cunoscemii sate, în partea de peste Mil­­covă mai cu sumă, unde se fabrică can­tități destulă de însemnate de uleia de cânepă, pentru îndestularea modestelor, trebuințe ale sătianilor­, și scimă din pro­pria­ ne esperiință că uleiulu ce parvine a estrage țeranuln română prin proce­­deurile sale primitive, este de una gustă și de uă puritate minunată. Cu câtă în­lesnire nu s’ar pute deci întemeia în Ro­­mânia ușine pentru fabricarea uleiuriloră ? Acumă vindemă negocianții oră străini rapița și inulă nostru, cu um­­­preță care nouă ni se pare avantagiosă. Se se bage case de sumă că asupra acestoră producte câștigă mai ântâiă casele cart­one să rădică,apoi tote acele producte suferă chieltuiala transportului, ajungândă la Marsilia, spre exemplu dacă se câștige oă seriă întregă de comerci­anți poae ajungă la usinele cari estragă dintr’onsele uleiură și cari trebuie ase­mene se câștige. Eșindă din ușine, trecă iarăși din mână în mână, cari tóte tre­buie se câștige, suferă a doua oră chiel­­tuiala transportului, pentru a se ’ntorce în țară la noi, cari le recumpărămă, cu um­ preță, în care intră și prețintă pri­mitivă ală semenței și tote câștigurile mai susü enumerate. Acesta fiindü do-uă evedință nediscuta­bile, ori­cine î și póte face uă ideie de prețintă cu care ama pute produce ule­iurile în țară la noi, și de avantagiară ce amă trage, cândă în locu de a vinde semânța, cumpărată anume numai pentru fabricarea uleiului, amă vinde uleiulu fa­bricată gata. Din tote industriele ce ar­de dorită se se introducă în noi, nici una nu s’ar întemeia mai lesne de­câtă acesta. Stabilirea de usine pa la porturile unde de obicinuită se aduce rapița și inulö, fabricarea uleiurilor, pe oă scară întinsă, spre a îndestula și esportul­ și trebuin­țele nóstre interiore s’ar face cu puține silințe și ne-ar da de îndată îmndouitură folosă­ală crescerii esportului ș’ale scă­derii importului în acestă ramură de in­dustrie. Produsul­ esportului va creșce, căci ori­cine înțelege că la prețiulă semențeî­­cep să luămă acumu, se va adauge pre­­țulă chieltuietelor, fabricării uleiului, în comparare cu prețiulă seu de la usinele din Occidinte, unde semânța este plă­tită scumpu din causa depărtării de unde se aduce. Importulă uleiului va dis­­pare cu totul­, căci ne vom­ veni mai eftine uleiurile fabricate la noi, și nu le vomă mai aduce d u străinătate. Lecă cadruiă ce ne­ amă însemnază, nu ne ar interzice de-a intra în amenunțe tech­nice, ama pute proba cu cifre că prin introducerea industriei oleaginosă în Ro­mânia, amă reținea cele mai puțina 1 mii. 500 mii lei ce iesă acumă pentru pro­dusele străine ale acestei industrii, și amă aduce prin esportă celă puțină 5 milione mai multă de­cât o aducemă acumă pe semânța ce esportă mo. Asia doré, num­ai prin cele două in­dustrii despre cari erau vorbită în nu­merele de a-l-altă­ieri și de astă-dr­­amă resolve în mare parte problema echilibrului între esportă și importu, de la care a­­tarcă desdétorarea nó­tră către străini, și crearea unei avuții proprii naționali. Vomă vede în numerü viitori ce sară pute face prin introducerea încă a altor­ industrii tota atâtă de proprii țărei nóstre. (Calați, 7 Iuniu. Sosite 4 corăbii în­cărcate. Pornite 6 încărcate și 3 deșerte. Prețurile productei era: Grâu ghirca, de 58 livre lei 230 — 276—­­ „ „ la cască „ „ în sera de 7 Iuniă, de la hambara Porumbă de la hambarü „ „ de la caica 853 jumătate chile grâu, pentru Gibraltar, pentru Triest. 270 — 162—173 178— încărcate 8803 chile porumba 40S Lei parale de Galaț­i CURSULU -VIBN-Bj. 20(6) 5 % Renta de hârtie —­ — — 64 86 5% Renta metalică — — — 72 15 Loturile de n­. IOO din 1860 — — 104 50 Acțiunile Bancei naționale — —­ 85 î Acțiunile Credit-Anstalt — — — 343 40 Londra 3 luni — — — __ 12 15 Oblig.­turale Ungare 5% 82 — Idem. idem. Transilvane 5 °/° 81 — Idem. idem. Banat-Timișoria 5% 79 80 idem. idem Croate-Slavone 5% 84 __ Argintului Contra hârtii — — 109 90 Ducați­­ — — — —­­ 36 Napoleon d­or — — — __ 8­95 CURSULU G AL­AȚ î Londra, lira sterling — — 97 Marsilia, franculfi — — — 3, 32 Amsterdam, fiorinulfi — — _________ SOCIETATE I­MUU DE ARME, GIMASTICĂ ȘI DARE LA SEMNE, Comitatul­ are onore a face cunoscută domnilorii membrii că IN TOTE DUMI­­NICELE se va face concursă cu premie de dare la semnă, în localiilö de la Cuibu cu Bârfi. Gizante r&pan^torfi, BíIvAClASra.. Regia monopolului tutanuniloru. Prin art. 35 ale legii monopolului tu­tunului se hotără sec că ori-ce câtimi de tutună se va găsi după diu­a de 6 Au­gust( viitorii la comercianți sau particu­lar), mai multă de jumătate chilograme, nerevestită cu marca regiei, se se con­­fisce. In virtutea acestui art. regia mo­­opa­lului tutunurilor!! crede ași face uă da­torie de consciință a preveni pe do­uă parte pe onorari. publică că ea se va ține strictă de disposițiunile legii, ori! pe de alta ancoră că ’și va pune uite silințele de a’lă mulțămi atâtă în privința prețu­­rilor­, câtă și prin darea în consumație ne a calităților­ de tutunuri cari nu ami­ lăsa nimici­ de dorita. Regia monopolului tutunurilor­, înfor­­mându-se că unii din speculanți și tu­tungii, posedândă cătălinii însemnate de tutunuri stricate, arse și imposibili de a se da în consumațiune, aă începută a se tăia și amesteca cu alte tutunuri, cre­­­zândă că prin acestă mi­jloci vor­ pute ascunde regie­ adevărata lor­ calitate, și fiind­­că regia e­te decisă a nu da pu­­licului româna de­câ­t nișce calități de tutună care nu aru lăsa nimicit de do­rita, face cunoscută aceloră d-nn comer­cianți și tutungii, că ea nu va primi tu­tunurile de câtă în foi sau tencuri, sau acelea asupra cărora nu s’arü di pen­siune de a se constata vr’uă intențiune fraudulosă. CURSULU BUCURESCI Bucuresci, 20 iuniű, 1872. * 7 „„. . I CURSULU dob. scadea(a EFECTELE ----------i---------­cupsinelor soferite scump. Obligațiuni 10% 23 Octombre ^rali .... 104 103% 8 °/­­ íafinanU Domenia­l ... 94 93% 6% 1 Novembre (300 1.) casei pensiun. 215 210 Împrumuturi 8% j Oppenheim-Londra . 100 89'/, 77o î Sejdembre ®tern Londra ... 90 89'/, cu prime Bueuresel (bilete de 20 lei)..........................16.75 — Acțiuni 5% 1 solifi Căilor ferate Române. 4S 47,50­0­0/ 1 ianuariă Societ. fin. Rom. (600, /o 1 Iuliu liberați 250 lei) . 325 310 8000 'j­iumiuriu­ (500 1.)societ. Dacia. 550 ------3% il Decembr.(2001.) Soc. de gaz. 475 — Cupóne rurali ................................................... 5% domeniule................................... %% Schimbu Paris la vedere..................... 99­­, „ pe 3 luni................... 98"/« Londra la vedere ... . 25.25 25.20 „ pe 3 luni .... 24.97% 24.95 Berlin la vedere .... 372 371'/, „ pe 3 luni..... 368 367'/, Viena la vedere .... 223 222 „ pe 3 luni.........219 218 Mandatele Casieriei Centrale, discoutü IV, Seomptulu pe anii....................... 9—10% SOCIETITEI GENERILE DE ILUMINARE ȘI INCALț­IRI PRIN GAZŰ­IN ROMÂNIA Are onorea de a informa pe acționari : 1. Că titlurile provesorii, sau recipisele de suptscripțiune, se vor­ s­chimba, contra acțiunilor­ definitive cu începere de la­­­ Iuniu curinte; 2. Că dii ponnifi de dobândi ale acestoră acțiuni, cu scadența la Iuniu, se va plăti cu începere din dasa 45-Schimbarea titluriloră și plata cuponu­lui de dobâniiî se vor­ face . La Bucuresci, la Ltegiul­ Societății ge­nerale, strada Lipscani. La Galați, la domniță V. J. Negro­­pontes. La Constantinopole, la domnii, Zafiro­­pulo și Zarifi. La Londra, la domnii Zarifi frați și C-ie. La Paris, la Societatea generale pentru favorisarea desvoltării industriei și comer­­ciului în Francia. Administrațiunea.

Next