Romanulu, noiembrie 1872 (Anul 16)

1872-11-08

dorii, miniștrii și câțiva seniori bogați începuseră a avea caratele lorii. In fine ajunse pene la vă leghe aprópe de Ruel, fără nici unu accidente. D’uădată timpulű se schimbă și plaia silesce pe Gasconul nostru a căuta adapostit supt unu arbore. Plaia nu ’nceta și căpitanulă se gândia cu supărare la desordinea ce trebuia s’aducă ’n toaleta lui, cândă auzi scomptulă unei trăsuri. Nu era de câtă uă trăsură urîtă, acoperită cu pânză, dera trăsura c’una calű vigurosu și condusă de una omă grosu c’una aeră bună. Situațiunea căpitanului ’i inspiră compătimire, și semnele mute ale Gasconului erau ușiară de interpretată: bunulă omă reținu calulă pentru a-i oferi mălocă lângă densulă,dacă din întâmplare ară merge și elă la Ruel. Căpitanul o primi cu recunoscință, și, pentru a arăta acestui onestă călătorii ce felu de omă este acela pe care-lă obligă, se puse a-i nara, ca ună adevărată Gasconă, cine era, de unde vine, și mai alesă la cine se duce pentru a dina, nerefusându-și chiară plăcerea d’a recita bunului oină mulă din cântecele sale satirice. — Cum? strigă străinulă, d-tea ai făcută acésta satiră ’n contra cardinalelui de Richelieu? — Da, amice, că suntă acela: déra acesta nu me’mpedică a merge se prântescă cu eminința mea. — Cinați la cardinalele, la Ruel ? Ii se omulă celă grasă, privindu pe Gasconă c’uă manieră străină. — Este asta cum amă onorea ve repeta. — Astăzi chiară? — Licura. Dejű pentru ce rețineți trăsura? Amă perdută deja oă mulțime de timpă supt acelă arbore și nu vreau ca să personă ca a cardinalului se mă ascepte. — Forte bine, Jise grosplă, déru déca v’ași spune două cuvinte nu v’ați mai grăbi așta d’a ajunge. Ministrulă nu asceptă astăzi pe nimeni la prânjă. — A!lise Gasconulă, arătândă conductorului trăsurei biletulă de invitațiune ce primise ’n c]iua precedinte. — Ye repetă, Jise grosulă cu mai mare forță, că, cu tote că aveți biletulă, d-vostră nu sunteți invitată la mă prâns. Ascultați-mă,Jise elă încetă. Și că mergă la Ruel, cardinalele mă chiamă. Acesta se ’ntâmplă destulă de desă, și totodeuna pentru uă esecuțiune secretă, căci nu suntă nici mai multă nici mai puțină decâtă călâulă emininței sale. țieândă aceste cuvinte, cari făcură se îngălbinescă Gasconulă, rădică mă acoperământă și arta ospetelui scüită sabie enormă. La acesta vedere, căpitanulă perduse vorba. — Vedeți, scumpulă mea demnă, la ce felă de prânjă sunteți invitați. Intorceți-venute la Paris, d’acolo fugiți, și nu credeți că Richelieu iertă. Scă ceva despre acesta. Gasconulă se coborî din trăsură tremurândă. Elă uitase se mulțămescă complesantelui proprietară ală trăsurei și săbiei, atâtă se grăbise a reveni la Paris, unde ajunse plină de noroiă. Făr’a perde uă minută, pleca și se duse ’n Spania, facendă se se răspândescă scirea despre mortea lui. — Pecată, zise cardinalele intendintelui său, au fiu dă acesta nuvelă, ași fi dorită ca căpitanulă se sfirșescă altăfelă! (Telegrom.) are și manufacturiar e grația numai întinderii considerabile a tărâmului seă de cărbuni, situată într’ună modă admirabile ’n vecinătatea minereelor sale metalice. Producerea cărbunilor-de-pământă în Marea Britanie merge desvoltânduse ne ’ncetată. Spre a nu cita de câtă uă restrînsă periodă, din 80,000,000 tone care era măsura cifrei anuale a acestei producțiuni în 1860, în timpă de zece ani s’a rădicată la 110,000,000 tone, din acesta enormă cantitate de combustibile, industria britanică consumă cam optă părți din noué și restul ă îlăesportă, pe cândă în Francia, unde producțiunea totale s’a calculată că se suie la 12,000,000 tone, totă mare necesitate se seceră din străinătate 6,000,000 spre a atâmpina aprovisionarea necesariă consumării industriei sale. Decadera în timpul din urmă s’a constatată cu mirare fenomenală anormale ală unei mari cereri de cărbuni, făcută de Englesi, motivul d e numai mijlocirea unor cause curată economice, independinți de producțiunea relativă a celor doua țeri: micșiorarea productivității intrinsece a strateloru de cărbuni n’are ’ntru nimică a face. in Europa, după Englitera vină trei țeri însemnate prin bogăția loră în combustibile minerale: Prusia, Francia și Belgia; énse, adaugândü lângă producțiunea loră anuale și p’a altoră țeri din ambele lumi, totă nu s’ajunge cifra care se estrage din minele Marei Britanie. Rămâne se se scie decă acesta raportă între bogățiele relative ale diferitelor basine carbonifere se va mențina multă totă în acesta proporțiune sau deca Englitera, care ajte ’n capulă țăriloră producătóre, că dată are se cedeze pasulă altei țări mai favorisată de natură. Pe d altă parte uă cestiune care interesfcă mai cu sema generațiunile viitore ară consiste ’n determinarea duratei probabile a esploatărilor cunoscute, după ’ntinderea basmelor, și presupusele loră bogății de combustibile. Englesii, carii suntă omeni tată d’uădată practici și prevăzători, s’aă îngrijită deja d’aceste probleme: ei și-aă întrebată învățații și geologii, și W. Armstrong cu Murchison au calculată durata probabile a esploatărilor actuale de cărbuni, fiindă socotela de crescerea continuă a consumațiunii. Și răspunseră că, daca se potă da cinci sau șase secuni duratei stratelor cunoscute ’n totă lumea, estragerea cărbunilor-de-pământă în Europa va trece n curândă peste jumătatea acestui timpă și, în doni secuți, săratele de combustibile esploatabile ’n solulă Regatului Unită se voră slei cu totulă. Stă apoi, dup’uă comisiune oficiale, numită acum șese ani ca se studie acesta cestiune atâtă de interesante pentru lumea industrială, care e bogăția Marei Britanie ’n cărbunii-de-pămentă. Greutatea combustibilului esploatabile, la o adâncime mai mică de 120 metrii, ar fi de aprope 146 miliarde de tone, cea care se află la adâncimi mai mari de 1200 metrii și mai mici de 3000 metrii fară rădica la 48 miliarde de tone; în totale, cu cifre rotunde, presupusa bogăție a bazinelor carbonifere din Englitera, Scoția și Irlanda e de 200 miliarde tone. Un calculă simplu arătă ’n adeverit că’n proporțiune cu producerea anuale de peste 100 milione de tone, Marea Britanie n’are asecurată consumațiunea nici pentru două sute de ani. E adevărată că se póte presupune că e sportul de cărbuni englesi se va slăbi progresivă. Consumațiunea directă sară pute chiară și densa micși ora, ceaa ce ară causamnă detrimentă industriei britanice, și acesta ară presupune că preponderința industriale ară trece de exemplu la Statele Unite, unde ntinderea basinelor carbonifere se pare că e de patru ori mai mare decâtă a tutoră celorălalte țări productive, adică ecuate aprope de douăzeci de ori cu a districtelor carbonifere din Marea Bretanie. Astăferă pusă, Gestiunea ofere ună mare interesă: preocuparea și studiul consecințelor!! posibile nu probeza excesulă de prevedere. Economistul!! o va privi din punctul ă scă de vedere, ânse nu’i va pute măsura totă importanța, decâtă cereadă solinței elementele indispensabile pentru a completa soluțiunea problemei. Mai ântâiă, se póte spera se se mai descopere ș’alte ’nsemnate tărâmuri de combustibile? Acele strate găsi-se-vor fi dânsele situate ’n nesce posițiuni cari se le potă face avantagiosă esploatarea ? Ultimele descoperiri de felulă acesta negreșită că suntă descuragiătore. Astăfelă în Australia, aprópe cu 12 miluri de Sidney, s’aă descoperită și apreciată nesce mine de cărbuni-de-pământă : bogăția loră s’a calculată la 150 milióne de tone, cea-a ce, puindă 500 mii de tone esportare anuală, ară corespunde c’uă esploatare de două secole și jumătate. In India s’au descoperită asemenea tărâmuri însemnate, situate ’n Bengal. In insula Borneo, bogăția tărâmurilor descoperite se suie la 400 milione de tone. Și unele și altele sunt situate ’ntr’ună modă admirabile ca se satisfacă necesitățile marei navigațiuni cu vapori, care, în acele regiuni, se desvoltă p’uă ’ntinsă scară. Amă vorbită mai susă despre ’nsemnata ’ntindere comparativă a tărâmurilor carbonifere din America de nord. Producțiunea ’n acesta parte e forte puțină desvoltată, pentru că se ridica numai la 17 milione de tone ’n 1865. Geniulă industriale americană nu va ’ntârzia ânsă se sporescă acestă cifră, cu câtă rețelele căieloră ferate se voră mări, cu câtă industria minieră și manufacturiară își va ’mulți centrurile de producțiune, cu câtă marina marei Republice ’și va ’multiplica numărul!! naveloră. (Va urma) PARTEA SCI IA ȚIFIA. Producțiunea actuale de cărbune-de-pămentă în totă lumea.—Descoperirea de nouă strate ’n India, la Borneo, în China.—Marele centruri de producțiune actuale, și de producțiune viitóre.— Sleirea viitare a stratelor carbonifere.—Problemă științifică și industriale. de Amedie Guillemin. Celă mai mare serviciă ce geologii potă aduce astăzi industriei de sigură că e descoperirea de nouă strate de combustibile minerale, deci acele strate se găsescă în nesce puncturi ale globului lesne de esploatată și daca esploatarea e posibile, adică economică și fructuosă. De la inventarea vaporei, combustibilele prin escelență este cărbunele-depământă, ceaa ce s’a espresă intr’ună modă metaforică zicendu-se că cărbunele-de-pământă e panea industriei. Neapărată că Englitera trebuie se ocupe primului rangă între națiunile industri ROMANULU, 7 NOEMBRE, 1872. PARTEA ECONOMICA Cu să vină plăcere primimă de la Brăila ună articlu economică din cele mai bine făcute, pe care ne grăbimă ar lă da publicității, esprimândă autorelui mulțămirile nóstre. Ar fi de dorită ca acesta încercare se găsescă mulți imitatori, mai cu semn în orașele comerciale ale României, precum porturile. Amă considera că România a făcută mă mare pasă spre progresă, deci amă vede activitatea mai multor Români ațintindu-se spre asemeni seriose și utile Gestiuni; acesta ar da spiritului publică mai multă bărbăție și greutate; orice s’ar întreprinde ar fi mai seriosă și mai dăinuitoră; chiară politica ce s’ar face atunci ar fi mai puțină, ânsă ar fi ceva, pe cândă acum multa ce se face nu este absolută nimică, totul! se mărginesce la vorbe cu cari ’și perde lumea timpulii prin cafenele. Se se ocupe mai bine seriosă de cestiunile economice, în desvoltarea cărora se va găsi și buna-stare generale, și atunci puțina politică ce se va face va fi ceva seriosă, căci va fi întemeiată pe trebuințe reale și pe deplină resimțire de societate. Aceste fise, ca îndemnă pentru toți aceia ce ară puteară trebui se se ocupe de cestiuni economice, mulțămimă încă vă dată autorelui articlului de mai la vale, și primimă cu recunoscință propunerea ce ne face d’a ne raporta esacul și regulată starea pieței Brăila, prin acesta va face și ună bună servicii orașiului seă. Brăila, 1 Noembre, 1872. Domnitoru redactori ai ROMANULUI. Domni redactori. Cu plăcere vădă că ’n Jiabulii d-vostră tratați de la ună timpă deosebite materii de economie naționale, le-am citită totu-deuna cu mare interesă. Este timpul!! ca se ne ocupămă seriosă de asemene cestiuni, pentru că ne aflăm!! încă în starea primitivă în totă ce privesce agricultura, comercială și industria. Una din căușele stării nóstre actuale este lipsa de inițiativă din partea guverneloră ce s’au succedat de la regenerarea nostră. Agricultura este basa bogăției nóstre, și cu tóte astea este forte tristă a vede starea iei de decadință. Proprietarii cei mari,cu statuii în capă, se ocupă numai a chiăltui veniturile moșieloră, făr’a face cea mai mică îmbunătățire pe ele. Acesta nepăsare este criminală. Suntemă bântuiți de la 1868 cu recolte din ce în ce mai proste, atâtă în calitate câtă și’n cantitate, și Dietî se ne feresca a mai ave âncă una așia de inferiore ca a anului presiune. Grânele nóstre cari până la 1868 erau căutate pe piața Marsiliei, d’atunci calitatea lor deteriorând! din ană în ană, acum nu sunt nici în stare d’a suporta călătoria pene la Marsilia. Ajungendă calde, se vândă cu prețuri forte scăzute, încâtă espună pe speculanți la perderi mari, d’aceaa anulă acesta mai de loc nu s’aă esportată grâne din Brăila pentru Francia, numai Galații trămită acolo ghircele sale. Anulă acesta, preschimbarea seminței de grâu era de mare necesitate, și prin urmare datoria era a guvernului d’a veni în ajutorul agriculturei; dérü din nenorocire nimică nu s’a făcută. Este tristă, forte trist, a vede atâta nepăsare. Scimă toți că România mică, mai cu semn dup’uă recoltă ca cea de estimpă, se află și fără grâu de sămânță, în câtă sărmanii țărani au fostă nevoiți se semene grauri de calitate forte prostă. Cu asemene perspectivă pentru viitor, țara perde multă. Trebuia dorit ca guvernulă chiară din luna lui Augustă se trimită uă comisiune de agricultori în Odessa sau Azoff ca se cumpere minimum 10,000 de chile de grâuri fine de sămânță, încărcându-le cu destinațiune pentru schelele de pe Dunăre. Acestă cumpărare ar fi costată 1,500,000 franci, sumă de mică importanță pentru guvernă, care putea găsi îndată pe piața Bucureșcilor acești bani cu uă dobândă de 10% pe ană, la espirarea căruia statulă era se reintre în capitalulăseă obligându-se agricultorii ce ai luată sămânța să o plătescă la recolta nouă cu procentură de mai susă. Guvernul nu era se porta nimică din acestă operațiune, ci din contra, tesaurul publică profita multă rădicândă agricultura din starea în care se află, căci numai prin ameliorarea cerealelor nóstre vomă pute concura cu Rusia și cu Austria. Acesta măsură, nu era se fiă ună singură bună Română care se n’o aplaude. Trebuie se se convingă omenii noștrii politici că comercială și industria suntă forța unei națiuni, și exemplulă celă mare nim lă dă Englitera. Unii comerciante româniinescu, pentru deosebita îngrijire și tratamentulă ce am avută în totă timpul maladiei de care am suferită. Ca Română, nu potă de câtă felicita pe inițiatorii unei atâtă de salutare instituțiuni, în care nefericiții bolnavi, mai cu semn cei de prin districte, potă găsi pe ună preță modestă, tóte medicamentele, ajutorul și îngrijirea trebuinciosă, pe cari nicăiri nu le póte mai bine afla. Iordache Tocilescu. CURSULU BUCURESC 1 18 Noembre, 1872. CURSULU GALAȚI dob’ 10? 8? 5? scadența cupanelor 23 Aprilie 23 Octombre 1 Ianuarie 1 Iulie 1 Maiu 1 Noembre Obligațiuni constinr" oferite vîndut. rurali......................101 1001 domeniale. . . . 91, 94 (300 leî) casei pensiun. — — împrumuturi 8g 7 JOppenheim-Londra. — — 7 septmbre Stern-Londra. . . ■ cu prime București (bilete de 20 leî.) .... — 17 Acțiuni 5? 1 Iuliă Căiloră ferate române. .— — q0 1 Ianuaria Societ. fin. rom. (500, 0 1 Iuliă liberați 250 lei). . 325 — 8? îÎ“rîî(5001-) soci0t Dacia 640 “ 8§SSI«(50ol)Soc-10 ^ • 475 -Cupône Burai!............................................... — Domenialî, Ianuariű, 1873. . . — Schimb ii Paris la vedere............................ — — » pe 3 luni........................... 97£ 971 Londra la vedere .... — — » pe 3 luni .... 25.07.25.02 Berlin la vedere............................ — — » pe 3 luni...................... 368J 367£ Viena la vedere...................... — — » pe 3 luni...................... — — Mandatele casieriei centrale, disc. — Scompturii pe ană, . . . 1211 Lei parale de Galafi Londra, lira sterling — — 97 10 lei » Londra, domiciliu—• — — 98 15 » » Marsilia, franculü —• — — 3, 31 » » Amsterdam, fiorinul« — — 206 J » » Paris — —— — — — — 3 331 » » CURSULÜYIENEI 16 Noembre, 1873 5? Renta ds chartie — — — — — 06 — 5? Renta metalică — — — — — 70 35 Loturile de fl. 100 din 1866 ------------ 102 75 Acțiunile Băncei naționale — — — — 980 — Acțiunile Credit-Anstalt — — — — 337 80 Londra 3 luni — — — — — — —— 108 80 Paris idem-----— — — — — — — 80 — Oblig, rurale ungare — — — — 5? 78 50 Idem idem transilvane — — — 5? 81 25 Idem idem Banat-Timișora — 5? 78 50 Idem idem croate-slavone — —5? 76 — Argintulu contra hârtii — — — — 107 — Ducați — — — — — — — — — 5 20 Napoléon d’or-------—----------------— 8 67 MULȚAMIRE PUBLICA. Suptsemnatulă me shnță datori! de a aduce viele mele mulțămiri onor, domni doctori titulari ai Casei de sănătate Dimitrescu-Severéiu, Vlădescu și Drăghiescu, precum și d-lui directore Io- 951 SOCIETATEA Pentru începătura poporului românii. Comitatul secțiunii centrale. D-nii Ștefană, Nicolae și Radu Golescu au bine-voită a oferi societății pentru învățătura poporului română suma de 450 lei noui. Comitatul, pentru acesta generosa donațiune, vine a le esprime publicele sale mulțămiri. Președinte, P. Poenaru. Secretară, Al. Racovicenu. Girante respumgetoră, P. BALACEANU. B I B L I O O R A F 1 E. y Părăsindă România, domna Constanțin Dunca-Schiau a depusă ultimele sale opuri numai la librăria Ionichei Spirescu, calea Mogoș0iei vis-a-vi de teatru. Cultura Omului . . . . 3 l. n. Martira Animei . ... 2 —. Femeia în Familia . ... 1 — Ce Deputatul.....................150b. Teatru italian, direcțiunea d-lui B. Franchetti, Vineri, la 8 Noembre, 1872. IJtMTIA untul Melodramă în 3 acte, poesia de F. Romani. Musica de maestru G. Donizetti. Inceputulă la 8 ore precis. Vineri, 10 Noembre, 1872, represintațiune estraordinarâ, pentru beneficiul d-lui CAROL BERTONI, casierul teatrului. FAUST Vestita operă în 5 acte de maestru Gounod. TUTORII BOLNAVILOR AU putere și sănetate FARA MEDICAMENTE ȘI FARA CHIELTUIALA prin revalesciere DU BARY DÉ LA LONDRA Delicata Revaltescere de Barry înlătură tote bőiile cunoscute de medicină și anume: de stomacu, pieptű, nerve, plămăni,gălci, flegmă, respirațiune dificile, suferințe de bășică, de rinichi, tuberculosa, oftica, astma, tusea, nemistuirea, constipațiunea diarea, isomnia, slăbiciunea, emoreidele, dropica, frigurile, amețela, congestiunea la copii, migrena, crdța chiară în sarcine, diabeta, melancolia, slăbirea, rematismului, bălele oseloră și gălbinarea. Estradă din 72,000 de certificate pentru însănetoșirea unor bole cari n’au putută fi vindecate de nicî un altă medicamentă: CERTIFICATULU No. 68,471. Domnulă meu, potă se te asigur că, de când întrebuințeză minunata Revalesciere du Barry, adică de două anî, nu mai simtă greutatea bătrănețelor mele nici obosela celoră 84 de anî aî mei. Piciorele mele au redevenit drepte: vederea mea este atâtă de bună încâtă n’amă nevoie de ochielarî, stomacală meă e tare ca și cândă n’așă avea de câtă 30 de anî. In scurtă me simțtă reintinerită , predică, spovedescă, me ducă pe la bolnavi, facă dnstulă de lungi preân îblărî pe josă, simtă spiritulu mea puternică și imaginațiunea mea împrospătată. Nțî daă aceste lămuriri pentru a te servi de densele unde și cum ve! dori. Cu totulă ală dumitale. Abate, PETRE CASTELLI. Bacalaurată în teologie și preot la Brunette în Mordovia. Mai nutritare decâtă carnea, Revalesciera, întrebuințată de copii și de omeni mari, aduce uă economia de 50 de ori prețulă ei, ce s’arăta altu felt, la medicamente. In cutii de tinichea două jumătate futil costă fl. 1.50. —1 fund fl. 2.50.—2 funiji fl. 4.50.—5 funji fl. 10.—12 funeji fl. 20.—24 funiji fl. 36.—Revalesciere Ciocolată în prafă și’n tabele pentru 12 cești costă fl. 1.50.—pentru 24 de cești fl. 2.50.—pentru 48. fl. 4.50. —în piață pentru 120 cești, fl. 10. pentru 288. fl. 20; pentru 576. fl. 36. Se cumpără la Barry du Barry et C-nie, la Viena Wallfischgasse No. 8.—în București la domnii I. Angelescu et C-nie, vis-a-vis de paiață în colțil, Ed. Jul. Rissdorfer, Gustav Rietz și d. Brus, farmacia la Speranță, calea Mogoșoei. — în Galatz Marino Curtovich. —La Iassy la Friedrich Ohl, farmacistă.—la craiova la Franz Pohl.—La Botoșani la Samuil Wohl. Și ’n tote orâșile la farmaciele cale bune și la vindetorii de obiecte medicamentase. Casa de la Viena espeduiesce oriunde, cândă i se trimite costum.