Romanulu, decembrie 1872 (Anul 16)

1872-12-04

ANUN­T ALU ȘESE­ SPRE­ țRECELE VOESCE ȘI VEI PUTE Ori-ce cereri pentru România, se adre­­seza la adm­inistrațiunea (b­arium­i. ANUNȚURI In pagina a IV, spațiulti de 30 litere 40 bani In pagina a III, linia 2 leî. A se adresa LA PARIS: la d-nii Crain et Mi­­coud, 9, rue Drouot, 9. LA WIEN­A: la d-nii Hausenstein și Vogler Neuermarkt, II. Scrisori și ori­ ce trimitere nefrancate vor îi fi ref­usat­e.—Articlele nepublicate se vor arde. 20 BANI EXEMPLARULU. ATENEULU ROMĂNU. Mâne, Mercuri, 6 Decembre, la optu ore sera. I­. ION C. BRATIANU­ va ține conferința sea despre „Ro­mânia ’n facia mișcării economice europene.“ Joul, la 7 Decembre, d. d. Borsiu va vorbi despre „ Amorulu Patriei.“ SERVICIUL­ TELEGRAFICII A­L­U «ROMANULUI» Viena, 14 Decembre. — In reichsrath, mi­­nistrului de finance face expunerea stării finan­ciare a Austriei. Exercițiele anilor­ 1871,1872 și 1873 se termină cu óre­care escedinte. Prin urmare ecilibrulu este restabiliții. Acesta espu­­nere e primită pretutindeni forte favorabile. Renta s’a rădicații. Versailles, 15 Decembre. — In Adunare s’a deschisă disensiunea despre petițiunile ce se suptscriu în privința disolverii Adunării. Mai mulți oratori au luată cuvântula. Dup’ună discursă ale ministrului Dufaure, ’n favorea unirii Adunării cu guvernul ă, că ordine de di simplă — susținută de guvernă — s’a primită cu 490 de voturî în contra a 201. S’a ordinată ca discursul ă lui Dufaure se se afișeze ’n tote comunele Franciei: R­edactiunea și Administrațiunea, Strada Academiei, No. 26. le’unea­­de LUNI, MARȚI 4, 5 DECEMBRE 1872 ------U LUMINEZĂ-TE ȘI VEI EI ABONAMENTE in Capitale; unăanu 48 lei; șese luni 24 kt trei luni 12 let; un lună 5 lei. Inn­­ist­riete: unü­ană 58 let; șese hint 29 let trot hint 15 let; uă lună 6 let Francia, Italia și Anglia, pe trim­istru fr. 20 Austria și Germania, pe trim­istru franct 18- A se adresa L­A PARIS: la d. Darras-N­a­­lograin, Rue de Tancienne comedie 5, și la d-nií Crain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA WIE N A: la d. B. G. Popovict, Fleisch­markt, 15. BUCURESCI, “ MEA. In ședința de astă­­ji, Adunarea a in­trații în desbaterea cestiunii cailor­ fe­rate. D. Vernescu, nevoindă a lăsa ca des­. ___ cu uuiuj ca ac­ Și saa sprivi­teze prin tertipul ă interpelării d-lui Bră­­iloiu.a anunțații și d-sea­mă interpelare în aceași cestiune, și ministerialii a fostt­ nevoită a accepta situațiunea și s’a de­clarată gata a respunde. D. Lascară Costină a făcută apelă la consciința deputaților, cari, a­­fișă d-sea, suntă membrii salariați în consiliul­ de administrațiune ală companiei Bleich­röder, ca se se aplică de la votarea asu­pra acestei cestiuni, ca unii ce suntă pre­cumă personale interesați într’ensa. Cu câte­va cuvinte calme, moderate și inspirate d’uă înaltă considerațiune mo­rale, d. Lascară Costină a arătată incom­patibilitatea ce esiste între mandatur­ de represintante ală națiunii, chrămată a controla și priveghia lucrările compa­niei, și acele­a de administratore însăr­cinată a apăra interesele iei. Se înțelege de sine că apelul­ d-lui Lascară Costină a remasă iară resunetă. D. V. Botărescu, cu acea cutezare care face din ci-sea unul­ din tipurile cele mai complete ale omeni­lor , ce n’aă nici ună scrupulă da îndeplini d’uă dată două mandate cu totul­ opuse, a decla­rată că nu numai va vota, dară va lua însemnată parte la disensiune, căci interesele companiei Bleichröder sunt­ în strînsă legătura cu acelea ale țerei. Sărmană țară, câte crime se comită în numele teă! Este adevărată că cuvintele d-lui Bo­­tărescu nu vor­ suprinde pe nimine. D-sea putea merge cu îndrăsnelă și mai departe, putea pune înainte, netedă și pe fațsă, chiară interesele sale personale, fără a mai provoca nici măcară ună su­­rîsă de despreță. D-sea are ună trecută întregă care vorbesce pentru densulă, lumea­­ să cunosce și din partea d-sele nimică nu pótepare pre revoltătorii. Elasticitatea consciinții nu va mira pe nimine la nesce indivizi cari au în pasivulă fară falsificarea testului con­vențiunii în obligațiunile Strousberg, predarea milionelor, țetei în mânele coțcarilor, nemți, împrumutură­ lotărie ală comunii Bucuresci, etc., etc. Cee­a ce va­ suprinde case, cee­a ce va produce uă tristă impresiune, este fap­­tulă ca uă Adunare întregă, în fața unei cestiuni de înaltă moralitate ca acea pasă de d. Lascară Costină, a putută trece înainte, fără disensiune, fără se se preocupe nici ună minută de lovitura gravă ce-și da astă-feră ea însășî. O regretămă pentru d-nii deputați de ori­ ce opiniune, dară sperămă că o votură definitivă asupra gravei cestiuni a căi­­lor­ ferate va face se se uite acestă modă pucină lăudabile d’a intra în ma­teria. Ori­care case va fi resultatulă însem­natei desbateri începută astăzi, și,—ore­­pețimă, suntemă detori a spera că va fi conformă legii și intereselor ă țerei, — ea va lumina cestiunea pe deplină, va arăta și mai bine ce pute accepta Ro­mânia de la miniștrii de astăzi, care este sortea ce ei îi pregătescu pentru viitoră. * Dămă dură cea mai mare parte a­­ Jia­nului nostru discusiunilară Adunării și recomandămă atențiunii publice resu­­matură discursului d-lui Vernescu, care dovedesce, în modulă celă mai clară, că sacrificarea intereselor­ țârei, umili­rea și ruina iei, este consecința inevi­tabile a politicei ce ne guvernă. Fiindă­că pronunțarămă cuventulă de umilire a țârei, este loculă aci se spu­neam că, în ședința d’alaltăiere a sena­tului, d. Deșlin, susținută de d-nii Ada­­mache, Costuzzi, P. Radu și Bâscovianu, a cerută comunicarea dosarieloră con­­ținendă corespondința diplomatică, spre a pute intra in desbaterea unei inter­pelări asupra situațiunii generale a Ro­mâniei și ’n specie asupra cestiunii dru­mului de s­eră. Ministerială a refusată d’a comunica acele acte. Acestă refusă este forte elocinte.Elă pate face pe ori­cine se ’nțelegă ce tre­buie să fiu acele acte, pe cari guvernulă îi este rușine a le face cunoscute țetei și represintanțiloră sei. Décâ énse majoritatea senatului a a­­probată refusulă miniștriloră, nu se va găsi ore în Cameră unu numeră îndestu­lătorii de deputați independinți cari se voiescă a-și da sema de situațiunea po­litică a Statului română faciă cu străinii . Vomă vedé. Votulă în cestiunea căi­­lor­ ferate ne va spune ce putemă spera în tote cestiunile cele mari. D. Pantazi Ghica, d. P. Balacenu, gi­rantele Românului, și d. Danii Ionescu, gi­rantele Trompetei Carpațlorü ,au fost eh­iti­­mați astăzi prin pi­acă particul­ariă, în cabinetul­ d-lui prim-procurore, spre a da informațiuni asupra torturiloră ce aă suferită închișii de la poliția, despre cari s’a vorbită cu ocasiunea invasiunii polițienesci în teatru, arestării oră și chinuriloră ce aă urmată-o. Vomă da sema mâne de cercertarea la care a fostă supusă girantele aces­tui­­ siar­ă și de modulă cumă a fostă tratată. Spațială nu ne permite a o face astăzi. No. 28. Baisis 97, rue fie Rennes. Decembre 9. 1872. SMarii redactori ai ROMANULUI. Domni redactori, învinsă pe câmpu­l­ de bătaie, reac­­mea se refugi în retranșamentele iei. Ad­ isbuti­a respinge armata naționale ș’apoi se retrase după zidurile cetății, unde va sta câtă mai multă îi va fi cu putință. Aceste le cimokeți negreșită prin servițiulă vostru telegrafică. Scrți că ’n diurpuri, „în întunericul ă consciinței,“ cum dicea reacțiunea de la noi, drepta coalisată dobândi nai majoritate de 24 voturi, care-i dote 19 delegați, contra S 1, ce dobândiră partidele naționale în­trunite. Acestei coiurhiune, chiămată a desbate propunerea guvernului, „d’a re­gula atribuțiunile puterilor­ publice și con­­dițiunile responsabilității ministeriale “ stă acum, totă după cum se­­ zicea uă dată la noi, suspensii d’asupra țetei ca sabia lui Damocles. Ea va prelungi lu­crarea iei, vă lună și două, seă va apare cu dânsa, dintr’uă <fi într’alta, după cum va găsi că-i vine binescă mai puțină reă. In acestă timpă, în care reacțiunea stă ’nchisă în cetate și se silesce a se tocmi cu d. Thiers, fiu, din nenorocire, m’am legată se ve vorbescă, se vo daă semn despre ce se face, ba ancă se me ’ncercă d’a ve spune din nainte și ce se va face, îmi voi­ împlini cu lesnire prima sarcină, și noi voiă cerca se-mi implinescu și p’a d­oaki pecătuește prin putința omenesca d’a deduce* din faptele trecute și presinte cea­a ce va aduce­­ fiua de mâne. Cu tóte cotiturile, învîrtiturile, suci­­turile, întortochiurile și­ ’ncord­ările prin carii străluciții duci, marchisi, comiți, vice-comiți și baroni — și sunt­ mai multe­­ jreimi— s’aă cercată și se silescă se conducă afacerea, totuși este și re­nume cu prisasă dovedită că cea­a ce i-a supărată și-l sugrumă este că d. Thiers s’a dechiarată în facia națiunii ș’a Europei, pentru Republică. Acestă dechiarare ii făcu­se se ’mbete pena scrie în raportul­ d-lui de Barbie „gu­vernă de luptă,“ se-și percja mintea pen’a se ’ncerca s’atragă chiară pe stră­ini în contra Franciei,­­licendă în acela­și raportă: „ Acestă partită (Republicanii) caută a stabili in acésta țară căminulu propa­­gantei revolutionarie a Europei.“ Ieri chiară, organulă oficiale ală cen­trului drepții, „Journal de Paris, într’uă epistolă publică, adresată d-lui Thiers de către ună anonimă, fost­ă-ministru, făcea apelă la invasiune,­­licendă că daci Republica, chiară cea mai conservatóre, ar triumfă, este de temută că „exem­­plu­ă nostru va deveni molipsitom pentru statele vecine.“ Deră, li se­­ zice: — națiunea voiesce Republica. — „Guvernă de luptă,“ — respundă bolării decadinței. — Deră, numai prin Republică, nu­mai prin puterea iei, străluciți boiări, Brancia iși va relua locală iei, va pute ajunge la liberarea și ’nfrățirea popore­­lor­, și la redobândirea Alsaciei și Lo­ren­ei, fără no­­i versuri de sânge — — Ceră tocmai d’acea­a inimă Re­publica — respundă cei ai căroră pă­rinți au fostă revenită în Francia în jur­­gonele armatelor­ de invasiune. Chiară astăzi, când­ reacțiunea se vești silită de opiniunea publică d’a-și schimba tactica, și totuși­­ liariul ă le Pays, mărturi din nou ura­rea contra Repu­­blicei. „Cine a voită,­­zice elă, se dsă din provisoriă ! Guvernulă, propuindă a se constitui Republica. Drepta n’a cerută și nu cere de câtă se remâie în provi­­soriă, astă-felă precum l’a făcută pac­­tură de lla Bordeaux.“ —Nu voimă destituirea d-lui Thiers, adaugă drepta, deră..............nici nu putemă primi ca guvernu să se lase na­țiunea se esprime voința iei prin peti­­țiuni. „Acesta este uă conspir­ațiu­ne,“ strigă totă presa regalistă. Nu voimă se resturnămă ped. Thiers, dérii adaugă Paris-Journal. (7 Dec.) „eră cuteza a ne vorbi de patrio­­tism­ű rătăciții !) cândă este vorba de in­cendiari și de ucigași.“ Totă acela­­ Jiartă (jice ’n acela­și nu­meră : „Ecivocală persistă,­­Jice astă-seră Bien-public, organulă preferată. Veni a­­mi­uilu președinței. Ecivocală va per­siste pe câtă d. Barthelemy St-Hilaire, va scrie, pe câtă d. Thiers va vorbi, precum vorbesce, vai­ pre desu. “ Se nu mai apară d. Thiers la tri­bună!— Ei bine,­­jică dreptei cei din stânga moderată: dați-i ca compensare uă a doua cameră, cu permisiunea că­­rea­a se putá se facă apelă la națiune. — Nu, respunde drepta, prin d. Lucien Brun, chiară de la tribuna Adunării. „Nu, căci atunci Adunarea acesta nu va ave de câtă se plece.“ — Acesta Cameră neavândă un a­­devörata majoritate,­­fise guvernulă, vo­tați celă puțină reînouirea iei parțiale. •— Nu vomă vota, respunse drepta în secțiuni, căci ar fi martea nostra. Nu voi să se resturnămă pe d. Thiers,­­zice drepta, dură.............., adaugă as­ta­ ji Paris-Journal, i­amă­­ lisă și-i­­ Jh­­­e mă: „Fii cu noi: acesta este pentru dumneta sin­gurul și mijlocu d'a fi; pen­tru noi nu ești singura cordă ce avemă la umilii nostru.“ Și mai la vale cea ce pace, și prin ce nobile spresiuni, propune drepta prin acela­și organă ală iei: „Amă vedută pe d. Thiers schim­­bândă mân glumiri cu animalele cele mai rele focătóre ale radicalismului, și­ să credemă gata a re ncepe acestu jocu, décá conservatorii nu-i vor­ pune pedice. Se n’adormi mă deră pe laurii mestecați cu macii ce elii ne aruncă astăi­i in pășiune. (Constituirea ministeriului). „Amă învățată se ne des­fi,demn­ de d. Thiers. Elű, din nenorocire, ne-a data a­­cestu invetamentu: „Bilele președenției d-lui Thiers póte se nu fiu de câtă uă succesiune de clile de amăgită, decă se va lăsa liberă d’a face geniulu seu de intrige de totă felulă și de politică cu done ascuțișuri. As­­tăț­i conservatorii trebuie se țintuiască bascula în partele, și credemă că potă s’o facă; de nu, se se­otărască a­ să res­turna de câtă se­ lă mai lase se urmeze unii jocii care deja a amețiții tora.“ Ună,,fostă ambasadore, d. A. Pageot, publică alaltă­ieri sora in Union ună articlu în care, între altele,­­zice boie­­riloră: „Se scie bine conservatorii că d. Thiers le reservéza noul înd­ulătorii (forsaitures) de vară avè nenorocirea se’i vede încre­derea, fia ch­iarű pentru uă oră.“ 1) Cuvintele prin cari d­. Thiers s’a servită în privința revoluțiunii Comunei. „Se ie asigurări, adaugă Paris-Jour­­ nal, ca se nu mai pótá s’o trötdé. “ Acum ca totu­ de­ una, d-nn redactori, am lăsată ca reacțiunea din Francia se se spovedésca ea însășî, se ve spuie sin­gură cea­ a ce voiesce și se ve dovedéscu din noă c’aci, ca și la noi, ea urmăresce triumfală iei, chiară cu peirea Patriei. Lămuriți deră în acestă privință, se ne ’ntorcemă spre cele-l­alte părți, ș’apoi s’ajungemă la conclusiunea naturale, la logica fapteloră. Partita radicale—și faptele aă­venită se confirme totă ce am fostă disă — a stată și va sta neclintită pe târâmură naționale, incendii necontenită tóte sa­­crificiele pentru interesulă­celă de că­petenia vlă­­jilor. Astă­felă ea merse pen’a sacrifica, precum vărjurăț­, chiară principială d’a s’apela la națiune, și vota pentru propunerea alegerilor­ par­țiale. Drepta, respingendă tote propu­nerile făcute de guvernă și de centrală stângă, votate de către radicali, se de­mască și se deconsidera și mai multă. Națiunea, în tote nuanțele și interesele sei, și­ Europa, prin tote organele de pu­blicitate, a vo<tută s’a constatată că par­tidele republicane reprezintă ordinea și prosperitatea Franciei în facia regaliș­­tiloră, cari­tă provocată și provocă de­­sordinea morale și materiale, politică și economică. D. Thiers, la rândulă sea, pătrunse din ce în ce mai multă de voința nați­onale și de datoria ce-i impune impe­­riosă cele m­ai mari și mai vitale inte­rese ale Franciei—era se­dică ale lumii— este otărîtă —­credă că v’o potă afirma— a sta neclintită pe tărâmur ă pe care s’a pusă ș’a nu demisiona cu nici ună preță. Elă a văijută că pe demisionarea lui a contată mai cu semn reacțiunea. Elă s’a convinsă că numai retragerea lui póte procura regaliștiloră coalisați oca­­siunea d’a re’mbrânci națiunea într’ună resbelă civile, din care spera că va mai scote ună salvatore cu e finulă, cu co­­coșială séu cu acvila ’n mână. Elă­dorut va sta pe fotoliulă seă de președinte ală Republicei, după care, conformă le­gii, nu­ să pate resturna Camera ac­tuale. Puntură de căpetenie asigurată, eră­a făcută și va face dreptei tote conce­siunile prin putință. E­i de te­m­ă blamă ministrului din întru. De­și majoritatea iei nu fu de câtă de 6 voturi, ministru se retrase. D. Thiers stătu apoi, o privi și o lasă se facă. Drepta intrândă in biu­­rouri dobândi majoritatea în comisiunea pentru propunerea guvernului, precum o dobândise în cușci și pentru comisiu­nea propunerii Kerdrel. D. Thiers respinse completândă mi­­nisterială în acela­și sensu în care fusese pen aci, astă­felă în­câtă întru nimică drepta nu’să póte combate cu temeiă. YT­ dendu drepta că numai póte sili pe d. Thiers a demisiona și splimentată de petițiunile din totă Francia — cari crescă pe totă­­ Jiua, cumă cresc acum tóte rîurile și fluviele iei — oțărî și densa d’a se presinte supt uă formă mai moderată. D. Tiers si­­sise că este gata a face concesiuni; ea ii cântă pe a­­cea­a­și cordă, ceră despărțindu-se își zace fia care:—te voiă face se joci după cântecul-­med.— Acum, del. redactori, că cunosceți pe deplină situațiunea, vedeți că pacea actuale nu pate fi de câtă ună simplu armistițiu.

Next