Romanulu, iunie 1872 (Anul 16)
1872-06-11
Recomandamu parchetului următórea scrisóre, pe care ne-o trämita nesce onorabili cetățianî, morü violențe și vessații și victime ce nu voru surprinde pe nimeni supt guvernul« actuale, déra care trebuie se facă obectulu investigărilor« justiției, déca justiția mai este. ROMÂNULtI, 11 IUNIU, 1*72 507 și tu la uă mare mâură ; dară e mai rea decâtă atâta, e curată turbare. Tóte conciliabulele dreptei și centrului drepta sunt în ferbere; s’adună, discută, s’aprindă, amenință și hotär fiscö se interpele pe marele culpabile, adică pe guvernă, în privința politicei sale interne. Nenorocită guvernă ! De doul ani face totă ce pare, și de bună sumă mai multă de câtă e datoră, ca se placă acestei ingrate majoritățî, nu s'a atinsă de nici una din rotițele administrațiunii, amănținută cu 'ngrijire totă personalele reacționară, de ori-ce nuanță de opiniune ară fi. A fostă d’ajunsă ca unii funcționară se facă actă d’adesiune la Republică pentru ca majoritatea se ceră și se dobândască fără amânare destituirea lui. Acestă frumosă ideale d'uă Republică fără republicană s’a realisată. Tóte partitele monarchice potă conspira în bună voie, se potă coalisa, despărți, coalisa din noă, nimică nu - s turbură monopofile. Propaganda bonapartistă nu ’ntempină nici uăpedică. Deoa clerulă ii place să violeze legea, se găsesce un ministru care să încuragiază la acestă resistență. In adevară, guvernul nu pate se facă mai multă, și nu e vina lui de la țara desaprobă. în gura mare acele regretabile concesiuni de cari partitele nu ’i țină nici uă socotâla. Alegătorii din departamentele le Nord, la Somme și Yonne au dată nesce majoritățî schobitore candidaților republicani. Animați dună adevărată spirită politică, el aă înțelesu c’aci era salvarea, că trebuia se se lucreze cu energiă și în contra acestei majoritățî, care ară vré se ne ’mpingă în abise, și în contra slăbiciunilor guvernului. Nici uă dată vreă lecțiune n’a fostă mai însemnătore. Monarchiști îșî puseseră tote puterile, nimoi că nu fusese cruțată ; merseseră chiară pén’a amenința pe alegători o’uă nouă invasiune prusiană, déc’arü fi avută nenorocirea daș! da voturile pentru candidații republicani. Se scie ce s’a itcuiplate. Ca sateste și mai multă voința țerd, roii și mii d’alegotori, cari pen’aci s’abținuseră, au triumfată în contra propriei loră indiferințe ș’aă venită s’ateste prin scrutină acestă incontestabile adevără, că Francia nu póte fi salvată decâtă prin consolidarea Republicei și prin instituțiunile republicane. Și eră ceaa ce pune ’n furiă pe ómenii cari se <Jică represintanții Franciei. Curioși mandatari, cari se revoltă n contra dorințelor formale, esprimate de mandanți- loră! Șasupra cărui punctă, peoe sară pute basa interpelațiunea proiectată? Imputase-va ore guvernului că s’a abținută de la orice ingerință, adică ca dată probe de ’nțelepciune și de respectă pentru sufragiule universale? Ar fi ceva noă. Daca guvernulă s’ară fi hotărîtu se intervie și s’arate pe cine prefere, s’aru fi putută pre pronunța cu bună credință în favorea celoră ce spună în gura mare că voro se resterne Republica? Și ’neasură acesta, se crede c’alegătorii ară fi ținută ei are ’n semă de recomandările lui ? Nu! Ei ară fi tratată administrațiunea, cumună tratată pe d. Plichon și pe d. generare Théologue. Vremă ca totă se mai credeam c’aceste copilăresci surori se voră potoli și că e boul ă loră nu va ajunge până la tribună, însă nu trebuie se ne basămă pe nimică. Drepta se simte din di în di într’uă situațiune atâtă de disperată, încâtă e capabile de ori ce imprudință. Sortea candidațiloră monarchicî în la Somme, le. Nord și l’Yonne îl prevestesc o forte categorică ce aorte va ave. Ceea ce 'I răsună la urechiă nu mai e avertismentu ală trapistiloră : posomorîtură „fraților, trebuie se onfirmă!8 Nu, ci e clopotulu funebru: „fraților, ați murită, ați murită, de tată8 ! Frauda ve respinge: vreți s’o țineți in lanțurile trecutului ? Ea vrea se mergá spre viitord. Vară plăcu se vămpopulațî la putere, însă trebuie ca ora disoluțiunii se re sune la urechiă, incimă că se face tată ce se pate pentru agitațiuni, pentru tulburarea țetei, pentru resturnarea Republicei. Țara va sta liniștită. Asistămă la convulsiunile unei agonii, partitele monarchice ’șî daă sfirșitulă. Se nu ne lăsămă a fi mișcați de strigătele loră disperate, de așațările loră, oricâtă de culpabile ară fi. Le stăm liniștiți, pentru că suntemă tari, pentru că buletinul de votare ne garantază victoria definitivă. Bueuresol, 6 luniű, 1872. D-lui redactare alulUariului ROMANCLU Domnule redactare. In tote părțile din lume, și chiară la cele mai inculte națiuni, poliția are rolul și d a păzi buna ordine, d a nu se preda de tâlhari averea cetățanului, în fine, o bună cuvântă, poliției îi este încredințată totă siguranța cetățenilui. Aici ânsă, în capitală, este cu totală altă felă și știt cum . De atfi-va limpă avernă nenorocirea d’a ave ca supreomisaă polițienescă cl. I, în suburbea Ceaușă-Radu, pe vestitură Costache Vasilescu Kicea, acestă suptcomisară, d-l redactare, din momentulu instalării sete în acelă poștă, a ’ncepută a se purta vis a-vis de locuitorii suburbiei în genere, ca ună adevărată barbară, persecutandu, supt diferite proteste, pene și pe celă mai onorabile și paginicu cetățână. D'atunci și penă nstății nimeni n’am fi rădicată vocea ii contră î, îndurândă persecuțiii D’, insulți din a namada mare, în facia prăvălieloră și caeeloru nóstre, până cândă astăzji ne vedemu și bătuți și siliți d’a părăsi căminele și copiii. Astă-d’ ânsă, domnule redactare, cândă numitură supt-comisară și-a generalisată insultele și bătăile asupra tutorii mahalagieloră, nu mai putemă sta câtuși de puțină nepăsători fără a arăta că, din cauza acestui supt-comisară, si ințema forțați a părăsi chiară comercială, care este onerea și viața unui cetățean ș’a rătăciri și nópte pe stradele cele mai laterale ale capitalei, lăsândă totală în voia întâmplării, disperați mai multă ca cum anul fi în timpulu unei invasiuni. Eră buna-ordine ! Despre tote acestea anul reclamată și d-lua prefectă ală poliției capitalei, cerândă celă puțină permutarea numitului de pe acea despărțire și resultatulu a fostă așia de satisfăcătorii, în câtă în urmă, după acea a. Duminecă, la 4 cuvinte, pe la ora 1 și jumătate (ziua, însoțită de epistatulă seă, acelă supt-comisară a ’nceputu se maltrateze pe d. Niță Tudore, umilă din cei mai onorabili comercianți, ajungându până acolo, în câtă numitură supt-comisară, împreună cu epistatură, au scoșit sabia și au rănită la urechiă pe d. Niță Tudore, eră pe fratele d-tale, luându-le cu santinele l-au dusă la comisiă, unde stă și astaji arestată. Asemenea și cu câteva zile înainte mulți din comercianții cei mai onorabili, d. Iancu Dumitrescu, pe la 12 ore noptea, cândă nu mai exista nici uă lumină in nici uă cameră da d-sale, de câtă numai în acea a de dormită, și cândă ușile și porțile erau bine încuiate, se pomenesce cu acestă vestită supt-comisară ca uă fantomă, sărindă peste uluci și intrânde cu forța în camera d-lui Dimitrescu, îlă iea de pără șî să trimite imediată la comisiă în costumulă cu care era preparată d’a se repausa,jicendii că nu’l face altă uimică d'uă camdată, pe lângă insulte și bătăi, de câtă a să trămite fu arestulă onor, comisii ca se aibă ideiă, pentru c’a ținută prăvălia deschisă. Facemă dară întrebare orî oul : daca prăvălia ar fi fostă deschisă, care ar fi fostă interesul« d-luî Vîlcea, ca supt comisară, a sări ulucele ș’a forța ușia de la camera din curtea d-lui Dumitrescu ? Vedeți dură, domnule redactare, care mai póte fi siguranța domiciliului nostru, mai cu osebire în timpul nopții, cândă vedemu că mai curândă de câtă tâlharii ne violază domiciliulile tocmai aceia, cari suntă plătiți cu sudarea nostră a ne păzi averea și viața, și cândă vedemu că unu asemenea funcționară polițienescă, negliginte până la evidință în servițiulăscă, dă psasiune și chiară încuragiază pe făcătorii-de-rele a ne sparge chiară casele ș’a nu ne lăsa celă mai mică lucru. La ce ne mai putemă dâră ascepta, cândă siguranța domiciliului nu ne-o mai garantâză nici chiară aginții poliției ? Ată-feră dâră, domnule redactare, după cumă avură mă onorea vă descrie cele petrecute, nu ne rămâne, în momentul de față, altă mijlocă de reclamare decâtă prin stimabilele d-vostră tăiară, credându că pate acumă și d. ministru de interne, ca capă superiore arti administrațiunii, va lua cele mai energice măsuri în ceștiunta de fadă, făcândă a se depărta câtă mai imediată acestă suptcomisară, ce s’a constatată de mai multe ori că aduce desenare corpului poliețieî, căci nu mai putemă continua comercială nostru, deorece, din causa rea, prăvăliele le ținemă închise, producându-ni-se pagube enorme. Primiți, d-se redactare, ne rugămă, asigurarea preosebitei nóstre stime și considerații vii. Costache Tudoru, Tase Sfailă, Io, Tudorache, Tudoru Gonst. Economu George Krosberger. Din suburbia Ceaușiu-Radiu, PARTEA ECONOMICA. După ce amă aruncată uă repede privire asupra industrielor u zicarifere și oleaginose, cari se potă introduce cu atâta înlesnire la noi, căci cea din urmă esiste deja în mică, și în apropiare de Bucuresci fabrica d-nei Hasan produce uleiă în cantități destul de însemnate și cu bună profită, după ce amă vechim că numai prin întemeiarea pe uă întinsă scară a acestoră doue industrii, amă face mă mare pasă spre resolverea problema desdatorării nóstre de capitalurile străine, se trecemu acumă în revistă și alte industrii totă atâtă de proprii tereî. Și spre a nu înceta unu momentă de-a fi practici, se căutămu a îmbrâcișa totude una acele industrii cari nu numai că ne suntă proprii, dară pentru cari s’au făcută deja mici încercări ș’aurceșitu pe depline. Astăferă suntă povernele saă velnițele, cumti se numescă în partea de peste Milcovă, întemeiarea acestoră usine și succesulu loră nu se póte atribui decâtă condițiuniloră agricole ale țereî nóstre. Cantitatea cerealeloru, calitatea loră adesea atâtă de prostă încâtă nu se putea întrebuința decâtă la fabricarea rachiului, lipsa esportului și mulțimea viteloră, ală căroră comerciă este strînsă legată cu asemene usine, nă făcută ca industria fabricării rachiului se prospere atâtă de multă. Acastă industriă póte lua ânseuă desvoltare multă mai mare și mai folositore țârei, decă se voră aduce îmbunătățiri seriose stării sale actuale. Este adevărată că districtele de susü ale României exportă deja o cantitate destulă de însemnată de rachiu și de vite pe la punctul sțeariî, Miehăilenî, etc. Este asemene adevărată că nici uă parte a României nu este mai propice acestei industrii decâtă districtele nordice; acesta pe două parte din causa depărtării de porturi, care face transportul pe uscată deuă scumpete forte mare, și pe de alta din causa calității relativă inferiore a celulelor, cari adesea nu potă fi întrebuințate decâtă la fabricarea rachiului. Acolo, prin urmare este și locul de a se desvolta mai multă acastă industrie, căci prima și neapărata condițiune a stabilirii unei uzine este alegerea localității; ea trebuie să fi pusă totude una dacă nu se pate chiară în mijloculă producerii materiei prime de care are necesitate, dară celă puțină la cea mai mare apropiare, acolo unde pate se’l parvină, regulată și ieftină. Desvoltarea s’ar face de sine îndată ce producătorii se voră sili a îmbunătăți calitatea. Acesta va face ca rachiulă nostru se fie forte căutată în afară, și îndată esportulă săă va lua proporțiuni multă mai însemnate decâtă acumă. Și din momentul ce esportul, adică consumarea, va fi mai mare, producerea va deveni mai activă ; și producătorii mulțămindu-se a câștiga mai multă asupra cantității, vom scădea prețurile, și de îndată, buna calitate fiind unită cu ettinătatea, desvoltarea acestei industrii va fi asigurată. E mădară că numai prin îmbunătățirea fabricării actuale a rachiului s’ară crea încă uă sorginte bogată de esportă, adică de înavuțire naționale. Totă două dată și comercială viteloră va face progrese, și pe lângă creșcerea exportului soră, vomă vedea sporindu forte multă producerea seului, a cărui eftinătate și cantitate ar face ca uă altă industrie, fabricarea lui mînăriloră stealine, se ia de îndatănesce proporțiuni pe atâtă de naturale într’uă țară cu pășiuni vaste ca a nostră, pe câtă și de bine-făcătore desvoltării industriei naționale. Fabricarea lumînăriloră stearine, eră uă industrie de uă reeșită totă atâtă de sicură la noi, câtă și industria zahariferă, oleaginosă și alcoolică. Nu s’a făcută numai încercare pentru introducerea iei. Ea esiste deja în mică. Astă felu la Galați, uă fabrică de luminări stealine și de săpunu, prosperă supt conducerea unui Francesc, mai sunt ă și alte fabrice de asemene natură, cari, dacă nu prosperă vina nu este în cea mai mare parte, decâtă a proprietarilor ă loră — se ne ierte că le spunemu atâta de verde acestă neplăcută adeverit. — Nenorocirea nostră, în ceea ce priveșce industria, ca și în altele multe, este că facemă lucrurile boieresce; întreprindemă ceva’ne ocupămu câteva luni, celă multă, ș’apoi lăsămă se se facă totă de sine, plecămă la Viena, la Paris stă la băi, asceltămm se ne vie banii de-a gata prin nesce impiegați cari numai de interesele nóstre nu caută, nevenindu-ne destul bani, contractămă datorii, ș’apoi ne întorcemă în țară pentru a striga că nu e de făcută nimică, că, nimică nu progresază în țara nostră. Asemeni afaceri ne aducă uă înducită reă. mai ântâiă, ele ruinază și stările ce mai suntă în țară, ș’apoi aruncă neîncrederea, temerea în spiritulă tutoră aceloră a cari ară fi capabili a întreprinde și a duce la bună sfîrșită uă afacere industriale. Acei cari nu suntă dispuși a lucra ei înșii, cu seriositate și soliditate, ară face mai bine se nu întreprindă nimică, căci nesuccesulălară este de celă mai perniciosă efectă pentru țară. Mulții bărbați și mari capitaliști, ară trebui se iea de modelă pe d-na Hasan în afacerile lor. Pentru ce óreasina considerabile a acestei domne merge atâtă de regulată și produce atâtă de bine, pentru că sufletul și mutarea neobosită a întreprinderii este însăși proprietara, care veghiază însăși, necontenită, asupra intereseloră d-sale. Se încetămă de-a lucra boieresce; acesta este condițiunea neapărată a roeșitei tutoră întreprinderilor n nóstre. Fabrica de luminări Stealine de la Galați merge bine din causă că proprietarul ăiei o îngrijesce singură, și seriosă; asemeni fabrice voră reeși pe deplină și mai cu sumă în apropiarea marilor centruri de consumațiune, dacă voră fi totă astă-feră conduse. Cantitatea de luminări Stealine ce se consumă pe apă, în Bucuresci, spre exemplu, este enormă, și mai tate sunt importate. Este scrută că orî ce casă chieltuiăsce mai multă în luminări decâtă în zachară; și dacă este probată că acumă se importă zaharii pentru suma de 6,740,000 lei, s’ar fi putu pre admite că luminările importate represintă oă sumă mai mică ? E că dară că dacă nu ne-amă gândi decâtă la propriele nóstre trebuințe, făr’a ne preocupa de esportă — cea a ce D’ară fi delocă să nebuie — câmpulă activității nóstre este destulă de întinsă. că d. Gr. Bălianu este în Ni se asigură ajunusă dea ceda fabrica d-sâle de luminări Stearine unui întreprinzătoră de la Brașiovă; ideia este bună, dacă d-sea nu póte se se ocupe singură de fabrică, și ceea ce probază că acastă industrie pate prospera bine la noi, este tocmai faptulă că mă individă, de dincolo de fruntarie, vine și pune capitabilă seă într’uă fabrică, care péne acumă n’a dată uă profită mai însemnată, și care de mai multă timpă stă în nelucrare. Dacă n’ar fi decâtă consumarea orașiunui Bucuresci, uă fabrică mare, și chiară doua, ară avea în destulă de lucru ș’ară realisa mă câștigă din cele mai frumóse. In acesta, ca și în multe altele, asupra cărora vomă vorbi, puțină inițiativă și spirită de asociațiune, și vomă reține în țară pe fiecare auă mai multe milione de franci, pe cari le dămă acumă Austriei și Rusiei; vomă mic și ora încă cu atâta tribufară colosale ce plătimil industriei străine. Giurgiu, 9 luni. Aă sosită astăzi două corabie deșerte ; aă pornită 5 încărcate , nă sosită și pornită 6 vapore. CXTHSULTJ BT JCUKF. SCI Bocarenf, 21 lumfl, 1872. CUK 86LÜ G A.LATÎ Les parale de Galați Girante réspumjétorö, P. BALAÖKAN®. dob. sc*della EFECTELE CUK ,U^P... cuprinelor oferite pump. Obligațiuni 10% 23 o» R»TM'! • ■ • • 104 103% 87 | Juim“*'1 Domeniul . . . 91 % 94’/, 5% însoembre (3001) casei pensiun. 216 210 Împrumuturi 8% J JojS*r"‘ Oppenheim-Londra . 100 89'/, "% i^pton bre8tern Londra • *' 90 89 ’A cu prime Bucuresci (bilete de 20 lei) .... 16.35 — Acțiuni 6% 1 Ulin Căilor ferate Române. 48 47,60 o«/ l lanuarin Soeiet. fin. Rom. (500,o î toții liberați 250 lei) . 325 30 S% % în jarin (500 1.) solet. Dacia . 550 ----8% 5?Ar.16 ° Cl->S ° o.de gaz- 475 — Cupone. rurali............................... 6% domeniali.......................... •/.*/• Schimba Paris la vedere......................... 99% „ pe 3 luni....................... 98 V, Londra la vedere ... . 25.25 25.20 „ pe 3 luni .... 24.95 24.92V, Berlin la vedere .... 372 371% „ pe 3 luni................... 368 367% Viena la vedere .... 223 222 „ pe 3 luni........................219 218 Mandatele Casieriei Centrale, discout si 1 % Scomptuli pe anii........... 9—10*, CUUSULU VIENEI *0 (8) 5% Renta de hârtie — — — 64 86 5% Renta metalică — — — 72 15 Loturile de fl. 100 din 1860 — — 104 60 Acțiunile Bancer naționale — — 852 — Acțiunile Credit-Anstalt — — — 343 40 L-mdia 3 luni — — — — ll2 15 Oblig-, rurale Ungare 6% 82 — idem. idem. Transilvane 6% 81 — Idem. idem. Banat-Timișora 6% 79 80 idem. idem Croate-SIavone 6% 84 — Argintulü Contra hârtii — — 109 90 Ducați — _ _ _ _ 6 36 Napoleon dor — — — — 8 95 Londra, lira sterling — — 97 „ Marsilia, francul” — — — 3, 32 „ Amsterdam, fiorinalii — — „---------„ Eforia Spititelorii civile. La 14 luniă curinte fiindă a se începe esamenele elevelor din Asilă Elena Domna și din esternatură atașată pe lângă acelă stabilimentă pentru anulă scolastică 1871—1872; eforia invită cu onore printr’acasta pe personele bine-voitore a asita la aceste examene care vor începe la orele 8 dimineța, în localulăosilului de la Cotroceni. Programa cursurilor se va vedea în Monitoru. Șeful serviciului, M. Zamfirescu. No. 2946, 10 iunie, 1872.