Romanulu, decembrie 1872 (Anul 16)
1872-12-04
ANUNT ALU ȘESE SPRE țRECELE VOESCE ȘI VEI PUTE Ori-ce cereri pentru România, se adreseza la administrațiunea (bariumi. ANUNȚURI In pagina a IV, spațiulti de 30 litere 40 bani In pagina a III, linia 2 leî. A se adresa LA PARIS: la d-nii Crain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA WIENA: la d-nii Hausenstein și Vogler Neuermarkt, II. Scrisori și ori ce trimitere nefrancate vor îi fi refusate.—Articlele nepublicate se vor arde. 20 BANI EXEMPLARULU. ATENEULU ROMĂNU. Mâne, Mercuri, 6 Decembre, la optu ore sera. I. ION C. BRATIANU va ține conferința sea despre „România ’n facia mișcării economice europene.“ Joul, la 7 Decembre, d. d. Borsiu va vorbi despre „ Amorulu Patriei.“ SERVICIUL TELEGRAFICII ALU «ROMANULUI» Viena, 14 Decembre. — In reichsrath, ministrului de finance face expunerea stării financiare a Austriei. Exercițiele anilor 1871,1872 și 1873 se termină cu órecare escedinte. Prin urmare ecilibrulu este restabiliții. Acesta espunere e primită pretutindeni forte favorabile. Renta s’a rădicații. Versailles, 15 Decembre. — In Adunare s’a deschisă disensiunea despre petițiunile ce se suptscriu în privința disolverii Adunării. Mai mulți oratori au luată cuvântula. Dup’ună discursă ale ministrului Dufaure, ’n favorea unirii Adunării cu guvernul ă, că ordine de di simplă — susținută de guvernă — s’a primită cu 490 de voturî în contra a 201. S’a ordinată ca discursul ă lui Dufaure se se afișeze ’n tote comunele Franciei: Redactiunea și Administrațiunea, Strada Academiei, No. 26. le’uneade LUNI, MARȚI 4, 5 DECEMBRE 1872 ------U LUMINEZĂ-TE ȘI VEI EI ABONAMENTE in Capitale; unăanu 48 lei; șese luni 24 kt trei luni 12 let; un lună 5 lei. Innistriete: unüană 58 let; șese hint 29 let trot hint 15 let; uă lună 6 let Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20 Austria și Germania, pe trimistru franct 18- A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Nalograin, Rue de Tancienne comedie 5, și la d-nií Crain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA WIE N A: la d. B. G. Popovict, Fleischmarkt, 15. BUCURESCI, “ MEA. In ședința de astăji, Adunarea a intrații în desbaterea cestiunii cailor ferate. D. Vernescu, nevoindă a lăsa ca des. ___ cu uuiuj ca ac Și saa spriviteze prin tertipul ă interpelării d-lui Brăiloiu.a anunțații și d-seamă interpelare în aceași cestiune, și ministerialii a fostt nevoită a accepta situațiunea și s’a declarată gata a respunde. D. Lascară Costină a făcută apelă la consciința deputaților, cari, afișă d-sea, suntă membrii salariați în consiliul de administrațiune ală companiei Bleichröder, ca se se aplică de la votarea asupra acestei cestiuni, ca unii ce suntă precumă personale interesați într’ensa. Cu câteva cuvinte calme, moderate și inspirate d’uă înaltă considerațiune morale, d. Lascară Costină a arătată incompatibilitatea ce esiste între mandatur de represintante ală națiunii, chrămată a controla și priveghia lucrările companiei, și acelea de administratore însărcinată a apăra interesele iei. Se înțelege de sine că apelul d-lui Lascară Costină a remasă iară resunetă. D. V. Botărescu, cu acea cutezare care face din ci-sea unul din tipurile cele mai complete ale omenilor , ce n’aă nici ună scrupulă da îndeplini d’uă dată două mandate cu totul opuse, a declarată că nu numai va vota, dară va lua însemnată parte la disensiune, căci interesele companiei Bleichröder sunt în strînsă legătura cu acelea ale țerei. Sărmană țară, câte crime se comită în numele teă! Este adevărată că cuvintele d-lui Botărescu nu vor suprinde pe nimine. D-sea putea merge cu îndrăsnelă și mai departe, putea pune înainte, netedă și pe fațsă, chiară interesele sale personale, fără a mai provoca nici măcară ună surîsă de despreță. D-sea are ună trecută întregă care vorbesce pentru densulă, lumea să cunosce și din partea d-sele nimică nu pótepare pre revoltătorii. Elasticitatea consciinții nu va mira pe nimine la nesce indivizi cari au în pasivulă fară falsificarea testului convențiunii în obligațiunile Strousberg, predarea milionelor, țetei în mânele coțcarilor, nemți, împrumutură lotărie ală comunii Bucuresci, etc., etc. Ceea ce va suprinde case, ceea ce va produce uă tristă impresiune, este faptulă ca uă Adunare întregă, în fața unei cestiuni de înaltă moralitate ca acea pasă de d. Lascară Costină, a putută trece înainte, fără disensiune, fără se se preocupe nici ună minută de lovitura gravă ce-și da astă-feră ea însășî. O regretămă pentru d-nii deputați de ori ce opiniune, dară sperămă că o votură definitivă asupra gravei cestiuni a căilor ferate va face se se uite acestă modă pucină lăudabile d’a intra în materia. Oricare case va fi resultatulă însemnatei desbateri începută astăzi, și,—orepețimă, suntemă detori a spera că va fi conformă legii și intereselor ă țerei, — ea va lumina cestiunea pe deplină, va arăta și mai bine ce pute accepta România de la miniștrii de astăzi, care este sortea ce ei îi pregătescu pentru viitoră. * Dămă dură cea mai mare parte a Jianului nostru discusiunilară Adunării și recomandămă atențiunii publice resumatură discursului d-lui Vernescu, care dovedesce, în modulă celă mai clară, că sacrificarea intereselor țârei, umilirea și ruina iei, este consecința inevitabile a politicei ce ne guvernă. Fiindăcă pronunțarămă cuventulă de umilire a țârei, este loculă aci se spuneam că, în ședința d’alaltăiere a senatului, d. Deșlin, susținută de d-nii Adamache, Costuzzi, P. Radu și Bâscovianu, a cerută comunicarea dosarieloră conținendă corespondința diplomatică, spre a pute intra in desbaterea unei interpelări asupra situațiunii generale a României și ’n specie asupra cestiunii drumului de seră. Ministerială a refusată d’a comunica acele acte. Acestă refusă este forte elocinte.Elă pate face pe oricine se ’nțelegă ce trebuie să fiu acele acte, pe cari guvernulă îi este rușine a le face cunoscute țetei și represintanțiloră sei. Décâ énse majoritatea senatului a aprobată refusulă miniștriloră, nu se va găsi ore în Cameră unu numeră îndestulătorii de deputați independinți cari se voiescă a-și da sema de situațiunea politică a Statului română faciă cu străinii . Vomă vedé. Votulă în cestiunea căilor ferate ne va spune ce putemă spera în tote cestiunile cele mari. D. Pantazi Ghica, d. P. Balacenu, girantele Românului, și d. Danii Ionescu, girantele Trompetei Carpațlorü ,au fost ehitimați astăzi prin piacă particulariă, în cabinetul d-lui prim-procurore, spre a da informațiuni asupra torturiloră ce aă suferită închișii de la poliția, despre cari s’a vorbită cu ocasiunea invasiunii polițienesci în teatru, arestării oră și chinuriloră ce aă urmată-o. Vomă da sema mâne de cercertarea la care a fostă supusă girantele acestui siară și de modulă cumă a fostă tratată. Spațială nu ne permite a o face astăzi. No. 28. Baisis 97, rue fie Rennes. Decembre 9. 1872. SMarii redactori ai ROMANULUI. Domni redactori, învinsă pe câmpul de bătaie, reacmea se refugi în retranșamentele iei. Ad isbutia respinge armata naționale ș’apoi se retrase după zidurile cetății, unde va sta câtă mai multă îi va fi cu putință. Aceste le cimokeți negreșită prin servițiulă vostru telegrafică. Scrți că ’n diurpuri, „în întunericul ă consciinței,“ cum dicea reacțiunea de la noi, drepta coalisată dobândi nai majoritate de 24 voturi, care-i dote 19 delegați, contra S 1, ce dobândiră partidele naționale întrunite. Acestei coiurhiune, chiămată a desbate propunerea guvernului, „d’a regula atribuțiunile puterilor publice și condițiunile responsabilității ministeriale “ stă acum, totă după cum se zicea uă dată la noi, suspensii d’asupra țetei ca sabia lui Damocles. Ea va prelungi lucrarea iei, vă lună și două, seă va apare cu dânsa, dintr’uă <fi într’alta, după cum va găsi că-i vine binescă mai puțină reă. In acestă timpă, în care reacțiunea stă ’nchisă în cetate și se silesce a se tocmi cu d. Thiers, fiu, din nenorocire, m’am legată se ve vorbescă, se vo daă semn despre ce se face, ba ancă se me ’ncercă d’a ve spune din nainte și ce se va face, îmi voi împlini cu lesnire prima sarcină, și noi voiă cerca se-mi implinescu și p’a doaki pecătuește prin putința omenesca d’a deduce* din faptele trecute și presinte ceaa ce va aduce fiua de mâne. Cu tóte cotiturile, învîrtiturile, suciturile, întortochiurile și ’ncordările prin carii străluciții duci, marchisi, comiți, vice-comiți și baroni — și sunt mai multe jreimi— s’aă cercată și se silescă se conducă afacerea, totuși este și renume cu prisasă dovedită că ceaa ce i-a supărată și-l sugrumă este că d. Thiers s’a dechiarată în facia națiunii ș’a Europei, pentru Republică. Acestă dechiarare ii făcuse se ’mbete pena scrie în raportul d-lui de Barbie „guvernă de luptă,“ se-și percja mintea pen’a se ’ncerca s’atragă chiară pe străini în contra Franciei,licendă în același raportă: „ Acestă partită (Republicanii) caută a stabili in acésta țară căminulu propagantei revolutionarie a Europei.“ Ieri chiară, organulă oficiale ală centrului drepții, „Journal de Paris, într’uă epistolă publică, adresată d-lui Thiers de către ună anonimă, fostă-ministru, făcea apelă la invasiune,licendă că daci Republica, chiară cea mai conservatóre, ar triumfă, este de temută că „exempluă nostru va deveni molipsitom pentru statele vecine.“ Deră, li se zice: — națiunea voiesce Republica. — „Guvernă de luptă,“ — respundă bolării decadinței. — Deră, numai prin Republică, numai prin puterea iei, străluciți boiări, Brancia iși va relua locală iei, va pute ajunge la liberarea și ’nfrățirea poporelor, și la redobândirea Alsaciei și Lorenei, fără noi versuri de sânge — — Ceră tocmai d’aceaa inimă Republica — respundă cei ai căroră părinți au fostă revenită în Francia în jurgonele armatelor de invasiune. Chiară astăzi, când reacțiunea se vești silită de opiniunea publică d’a-și schimba tactica, și totuși liariul ă le Pays, mărturi din nou urarea contra Republicei. „Cine a voită,zice elă, se dsă din provisoriă ! Guvernulă, propuindă a se constitui Republica. Drepta n’a cerută și nu cere de câtă se remâie în provisoriă, astă-felă precum l’a făcută pactură de lla Bordeaux.“ —Nu voimă destituirea d-lui Thiers, adaugă drepta, deră..............nici nu putemă primi ca guvernu să se lase națiunea se esprime voința iei prin petițiuni. „Acesta este uă conspirațiune,“ strigă totă presa regalistă. Nu voimă se resturnămă ped. Thiers, dérii adaugă Paris-Journal. (7 Dec.) „eră cuteza a ne vorbi de patriotismű rătăciții !) cândă este vorba de incendiari și de ucigași.“ Totă acela Jiartă (jice ’n același numeră : „Ecivocală persistă,Jice astă-seră Bien-public, organulă preferată. Veni amiuilu președinței. Ecivocală va persiste pe câtă d. Barthelemy St-Hilaire, va scrie, pe câtă d. Thiers va vorbi, precum vorbesce, vai pre desu. “ Se nu mai apară d. Thiers la tribună!— Ei bine,jică dreptei cei din stânga moderată: dați-i ca compensare uă a doua cameră, cu permisiunea căreaa se putá se facă apelă la națiune. — Nu, respunde drepta, prin d. Lucien Brun, chiară de la tribuna Adunării. „Nu, căci atunci Adunarea acesta nu va ave de câtă se plece.“ — Acesta Cameră neavândă un adevörata majoritate,fise guvernulă, votați celă puțină reînouirea iei parțiale. •— Nu vomă vota, respunse drepta în secțiuni, căci ar fi martea nostra. Nu voi să se resturnămă pe d. Thiers,zice drepta, dură.............., adaugă asta ji Paris-Journal, iamă lisă și-i Jhe mă: „Fii cu noi: acesta este pentru dumneta singurul și mijlocu d'a fi; pentru noi nu ești singura cordă ce avemă la umilii nostru.“ Și mai la vale cea ce pace, și prin ce nobile spresiuni, propune drepta prin același organă ală iei: „Amă vedută pe d. Thiers schimbândă mân glumiri cu animalele cele mai rele focătóre ale radicalismului, și să credemă gata a re ncepe acestu jocu, décá conservatorii nu-i vor pune pedice. Se n’adormi mă deră pe laurii mestecați cu macii ce elii ne aruncă astăii in pășiune. (Constituirea ministeriului). „Amă învățată se ne desfi,demn de d. Thiers. Elű, din nenorocire, ne-a data acestu invetamentu: „Bilele președenției d-lui Thiers póte se nu fiu de câtă uă succesiune de clile de amăgită, decă se va lăsa liberă d’a face geniulu seu de intrige de totă felulă și de politică cu done ascuțișuri. Astăți conservatorii trebuie se țintuiască bascula în partele, și credemă că potă s’o facă; de nu, se seotărască a să resturna de câtă se lă mai lase se urmeze unii jocii care deja a amețiții tora.“ Ună,,fostă ambasadore, d. A. Pageot, publică alaltăieri sora in Union ună articlu în care, între altele,zice boieriloră: „Se scie bine conservatorii că d. Thiers le reservéza noul îndulătorii (forsaitures) de vară avè nenorocirea se’i vede încrederea, fia chiarű pentru uă oră.“ 1) Cuvintele prin cari d. Thiers s’a servită în privința revoluțiunii Comunei. „Se ie asigurări, adaugă Paris-Jour nal, ca se nu mai pótá s’o trötdé. “ Acum ca totu de una, d-nn redactori, am lăsată ca reacțiunea din Francia se se spovedésca ea însășî, se ve spuie singură cea a ce voiesce și se ve dovedéscu din noă c’aci, ca și la noi, ea urmăresce triumfală iei, chiară cu peirea Patriei. Lămuriți deră în acestă privință, se ne ’ntorcemă spre cele-lalte părți, ș’apoi s’ajungemă la conclusiunea naturale, la logica fapteloră. Partita radicale—și faptele aăvenită se confirme totă ce am fostă disă — a stată și va sta neclintită pe târâmură naționale, incendii necontenită tóte sacrificiele pentru interesulăcelă de căpetenia vlăjilor. Astăfelă ea merse pen’a sacrifica, precum vărjurăț, chiară principială d’a s’apela la națiune, și vota pentru propunerea alegerilor parțiale. Drepta, respingendă tote propunerile făcute de guvernă și de centrală stângă, votate de către radicali, se demască și se deconsidera și mai multă. Națiunea, în tote nuanțele și interesele sei, și Europa, prin tote organele de publicitate, a vo<tută s’a constatată că partidele republicane reprezintă ordinea și prosperitatea Franciei în facia regaliștiloră, carită provocată și provocă desordinea morale și materiale, politică și economică. D. Thiers, la rândulă sea, pătrunse din ce în ce mai multă de voința naționale și de datoria ce-i impune imperiosă cele mai mari și mai vitale interese ale Franciei—era sedică ale lumii— este otărîtă —credă că v’o potă afirma— a sta neclintită pe tărâmur ă pe care s’a pusă ș’a nu demisiona cu nici ună preță. Elă a văijută că pe demisionarea lui a contată mai cu semn reacțiunea. Elă s’a convinsă că numai retragerea lui póte procura regaliștiloră coalisați ocasiunea d’a re’mbrânci națiunea într’ună resbelă civile, din care spera că va mai scote ună salvatore cu e finulă, cu cocoșială séu cu acvila ’n mână. Elădorut va sta pe fotoliulă seă de președinte ală Republicei, după care, conformă legii, nu să pate resturna Camera actuale. Puntură de căpetenie asigurată, erăa făcută și va face dreptei tote concesiunile prin putință. Ei de temă blamă ministrului din întru. Deși majoritatea iei nu fu de câtă de 6 voturi, ministru se retrase. D. Thiers stătu apoi, o privi și o lasă se facă. Drepta intrândă in biurouri dobândi majoritatea în comisiunea pentru propunerea guvernului, precum o dobândise în cușci și pentru comisiunea propunerii Kerdrel. D. Thiers respinse completândă ministerială în același sensu în care fusese pen aci, astăfelă încâtă întru nimică drepta nu’să póte combate cu temeiă. YT dendu drepta că numai póte sili pe d. Thiers a demisiona și splimentată de petițiunile din totă Francia — cari crescă pe totă Jiua, cumă cresc acum tóte rîurile și fluviele iei — oțărî și densa d’a se presinte supt uă formă mai moderată. D. Tiers sisise că este gata a face concesiuni; ea ii cântă pe aceaași cordă, ceră despărțindu-se își zace fia care:—te voiă face se joci după cântecul-med.— Acum, del. redactori, că cunosceți pe deplină situațiunea, vedeți că pacea actuale nu pate fi de câtă ună simplu armistițiu.