Romanulu, septembrie 1872 (Anul 16)

1872-09-15

ANULU ALU ȘESE­ SPRE­ JU FCELE Redacțiunea și Administrațiu­n­ea, Strada Academiei, No. 26. VINERI, SAMBATA. 15, 16 SEPTEMBER,­187­2. VOESCE ȘI VEI PUTE ABONAMENTE In Capitale: unu ană 48 lei; •ese luni 21 lei; trei luni 12 lei; un lună­ 5 lei. In Districte: unu anii 58 lei; •ese luni 29 lei; trei luni 15 lei; uă lună 6 lei. Francia, Italia ș­i Anglia, pe trimistru fr. 20. Austria și Germania, pe trimistru franci 18. A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Ital­­legrain, Rue de l'ancienne comedie 5, și la. d-uiî Drain et Micoud, 7, rue Roch­echouart. LA VHS­A: la d-nii Haasenstein și Vogler Neuermarkt. II. LUMINEZĂ-TE ȘI VEI EI Ori*ce cereri pentru România, se adres serfi la adm­inistrațiimea­­ pariului. ANUNȚURI In pagina a IV, spațialii de 30 litere 40 bani. In pagina a III, linia 2 lei. A se adresa LA TA­RISS, la d-nii Drain et Mi­coud, 7. Rue Rochechouflet. LA WIE­N’A­­ lad. B. G. Popovicî, Fleisc­h­­markt, 15. Scrisori și ori-ce trimiteri nefrancuze vor f­i refusate.—Articlele nepublicate se vor arde UNU ESEMPLARU 20 BANI. „PRESSA“ VR.MH­TA MINISTRILORU SI PREFECȚILORU Amü probații că­­ jiariulul Pressa este rândutu miniștriloru și prefecțilortl; amu reprodusu epistola administra­­torelui iei, care constată imorala ven­­dare; amu somat-o de repetite ori se respundă, se nege déca­pete, și n’a pututiT nici respunde nici nega. Aducemu acésta la cunoscința tutu­­­loru, ca se se scie că numai unu (fiariu vendutü ca densa se póte pune ín ser­viciul unorii cause ca cele ce apără și se adopte modulu în care le apără. SERVICIU TELEGR­AFIC U ALU­I ROMANULUT*. Viena, 25 Septem­bre. *— Kendell s'a nu­­mitti ministtni al ii Germaniei la Constanti­­nopole. Pennell, consilierii de legațiune la St. Petersburg, s’a numită consule generale ale Germaniei la Bucuresci. Posta, 25 Septembre. ■— Comisiunea bu­getară a delegațiunii austriace a dată comi­telui Andrassy esplicațiunî detașate ’n pri­vința bugetului imperiului, esplicațiunî ca­re au­ foștii primite c’uă satisfacțiune generale. In cee­a ce privesce politica esterioră, comi­­siunea primeșce fondurile secrete precum și măsurile luate de guvernă. mmșmSBBBSSBBSBB 111 11 111 HBBBHBgBMffflBBBSBBBB BIMIRESCI. il RAPCIUXE. Presa, prefacându-se că nu cunosce postiumea in care se află, din causa re­­lațiunilor Bélé cu guvernul­, ca dórá nu vomu observa și alții acésta posițiune și împrejurările morale și cuviincióse cari i-au făcut-o, rădică ea drapelulu mora­lității presei, predică ea demnitatea pre­sei, propagă tocmai ca mijlócele prin cari presa póte se ajungă „nă scula“, etc. Nu se gândesce, nenorocita, că spre a-i fi permisă se vorbesca asta­felu, trebuie mai ântâiU se probeze că nu este vân­­d­ută, după cum probarama ! Una diariu vândută, unu iar iu care susține că cau­­tă nu din convingere, ci pentru că este plătită s’o susțină, e că ce face rușinea presei, cea ce o degrad­ă, cea ce o discre­dita ! Și cândii unü diariu, in condițiu­­nüe de moralitate in cari este Pressa, cuteză se predice tocmai ela demnitate altora diarne, un asemene predică nu póte întâmpina din partea publicului de câtü unü singura dérit unanima cu­vântă , cinismii. Cutezarea interesantei foi merge pene a scrie in revista sea de la 11 cuvinte următorele rânduri, pe cari le­ alegemü între multe altele de acea­ași categorie: «Acestă stare a publicității la noi este uă rușine, și, ca probă, ar fi destuiii se între­bam pe cei ce facil oposițiune.la noi, déca ar avi curagială se traducă tote cele ce scriu­ in limba francesă sau­ alte limbi străine, spre a presinta Europei situați­unea țârei și gra­­d­ul­ vostru de cultură și moralitate. Déca credu eî că aces­til tabloi­ este fidela ei o re­giune a lucrurilor si de la noi, se respintejA déca anul avé curagiulu s’opresinte strainiloru. Ori câtu­ de răi Românei ar fi cin­e­va, noi credetaii că­ conștiința ,ar mustra, etc...» Vă firesca și logică parafraze a aces­­tora linie, ne dă urmatorulu resultatu, basatu pe fapte, éra nu pe cuvinte ln cari resumă numai una secți infasti : „Acesta stare­ a publicității la noi — „die © Pressa și noi repetima —este văru­­„ sin­e, și, ca probă “... n’a­vem de câtü a pre­sinta pe diabiulü Pressa, ce este plătită de miniștrii și de prefecți, spre­ a’i sus­ține ș’a ataca ín modulu celü mai ïnju­­rioea o posițiunea. „Acesta stare a publicității la noi este „uă rușine, și, ca probă, ar fi destulü se „intrebămă pe cei“... de la Pressa, ce au tăcută cu demnitatea și autoritatea or­ganului lor, cândü au cerșită de la mi­nistrul­ de interne epistole prin cari se impună prefecțiloră se le facă abona­mente ? Ce mai represinte are acestü or­­gani, cându este probabi că: ’și susține că chinuită e sistență numai prin sub­­vențiunile ce dobândesce supt formă de abonamente de la miniștrii și prefecți, și cându n’are nn publică nici măcară că atâta fracțiune de susțiitori adeve­­rați, de susțiitori prin­ convingere, in câtu se nu’și culegá pânea din subven­­țiunile imorale ale miniștrilor­ și ale prefecților ? Este pre adevĕrata, pe deplina și cu totulü adevĕratu că ,11­ aniü avé cura­­„giula se traducemu tóte cele ce se simti „in limba francese scü in alte limbi stră­­­ine, spre a presinta Europei situa­­­țu­mea țârei și gradul­ui vostru de „cultură și­ moralitate ,­căci „ori „câta de râi Români amü fi, ne-ar mus­tra consciința ,­­ amo­roși se spu­­nemă strainilor, care este „situațiunea țârei și gradulu de moralitate“ ale re­gimelui ce ne domnesce. „N’amü găsi curagiule“ de-a spune sträinilor­, că aci voința și aspirațiunile Românilorü sunt nesocotite, batjocorite, și că, singură vo­ința, și interesele străinului sunt domni* tare. Amü­roși de-a spune că aci con­sulii facț și desfacu ministeriele, și că guvernele impuse asta­ folo se uneeau, se asociaza cu coțcării străini, spre a jăfui țara. Amu roși de-a spune străinilor, că legile țarei au ajunsü a fi scara pe care trebuie s’o calce mereu unii omeni­­ți și politici, spre a ajunge se fiă puși și menținuți la putere. „Ori­câtă de râi Români amü fi:“ ne-amü înfiora de-a spune strainilorü că acesta țară are un­ ministru de financie, tovarășă cu esploa­­tatorii României, tovarășă cu delapida­torii averii publice și că, spre a face se reeșiască cele mai imorale gheșefturi, împreună cu dânșii calcă legile și pro* piele séle regulamente. Și in fine, arti fi pre durerosü, pré disperatorii de-a spune Europei că aci in România se răpesce pené și averea cea mai sacră, a­­verea lăsată de pioși donatori omenirii suferinde; și celu puțină nu se răpesce de cei in miserie, ca uă resbunare con­tra nedreptățirii Borzei—cum ojica cei săraci cari vor­ a 'și justifica greșialele, — ci se răpesce de către cei mai avuți, cei mai putinți în țară! Da! este forte adevarata; nu vom­ ave tristulü „euragiu de a scrie in alte „limbi spre a presinta Europei acesta „situațiune“ a țerei și gradulu vostru de „moralitate“ , căci ori­ce amu­dice este peste putință se nu se resfrăngă și asu­pra țerei dă parte din acesta “rușine.“" Asta este, onorabilă Pressă, „gura pă­cătosului adeverit grăiesce.“ După cum­ ne spusese serviciulü nos­tru telegrafică, in curéndü era se avemü plăcerea de-a primi In mi­jloculu nostru pe născâtorele și protectorele regimului actuale, d. de Radovici, depeșia, pe care o publicamü mai susu, ne spune cncé că vomu fi scutiți de acésta plăcere și că consule generale la Bucuresci din partea Germaniei este numitü unu, consiliaru aici legațiunii germane de la St. Peters­burg. Pare că născâtorele regimenül a re­vi asa singuru­l . .................înspăimântată De monștrii ce a. purtată, și că nu mai voiesce se ’i reve$á. De ce ca Saturna nu ’și póte mânca acești dulci copilași, și țara se ’i fiă recunoscétóre! Déra cestiunea pentru astăzi nu­ este aci. E vorba ca­ne vine ca consule gene­rale ale Germaniei unii consiliarii de le­gațiune di­n St. Petersburg; e vorba că mereu mergema se complimentaria pe Tzarula și se calatorima la Berlin; e vorba, in fine, că in urma întrevederii imparaților­ la Berlin și complimentă­rii de la Odessa, ne vine, ca consule ale Germaniei, unii consilierii ale legațiunii germane de la St. Petersburg. Dorima ca di­n alăturarea, acestora îm­prejurări, din acesta pro vâdită coinci­­dință se nu resulte, décá este cu pu­tință, de câtü binele României; dorimii se nu i-se modifice situațiunea ester­óra spre reuli­iei, și, in totu casulu, amü dori se mai ved­emă și cariulu guvernu­lui vorbindu despre „politică ortodoxă.“ urma esperiințelor­ făcute la poligonulu din Gavres, lângă Lorient, s’a decisă a se fabrica tunuri de oțelit d’una nou mo­delă, care s’au găsită escelenți. Atelis­­niele marinei din Nevers și Ruelle con­­fecționază aceste guri de focü. Peste pu­țină marina francese va posede doja doue modele de tunuri: cele de oțel și, despre cari e vorba, și cele de fontă, cu cari flota e a­provisionată de mai mulți ani. Se vor­ face modificări însemnate și ’n sistema puscilorü chassepot. Esperi­­ințele făcute la Trouville au avutü de scop a se suprime sau mai bine se ’nlo­­cuiéscu aculü, care se póte frânge for­te lesne. Resultatele acelora esperiințe au decisü modificările pe cari le anunțămu. „Siguranța și regularitatea“ circula­­țiunii caselor­ ferate urm­eza după cum se începu încă de la a 7-a ani după pri­mire, și urm­eza asta­ fel­ de bine, în câte 3 zile după resturnarea locomoti­vei. Carolü I­iu șanțu­, se întâmplă cee­a ce ne relată Telegrafului ele ieri, întâm­plare ce merită se ”1 consacră mă­­ spa­țiul­u de care mai putem fi. dispune. E că. In ce moda o relat­eza Telegraf răii: ■­ «Pe .cându­ treaulil; ca' pasageri; r care por­nise din Bucuresci*: Gér&, cșiee clin i gara. G»; vina, șefului garei din Ploiesci depeféza acolo, Intrebandu decă linia e liberă ca se pornésca unii trenii de pâră pe ascepteă așe res­punsulu, și pornesce trenulu. Ambele tre­nuri mergeau­ dorit, faciă in faeiă, ca­ uă mare mitesă. In urm­a pornirii trenului, șefulil gazei primesce respunsulu că trenulü de pasageri a și pornită spre Ploiescí. Ela negreșitu vede periculul­. Ordonă se dea îndată focu la un locomotivă ce o avea de reservă și pornesce cu cea mai mare vite să se ajungă trenuri de mărfuri și se ia intarca inderata. «Ast­fel, lucrurile se complică și mai multu­! Ce se intampla oase ? Fiind n­oapte, costurile de la machină scofénda­ită flacără, imensa, provenită din faculii machine, unde nu se mai arde a­ fi de cátit lemne, negreșitu din causa scum­petei curbunilorii, au atrasu aten­­țiunea machinistilolui, au datu semnalele de de­parte și asta­felu au pututti ae­ se opresca lovirea.. Lumea a fost­ a­ salvata. Trenurile au pornita se se­­ intorca inderata la Ploiesci; iuțela a­­ inceputu iérii; unu nou perieiu se apropia, ca se­ locomotiva cu șefulti gareî; dérü acelusi- Lucru­ a scăpată lumea ,și d’a doua nenorocire. «Maî este ș’nă astă­ cestiune'.-decă­ acuma vă dată foculu' de' lemne, care se arde a<Ji în locomotive, a făcută ună serviciu, trebuie ca pe viitoră se se urmeze -tată­ cu elă ? Ge felă ? ’Voiesce compania ca pe acei cari aă scăpată de morte , prin strivire se 'î­nmore prin flăcări ? «Mai mulți' călători, ■ cari au­ , venită nop­­tea, ne spună că' de mai multe ori li s'au aprinsă Hainele, perulă, pernele și câte-uă dată facla, ori de câte ori aă avută geamurile des­chise. Cândă închideau gemurile, erau­ espuși ge fiă asfixiați de căldură.» L Avenir national- conține soirile ce urmézá; In consiliele sale, guvernulu franceze nu se ocupă numai cu transformarea materialului de resbelu și cu ech­iparea ar­matei de uscat­, ci se mai gândesce și la artileria navale, care are se fiă obiec­­tulu unora însemnate­ perfecționări. In După votarea legii pentru recrutare, cu totul­ indispensabile pentru legea militară francese, s’asigură că generălii Chanzy și Ducrot își vor­ da demisiu­­nile din mandatele de deputați spre a se consacra numai conducerii marelor­ co­mande cu cari au fostu investiți. Flă­ că un membru din consiliulu su­­periore de resbely­i s’a ’mpărțit și în­semnata lucrare terminată la Trouville de președintele Republicei, in colaborare cu ministrul­ de resbelți, lucrare privi­­tóre la reorganisarea cadrelorü armatei. Acesta lucrare va face obiectulu celorü mai d’antaiü desbateri ale consiliului, cari vor­ începe mâne, 28 Septembre stilu nou. ________ D. Gambetta a făcută la Ersailles deposițiunile sale ’n procesulü Bazaine. Acesta deposițiune, care a ținută de la amadi pédé la, 5 ore sura, are ixă impor­tanță pe care e de prisosü a o mai ac­centua. De acea­a a și fost­ înregistrată cu cea mai minuțiosă agrijire. Se facu tote preparațiunile pentru n­­treprinderea cu seriositate condusă d’a oțărî Adunarea de la Versailles se se ’n­­torca la Paris. Propunerea speciale care se va depune spre acesta scopü va fi dis­cutată chiar­ de la ’nceputulu întruni­rii sale: se crede că mai multă de 80 deputați, carii votaseră menținerea la Versailles, astăzi s’au intorsu la ideia de reintrare ’11 Paris. D’altmintrelea propunerea s’asigură că va fi sprijinită și de guvernu. Totulü lasă a se crede că reinstalarea Adunării la Paris se va face după vacanța cea mică ce și va lua Ca­mera cu ocesiunea serbătorilor­ Crăciu­nului și anului nou. Intâlnirea „pacifică“ de la Berlin con­tinue a’și da mereu fructele. Printr’unii urasü alti séü, imperatulu Rusiei de pe ordine se se mobiliseze totă armata, îm­preună cu reservele. Imperatulu Ger­maniei a data asemenea ordine se se tem­e și se se pregatesca, in celu mai scurta termenii, sése­ sute tunuri de res­belü, după cele din urmă modeln. Cáta despre­mperatura Austriei, dânsul—ne­­voindu se remaie mai pejosti de vecinii săi — spori chiăltuielile ministeriului de resbelü, basându-se pe considerațiunea că, în fația situațiunii î n care se află a­­facerile Europei, Austria e nevoită se fie preparată pentru tote eventualitățile. Times publică depeșia următorre, da­tată din Copenhaga, la 17 Septembre: „Se confirmă­ scomptulu că cestiunea Schleswig a fost­ desbătută la întruni­rea 'mparațiloru. Imperatul­ Wilhelm arü fi esprimata dorința d’uă nvoire amicale cu Danemarca , case arü fi a­­dausa că nu considera ’ntâlnirea impe­­ratilorü ca uă prasiune oportună pen­tru desbaterea acestei­ cestiuni.“ D. Edmond About, redactor ele tjrur­- Til­ul Le XIX Siècle, a fostü arestată de autoritățile prusiane In Strasbourg, supt acusațiunea că, in calitate de supusă pru­­siana, arü fi adresată injurie ’mpâratului ș’aru fi ațițată ura și disprețuiă in con­tra guvernului legale germanü. Cu tóte stăruințele sale ’n acesta Ges­tiune, guvernulu francese nu primise încă, acum vre­o­­ zile, nici una respinsă în privința arestării d-lui Ed. About. Le Libcle, supt titluri de „evacuarea departamentelor Marne și Haute-Marne” dă urmatorele sciri in privința librearii teritoriului francese: Armata germană--ljlie f Echo du Nord­est— a pornită din Ep­ernay spr­e Reims, nelasându de câtă ambulanțele și alte posturi administrative. Beracele din depar­tam­en­tului Meuse vor­ fi gata la 1 Octombre. Garnisona prusiană, care ocupa Sainte- Menehould d’aprope un anü de d­ilea ple­cată in diminața­­ zilei de 14 Septembre spre Reims. Aflamü dintr’un sorginte sigură —dice­le Pro­gris de la Marne — că uă divisiune de infanteria și ună regimentă de cava­­lerie din armata de la Versailles ar­ fi trimise în departamentul­ Marne în­dată după evacuarea trupelor­­ germane. D. generale Vergé, comandantele aces­tei divisiuni, va lua comanda celei d’a 4-a divizii militare teritoriale, care va cuprinde provizoriă departamentele Marne și l’Aisne.­­ Tóte trupele de ocupațiune se concen­tra la Chalons. Statula majora germ­ana a especiata noul ordine in­ tóte direcți­­unile ca se sosescá trupele ce­ trebuiescü se esecute mai din nainte manoperile lorü p’una alta térámü. După evacuarea definitivă a departa­mentului Marne, orașiul­ Epernay va primi un garnisonă francese, compusa două batalione de vânători. Garnizona germană din Epinale a fostü provisoriu redusă numai la vre­o 100 ómeni, in urma plecării la Belfort a celei mai mari părți din militarii ce­ o compuneau. Lucrările pentru barace au fost­ a­­tata de active la Sedan, in cata s’au ter­minată de la 25 Septembre. Numerula Alsacianilorü și Lorenilor, cari, de la 1 pena la 15 Septembre, au optatu pentru naționalitatea francese și s’au stab­ilitu, în diferitele părți ale Pa­risului, se suie la cifra de 4,127,­­ acesta numérü devine și mai mare, din in ^i. Mare parte emigreza ’11 Algeria. L'Edaireur din Luneville spune că nu­merulu opțiuniloru din partea Alsacia­niloru și Loreniloru pentru naționalita­tea francese, făcute la primăria acelui orașu­l, se suia la vre 8,000. Îmbulzirea e mai mare Sâmbăta, Dumineca și Lu­­nia. Municipalitatea a trebuitü se spo­­rescá numerulu impiegaților,­ însărcinați cu aceste serviții!, spre a ’nlesni nenoro­­cițiloru emigranți formalitățile necesare. Citima în la Turquie. . . Mai nainte d’a pleca din Trouville, d. Thiers a avutü uă convorbire cu minis­trulu de resbelü in privința colosalelor­ fortificări ale Belfortului, alți carora plana președintele r­epublicei l’a stu­diată. Aceste lucrări se vor­ rădica pe terâmuri situate afară din prima zonă militară care sunt­ și ocupate acum de construcțiuni ce vor­ fi espropriate din causă de utilitate publică. Anunțândă mortea lui Djemil pașia, ministrul­ de esterne ale imperiului O­­tomanü, același Ziariu adauge: „Djemil pașia era una din cele mai strălucite persane din grupa omenilor, de stătu carii suntu puterea și­ speranța țetei. Martea ’i prematurată e­ uă neno­rocire publică și va fi crudă simțită de suverană, de miniștrii, de tota poporală și de numeroșii amici ce avea­u Turcia și ’n Europa,“

Next