Romanulu, septembrie 1872 (Anul 16)
1872-09-15
ANULU ALU ȘESE SPRE JU FCELE Redacțiunea și Administrațiunea, Strada Academiei, No. 26. VINERI, SAMBATA. 15, 16 SEPTEMBER,1872. VOESCE ȘI VEI PUTE ABONAMENTE In Capitale: unu ană 48 lei; •ese luni 21 lei; trei luni 12 lei; un lună 5 lei. In Districte: unu anii 58 lei; •ese luni 29 lei; trei luni 15 lei; uă lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20. Austria și Germania, pe trimistru franci 18. A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Itallegrain, Rue de l'ancienne comedie 5, și la. d-uiî Drain et Micoud, 7, rue Rochechouart. LA VHSA: la d-nii Haasenstein și Vogler Neuermarkt. II. LUMINEZĂ-TE ȘI VEI EI Ori*ce cereri pentru România, se adres serfi la administrațiimea pariului. ANUNȚURI In pagina a IV, spațialii de 30 litere 40 bani. In pagina a III, linia 2 lei. A se adresa LA TARISS, la d-nii Drain et Micoud, 7. Rue Rochechouflet. LA WIEN’A lad. B. G. Popovicî, Fleischmarkt, 15. Scrisori și ori-ce trimiteri nefrancuze vor fi refusate.—Articlele nepublicate se vor arde UNU ESEMPLARU 20 BANI. „PRESSA“ VR.MHTA MINISTRILORU SI PREFECȚILORU Amü probații că jiariulul Pressa este rândutu miniștriloru și prefecțilortl; amu reprodusu epistola administratorelui iei, care constată imorala vendare; amu somat-o de repetite ori se respundă, se nege décapete, și n’a pututiT nici respunde nici nega. Aducemu acésta la cunoscința tutuloru, ca se se scie că numai unu (fiariu vendutü ca densa se póte pune ín serviciul unorii cause ca cele ce apără și se adopte modulu în care le apără. SERVICIU TELEGRAFIC U ALUI ROMANULUT*. Viena, 25 Septembre. *— Kendell s'a numitti ministtni al ii Germaniei la Constantinopole. Pennell, consilierii de legațiune la St. Petersburg, s’a numită consule generale ale Germaniei la Bucuresci. Posta, 25 Septembre. ■— Comisiunea bugetară a delegațiunii austriace a dată comitelui Andrassy esplicațiunî detașate ’n privința bugetului imperiului, esplicațiunî care au foștii primite c’uă satisfacțiune generale. In ceea ce privesce politica esterioră, comisiunea primeșce fondurile secrete precum și măsurile luate de guvernă. mmșmSBBBSSBBSBB 111 11 111 HBBBHBgBMffflBBBSBBBB BIMIRESCI. il RAPCIUXE. Presa, prefacându-se că nu cunosce postiumea in care se află, din causa relațiunilor Bélé cu guvernul, ca dórá nu vomu observa și alții acésta posițiune și împrejurările morale și cuviincióse cari i-au făcut-o, rădică ea drapelulu moralității presei, predică ea demnitatea presei, propagă tocmai ca mijlócele prin cari presa póte se ajungă „nă scula“, etc. Nu se gândesce, nenorocita, că spre a-i fi permisă se vorbesca astafelu, trebuie mai ântâiU se probeze că nu este vândută, după cum probarama ! Una diariu vândută, unu iar iu care susține că caută nu din convingere, ci pentru că este plătită s’o susțină, e că ce face rușinea presei, cea ce o degradă, cea ce o discredita ! Și cândii unü diariu, in condițiunüe de moralitate in cari este Pressa, cuteză se predice tocmai ela demnitate altora diarne, un asemene predică nu póte întâmpina din partea publicului de câtü unü singura dérit unanima cuvântă , cinismii. Cutezarea interesantei foi merge pene a scrie in revista sea de la 11 cuvinte următorele rânduri, pe cari le alegemü între multe altele de aceaași categorie: «Acestă stare a publicității la noi este uă rușine, și, ca probă, ar fi destuiii se întrebam pe cei ce facil oposițiune.la noi, déca ar avi curagială se traducă tote cele ce scriu in limba francesă sau alte limbi străine, spre a presinta Europei situațiunea țârei și gradul vostru de cultură și moralitate. Déca credu eî că acestil tabloi este fidela ei o regiune a lucrurilor si de la noi, se respintejA déca anul avé curagiulu s’opresinte strainiloru. Ori câtu de răi Românei ar fi cineva, noi credetaii că conștiința ,ar mustra, etc...» Vă firesca și logică parafraze a acestora linie, ne dă urmatorulu resultatu, basatu pe fapte, éra nu pe cuvinte ln cari resumă numai una secți infasti : „Acesta stare a publicității la noi — „die © Pressa și noi repetima —este văru„ sine, și, ca probă “... n’avem de câtü a presinta pe diabiulü Pressa, ce este plătită de miniștrii și de prefecți, spre a’i susține ș’a ataca ín modulu celü mai ïnjurioea o posițiunea. „Acesta stare a publicității la noi este „uă rușine, și, ca probă, ar fi destulü se „intrebămă pe cei“... de la Pressa, ce au tăcută cu demnitatea și autoritatea organului lor, cândü au cerșită de la ministrul de interne epistole prin cari se impună prefecțiloră se le facă abonamente ? Ce mai represinte are acestü organi, cându este probabi că: ’și susține că chinuită e sistență numai prin subvențiunile ce dobândesce supt formă de abonamente de la miniștrii și prefecți, și cându n’are nn publică nici măcară că atâta fracțiune de susțiitori adeverați, de susțiitori prin convingere, in câtu se nu’și culegá pânea din subvențiunile imorale ale miniștrilor și ale prefecților ? Este pre adevĕrata, pe deplina și cu totulü adevĕratu că ,11 aniü avé cura„giula se traducemu tóte cele ce se simti „in limba francese scü in alte limbi străine, spre a presinta Europei situațumea țârei și gradului vostru de „cultură și moralitate ,căci „ori „câta de râi Români amü fi, ne-ar mustra consciința , amoroși se spunemă strainilor, care este „situațiunea țârei și gradulu de moralitate“ ale regimelui ce ne domnesce. „N’amü găsi curagiule“ de-a spune sträinilor, că aci voința și aspirațiunile Românilorü sunt nesocotite, batjocorite, și că, singură voința, și interesele străinului sunt domni* tare. Amüroși de-a spune că aci consulii facț și desfacu ministeriele, și că guvernele impuse asta folo se uneeau, se asociaza cu coțcării străini, spre a jăfui țara. Amu roși de-a spune străinilor, că legile țarei au ajunsü a fi scara pe care trebuie s’o calce mereu unii omeniți și politici, spre a ajunge se fiă puși și menținuți la putere. „Oricâtă de râi Români amü fi:“ ne-amü înfiora de-a spune strainilorü că acesta țară are un ministru de financie, tovarășă cu esploatatorii României, tovarășă cu delapidatorii averii publice și că, spre a face se reeșiască cele mai imorale gheșefturi, împreună cu dânșii calcă legile și pro* piele séle regulamente. Și in fine, arti fi pre durerosü, pré disperatorii de-a spune Europei că aci in România se răpesce pené și averea cea mai sacră, averea lăsată de pioși donatori omenirii suferinde; și celu puțină nu se răpesce de cei in miserie, ca uă resbunare contra nedreptățirii Borzei—cum ojica cei săraci cari vor a 'și justifica greșialele, — ci se răpesce de către cei mai avuți, cei mai putinți în țară! Da! este forte adevarata; nu vom ave tristulü „euragiu de a scrie in alte „limbi spre a presinta Europei acesta „situațiune“ a țerei și gradulu vostru de „moralitate“ , căci orice amudice este peste putință se nu se resfrăngă și asupra țerei dă parte din acesta “rușine.“" Asta este, onorabilă Pressă, „gura păcătosului adeverit grăiesce.“ După cum ne spusese serviciulü nostru telegrafică, in curéndü era se avemü plăcerea de-a primi In mijloculu nostru pe născâtorele și protectorele regimului actuale, d. de Radovici, depeșia, pe care o publicamü mai susu, ne spune cncé că vomu fi scutiți de acésta plăcere și că consule generale la Bucuresci din partea Germaniei este numitü unu, consiliaru aici legațiunii germane de la St. Petersburg. Pare că născâtorele regimenül a revi asa singurul . .................înspăimântată De monștrii ce a. purtată, și că nu mai voiesce se ’i reve$á. De ce ca Saturna nu ’și póte mânca acești dulci copilași, și țara se ’i fiă recunoscétóre! Déra cestiunea pentru astăzi nu este aci. E vorba cane vine ca consule generale ale Germaniei unii consiliarii de legațiune din St. Petersburg; e vorba că mereu mergema se complimentaria pe Tzarula și se calatorima la Berlin; e vorba, in fine, că in urma întrevederii imparaților la Berlin și complimentării de la Odessa, ne vine, ca consule ale Germaniei, unii consilierii ale legațiunii germane de la St. Petersburg. Dorima ca din alăturarea, acestora împrejurări, din acesta pro vâdită coincidință se nu resulte, décá este cu putință, de câtü binele României; dorimii se nu i-se modifice situațiunea esteróra spre reuliiei, și, in totu casulu, amü dori se mai vedemă și cariulu guvernului vorbindu despre „politică ortodoxă.“ urma esperiințelor făcute la poligonulu din Gavres, lângă Lorient, s’a decisă a se fabrica tunuri de oțelit d’una nou modelă, care s’au găsită escelenți. Atelisniele marinei din Nevers și Ruelle confecționază aceste guri de focü. Peste puțină marina francese va posede doja doue modele de tunuri: cele de oțel și, despre cari e vorba, și cele de fontă, cu cari flota e aprovisionată de mai mulți ani. Se vor face modificări însemnate și ’n sistema puscilorü chassepot. Esperiințele făcute la Trouville au avutü de scop a se suprime sau mai bine se ’nlocuiéscu aculü, care se póte frânge forte lesne. Resultatele acelora esperiințe au decisü modificările pe cari le anunțămu. „Siguranța și regularitatea“ circulațiunii caselor ferate urmeza după cum se începu încă de la a 7-a ani după primire, și urmeza asta fel de bine, în câte 3 zile după resturnarea locomotivei. Carolü Iiu șanțu, se întâmplă ceea ce ne relată Telegrafului ele ieri, întâmplare ce merită se ”1 consacră mă spațiulu de care mai putem fi. dispune. E că. In ce moda o relateza Telegraf răii: ■ «Pe .cându treaulil; ca' pasageri; r care pornise din Bucuresci*: Gér&, cșiee clin i gara. G»; vina, șefului garei din Ploiesci depeféza acolo, Intrebandu decă linia e liberă ca se pornésca unii trenii de pâră pe ascepteă așe respunsulu, și pornesce trenulu. Ambele trenuri mergeau dorit, faciă in faeiă, ca uă mare mitesă. In urma pornirii trenului, șefulil gazei primesce respunsulu că trenulü de pasageri a și pornită spre Ploiescí. Ela negreșitu vede periculul. Ordonă se dea îndată focu la un locomotivă ce o avea de reservă și pornesce cu cea mai mare vite să se ajungă trenuri de mărfuri și se ia intarca inderata. «Astfel, lucrurile se complică și mai multu! Ce se intampla oase ? Fiind noapte, costurile de la machină scoféndaită flacără, imensa, provenită din faculii machine, unde nu se mai arde a fi de cátit lemne, negreșitu din causa scumpetei curbunilorii, au atrasu atențiunea machinistilolui, au datu semnalele de departe și astafelu au pututti ae se opresca lovirea.. Lumea a fost a salvata. Trenurile au pornita se se intorca inderata la Ploiesci; iuțela a inceputu iérii; unu nou perieiu se apropia, ca se locomotiva cu șefulti gareî; dérü acelusi- Lucru a scăpată lumea ,și d’a doua nenorocire. «Maî este ș’nă astă cestiune'.-decă acuma vă dată foculu' de' lemne, care se arde a<Ji în locomotive, a făcută ună serviciu, trebuie ca pe viitoră se se urmeze -tată cu elă ? Ge felă ? ’Voiesce compania ca pe acei cari aă scăpată de morte , prin strivire se 'înmore prin flăcări ? «Mai mulți' călători, ■ cari au , venită noptea, ne spună că' de mai multe ori li s'au aprinsă Hainele, perulă, pernele și câte-uă dată facla, ori de câte ori aă avută geamurile deschise. Cândă închideau gemurile, erau espuși ge fiă asfixiați de căldură.» L Avenir national- conține soirile ce urmézá; In consiliele sale, guvernulu franceze nu se ocupă numai cu transformarea materialului de resbelu și cu echiparea armatei de uscat, ci se mai gândesce și la artileria navale, care are se fiă obiectulu unora însemnate perfecționări. In După votarea legii pentru recrutare, cu totul indispensabile pentru legea militară francese, s’asigură că generălii Chanzy și Ducrot își vor da demisiunile din mandatele de deputați spre a se consacra numai conducerii marelor comande cu cari au fostu investiți. Flă că un membru din consiliulu superiore de resbelyi s’a ’mpărțit și însemnata lucrare terminată la Trouville de președintele Republicei, in colaborare cu ministrul de resbelți, lucrare privitóre la reorganisarea cadrelorü armatei. Acesta lucrare va face obiectulu celorü mai d’antaiü desbateri ale consiliului, cari vor începe mâne, 28 Septembre stilu nou. ________ D. Gambetta a făcută la Ersailles deposițiunile sale ’n procesulü Bazaine. Acesta deposițiune, care a ținută de la amadi pédé la, 5 ore sura, are ixă importanță pe care e de prisosü a o mai accentua. De aceaa a și fost înregistrată cu cea mai minuțiosă agrijire. Se facu tote preparațiunile pentru ntreprinderea cu seriositate condusă d’a oțărî Adunarea de la Versailles se se ’ntorca la Paris. Propunerea speciale care se va depune spre acesta scopü va fi discutată chiar de la ’nceputulu întrunirii sale: se crede că mai multă de 80 deputați, carii votaseră menținerea la Versailles, astăzi s’au intorsu la ideia de reintrare ’11 Paris. D’altmintrelea propunerea s’asigură că va fi sprijinită și de guvernu. Totulü lasă a se crede că reinstalarea Adunării la Paris se va face după vacanța cea mică ce și va lua Camera cu ocesiunea serbătorilor Crăciunului și anului nou. Intâlnirea „pacifică“ de la Berlin continue a’și da mereu fructele. Printr’unii urasü alti séü, imperatulu Rusiei de pe ordine se se mobiliseze totă armata, împreună cu reservele. Imperatulu Germaniei a data asemenea ordine se se teme și se se pregatesca, in celu mai scurta termenii, sése sute tunuri de resbelü, după cele din urmă modeln. Cáta despremperatura Austriei, dânsul—nevoindu se remaie mai pejosti de vecinii săi — spori chiăltuielile ministeriului de resbelü, basându-se pe considerațiunea că, în fația situațiunii î n care se află afacerile Europei, Austria e nevoită se fie preparată pentru tote eventualitățile. Times publică depeșia următorre, datată din Copenhaga, la 17 Septembre: „Se confirmă scomptulu că cestiunea Schleswig a fost desbătută la întrunirea 'mparațiloru. Imperatul Wilhelm arü fi esprimata dorința d’uă nvoire amicale cu Danemarca , case arü fi adausa că nu considera ’ntâlnirea imperatilorü ca uă prasiune oportună pentru desbaterea acestei cestiuni.“ D. Edmond About, redactor ele tjrur- Tilul Le XIX Siècle, a fostü arestată de autoritățile prusiane In Strasbourg, supt acusațiunea că, in calitate de supusă prusiana, arü fi adresată injurie ’mpâratului ș’aru fi ațițată ura și disprețuiă in contra guvernului legale germanü. Cu tóte stăruințele sale ’n acesta Gestiune, guvernulu francese nu primise încă, acum vreo zile, nici una respinsă în privința arestării d-lui Ed. About. Le Libcle, supt titluri de „evacuarea departamentelor Marne și Haute-Marne” dă urmatorele sciri in privința librearii teritoriului francese: Armata germană--ljlie f Echo du Nordest— a pornită din Epernay spre Reims, nelasându de câtă ambulanțele și alte posturi administrative. Beracele din departamentului Meuse vor fi gata la 1 Octombre. Garnisona prusiană, care ocupa Sainte- Menehould d’aprope un anü de dilea plecată in diminața zilei de 14 Septembre spre Reims. Aflamü dintr’un sorginte sigură —dicele Progris de la Marne — că uă divisiune de infanteria și ună regimentă de cavalerie din armata de la Versailles ar fi trimise în departamentul Marne îndată după evacuarea trupelor germane. D. generale Vergé, comandantele acestei divisiuni, va lua comanda celei d’a 4-a divizii militare teritoriale, care va cuprinde provizoriă departamentele Marne și l’Aisne. Tóte trupele de ocupațiune se concentra la Chalons. Statula majora germana a especiata noul ordine in tóte direcțiunile ca se sosescá trupele ce trebuiescü se esecute mai din nainte manoperile lorü p’una alta térámü. După evacuarea definitivă a departamentului Marne, orașiul Epernay va primi un garnisonă francese, compusa două batalione de vânători. Garnizona germană din Epinale a fostü provisoriu redusă numai la vreo 100 ómeni, in urma plecării la Belfort a celei mai mari părți din militarii ce o compuneau. Lucrările pentru barace au fost atata de active la Sedan, in cata s’au terminată de la 25 Septembre. Numerula Alsacianilorü și Lorenilor, cari, de la 1 pena la 15 Septembre, au optatu pentru naționalitatea francese și s’au stabilitu, în diferitele părți ale Parisului, se suie la cifra de 4,127, acesta numérü devine și mai mare, din in ^i. Mare parte emigreza ’11 Algeria. L'Edaireur din Luneville spune că numerulu opțiuniloru din partea Alsacianiloru și Loreniloru pentru naționalitatea francese, făcute la primăria acelui orașul, se suia la vre 8,000. Îmbulzirea e mai mare Sâmbăta, Dumineca și Lunia. Municipalitatea a trebuitü se sporescá numerulu impiegaților, însărcinați cu aceste serviții!, spre a ’nlesni nenorocițiloru emigranți formalitățile necesare. Citima în la Turquie. . . Mai nainte d’a pleca din Trouville, d. Thiers a avutü uă convorbire cu ministrulu de resbelü in privința colosalelor fortificări ale Belfortului, alți carora plana președintele republicei l’a studiată. Aceste lucrări se vor rădica pe terâmuri situate afară din prima zonă militară care sunt și ocupate acum de construcțiuni ce vor fi espropriate din causă de utilitate publică. Anunțândă mortea lui Djemil pașia, ministrul de esterne ale imperiului Otomanü, același Ziariu adauge: „Djemil pașia era una din cele mai strălucite persane din grupa omenilor, de stătu carii suntu puterea și speranța țetei. Martea ’i prematurată e uă nenorocire publică și va fi crudă simțită de suverană, de miniștrii, de tota poporală și de numeroșii amici ce aveau Turcia și ’n Europa,“