Romanulu, aprilie 1873 (Anul 17)
1873-04-22
t mXBf 11ÎAM tî:M Tsifrîî ț iariAu iiu At Aridi/ putijicii'uÜ' ei irioliu pe care ti. Ei$ifi6‘ fiirielárY 'ministriilu de Vrtenfeu'8 Romiíeí,'u rriresat-ó preseii.i:i tini consiliu!.! vst.^iítin ;i’a eaijiiiiului f’eriie din ilivepíi: infréixa rațiunea politick íiitpYnmută' pitificii siuultu ■(■ele mnat nobile dip cente pentru a consilia SwanidjiMti adeverit» și singura liniă de conduita care convine iniiîn f V>j:ii‘ii repii'iHcrtMî.shji irjii , I ...---..•} ,i- ii „j . . ! .. f . .• înțiw— Iu programa ce ui misteriuli: du la 25 Maid aapidsfinitoitii .politicii sele ?*iS<e.fe.^%ui es$. .'a prima liniă liberaiie a itorilor iuliiT. Amintimit dorit că iată ouerea acestei mari sarcine revine guvernului *d -kiî Thiers, căci du a negoțiatât cu Germania ți ele a creații sorgintele necesarie pentru plutirea celor ii 5 miliarde, pe cândă abulii din istorii nu va ave da câți numai se priveghiezu terminarea operei, care va reintvae ca celii mai frumoșii titlu de gloria a Republicei. ROMANUL 2.3 MAIU 1873 1 Sc. 60. Tiiris, Kue (ic îlenr.es, 0». < 27 Miiiü, 1873. jplorii redatori ai ROMAN VLUI >iri1' Domii redactori: îHu f, i ' V; ; ■ ...Kt in Sindouiescu că. cei carii fiu vom sttÍt"1 'tin petit kneif so eunoscit logica fie Sunt mutata a principieloru' au erenlhrdufigca căderea d-lui Thiers a fostu ca .opia trisunctü din rer.int., Bănuiesc a jotapă, doimii redactori, că, chiarö diuu■fievóstrá, supuși h. r Urnirii mijlocului in care trăiți, v'ați lăsata s’alimecați pe priporulu fal Mietii, și v’ați spăimânt,stu de cele ’ntâmplate ’n nóptea de Haiú. f’ii’rEn, domul redactori, care am da FbVcca plăcere da ii 'acum in alta mijlocii, suntu détord se spune cea-a asipAudu, cea-a ce vede, cea-a ce cumx, cea-a ce seia și erede. Se póte sediul ’ndulu, déru, chiarö deca m’ași K 'Hl 11 aniü cel ° puțina speranța să,,dh?fieificairea a done diferite îmiuriii ’f’a^Bellarl, va eși adevei ata resuitanta. ■U'Yaffif spusa, întruna din precedintle Ter n,ií epistole, cum națiunea frairis laifi piAi. . . . .... ce se fu condusă se comită greșiala dand’ntsi , i ii., ^$ța',p$ritm regalist!, in alegerile de Ș.Rf3’,iituula, 1871 Uadata ce greía cutorea trebuie se producă donsâul^țâle iei, ea cere s’o platima. «« tihum tijoi^g^ileie d. colonela Lecca m’a © fi^srafisti ..ideimă-jî — și eu drepții cam susținuta numirea țR^rtPlEfetfara Catargi și Mavrogheni. Wi^u’^eimihl de la 11 Fevruarie. fostă tem hm fi [UNK]samintesca onorabile lui «ds'<C«limelíi in#ceca c’acela guverna tu eestí T tatirefirrair compusa íutr’altu-felu, "'duj_fă;féÖtirr:fu;:'în dimineța de la 11 Fe-lii'AViâ?p%,fiîi'ea mai cu semană pro_ arama,cu totulu dilenta de ceasuri fihus Hivyi ^iuvrâ lu^^dimineță, care conținea Rfî^ggfergai 5 pvi BQipelui Napoleone. Așastate::ac>sea simte ScO trădarea ce se făcu aítea, chiar pâță, și asupra cărea _îÎi târzi. Nu voia face-o casé, ' fiímu'că nu'Sreau că situațiunea po~ -Difp «n Jn*Voli'vrîm_ 116 Permite 50 agreșialele făcute fiă de mine singură:...;fiâ de unii din noi, și fiindu că nu potü se vorbescti astăzi despre unele din acele greșiale ce le fiicamw •dutipi'fierjgștare și mai în cu■'amacință vid^F'^Măiîn^ai fiinda că si[stea$iu»ea B# siiia șefe f'acema. fiecuv ® bs*eficiîl: dér a d-adeverate imputările :AcesiÂtîăi^rd^frj'pértul>itulfi și stima’•ilîele" cMon^ftis"liM^‘/ee cugete, și se J ® nSqtîiuDifr twuîn«k . . /^ftVp și Q mug^rea, ce oru-l-alci, asupra ■imfinăturei Qjmmușt fLutul, ce nu facil aci nda feferisc rawletiaemtu. /./, ■,’> fel» este mai în." vérata"si speciíe'iftate, cu atâta îndele ce va produce semeață ce aruncă vom fi, mai bune sau mai rele, după pregătirea pământului în care este silite să le depuie. fi? .. Fdo siie asemene că tCgrâmulfi.nu se pute îmbunătăți de câtu print i ’uă lu* crave junge, paijiufe și netenite uita. Măi sie fincfr cfFihxTm’a sea este supusă înmuririlor. .stră’ne, atmosferice, donira cărora Je ‘i.ceive a lupta pe Fatii le paré peéSSce, dóra a^mra cărora , u póte ave putere. Arétandu-i intr’uă di poriclele, morale' .'și, materiale, în cari ne aflăm fi supt ministericle de codru ale principelui Cuza, d. Ion Brătianu hal de muustru la rendul ii sau destrămarea în care ajunseseme. Consiliarii domnitorii ore, adause el o, suntu încaragiați a merge pasemene cal, prin divisiunile nóátre, prin corupțiunea unora, prin nepesarea și amorțirea altora, și prin nesciința și necunoscința afacerilor și cerințelora politice cari, mai multu sau mai puținii, bântuie pe cei mai mulți dintre noi. — Asta este, i-am raspunso , nu uita énse c’avemu durerósa détoria se lucramu cu aceata capitalii, și că trebuie s’o facemű, fiinda că seimți că numai printr’un lucrare necontenită se va pute curăți treptații pamântulu de mocirlele care strică sămânța și de omijile cari sterpesc c rodirea. Așia deru precum roi furamu siliți la Fevinarul, 1Ș66, se lucră nul cu capitalulu ce aveame și re r.depunemu în pământui sămânța naț’onalității ș’a libertății, supt viscolile și lapovițele ce veniau asupră-ne, de la Nord și chiar de la Ochinte, totó asta-ieia și Francia republicanii, chiamați a vota supt viscolile și lapovițele din Fevruarie, 1871, alese pe primii omeni ce ieșira nainte promițându-i pacea. Câteva luni mai ín unna, Francia Vâju greșie la ce făcu, și se puse din nou pe lucru. Acestă nouă lucrare va produce de sigurat bine identarea iei rodire; nu trebuie cuse se ne mirămn cin du vedenia că semințele lapovițelor regaliste din Fevruaria produseră rude antinaționale. D. Thiers, la rândulu eeii, înțelese voința națiunii, derű...............aveiiu pre dreptulu d’a da cu pótra într’ânsula déca nu ’nțelese mai rapede și mai pe deplină ? Națiunea ilu desemnă în adevĕre, prin 26 de alegeri, ca capitala puterii esecutive. De unde ense scia élu, in primele luni, déea ea nlu desemnase fiinda că fisese ’n ISIS că „Republica este guvernula care ne diviseză mai puținii,“ sau fiindu că fusese totă viața lui unula dintre cei mai sinceri regaliști ? Kindérü șiovăi forte la ’nceputu și se conformă, mai în tote actele sale, voinței majorității Camerei. Acea greșeala provocă splimentatarea și durerosa revoluțiune de la 18 Marte, 1871. In urmă, națiunea manifestăndu-se pentru Republică la fiecare alegere parțială, d. Thiers înțelese și spuse Camerei voința iei, prin resagiulü seu de la 13 Noembre. Majoritatea Camerei s’opuse voinței naționale. D. Thiers, întemeind lise pe dibăcia sea, pe puterea morale ce dobândise în națiune și ’n străinătate, comptându pe divisiunea regaliștilor, carii presintau trei regi pentr’uni singura tronu, ș'amețita, chiarö dênsula, de trântorii iacii sberuie necontenita in jurulu domnitorilor, se lăsă s’alunece din nou in cursele ce-i întinseră necontenită vechii sei amici regaliști. Redesceptata prin alegerile de la 27 Aprile și 11 Maiu, s’otărî a face încă unii pasu spre națiune. Aceleași cause case, mai susü semnalate, iäeură ca și pasulü acesta se fiă șiovăitorii. Astafelulű numi unu ministeriu din centrala stânga, și ceru Camerei se ourpeă.iudată intre Republică și monui’chia, dara lăsă reacțiunii minister finul de reșȘării și tuate combinamentele militare. . " Se nu uitămii că:""d. Thiers comise ândî giAșiela d’a deciara, ne öntenitű și péne "n cele după urmă momente, că Camera actuale este constituante, și că prin urmare ori ce militară, iu vechia înțelegere a cuvântului acestuia, datoresce supunere orbă acelei puteri ce se numeșce legalitate oficiale. Reacțiunea dorü având cu dânsa pămâtululu și pușca, „pe Dumnezeu ș’armata, cumdise Mac-Mahon în manifestulß seu, prinse animă, primi demisiunea d-lui Thiers, și ’nlocuise eminintele, bărbat și politică cu unulț dintre cei mai emioaminte susp'triți în vechiula regiune militară. Astri-felii, sijunși acum ia rnsultatură logicii alti fapt cloni de penaci, trebuie se ne uitimu cu seninătate înjurtine și ce căutămü se gasimu — pacâtă este prin putința omenesca, — care va fi logica>ro .1 r crea activă din lipta de la 21 Mani. Mercuri, 23 Jkiu. Este peste putință d’a se nega că majoritatea Camerei actuale nu mai impresintă națiunea. Puterea ieidérii nu mai stă in voința națiunii, ci ’n sugrumarea acelei voințe. Ați ve<Juta că majoritatea dobândită contra d-lui Thiers se compune de trei partite regaiste, lucrândă taie ca sé resterne pe d. Thiers și să sugrume voința națiunii, déra avându fiă care unu candidată la domnii, opusa celorăl-alți două candidați. Ancă ceva. Acele 1F voturi dobândite contra d-lui Thiers s’au insghimbatu prin aderarea că toți va deputați din jtivuia d-lui Martel, și care este același Martel pentru care, cu să fi nainte, d. Thiers se duse la Cameră și vota pentru ca sa fia aleșii vice-președinte ala Camerei. In locuia d-lui Larcy, candidatura cualițiunii. Drepta acusa pe d. Thiers că nare un politică 'impede. Ministeriul ă iei se compune de trei partite, cari se supraveghează una pe alta și fiecare pândesce momentulű conduce rosterue pe celelalte done. „Ministeriala actuale, jise ieri Le Lien public, se ’împarte în trei părți, trăgând una spre Chislehurst; alta spre Frosdhorsfș a treia spre ChaniUby, suntemu dorit lu fada unui nou provisoiu.“ In fada acestora trei drapeluri, inamice între dânsele, aveaui in Cameră tóte nuanțele republicane întrunite pentru a susține Republica, avendu d’astădată ca oratori și conducători pe dol. Thiers și Grevy, susținuți, și ameni și partită, de națiunea intréga. Abia intră ieri în Cameră de Thiers, și drepta păli ve jendu că tóte părțile stângei se sarlarâ în piciure și salutară, prin câlduróse și repedte aplaude, pe celfi care fuges turnatu, fiindu că luă în mână drapeluru naționale. Ce Va fi dorit peste câtăva timpii cându fracțiunile majorității voru începe sa puie in lucrare singura parte a programei asupra căreia se ’zdrunescu: aceaa a guvernului de luptă, a sugrumării națiunii? Ce va fi asemene cându fiecare din aceste partite se vorü prinde unele pe altele, conspirând fie care pentru a ’nlesni calea candidatului seu? Déru, dire-vorii unii, ce este mareși alele Mac-Mahon, ducele de Magenta, și ce va face éle ? Ce este ama spusă deja, unii vechiu militarii al fi vechiului regime; socia sea énséare de directore pe episcopală Dupanloup, ceaa ce o póte face să ’u eliue spre Flenric alü V-lea, dérü și SjH'e Impörátésa; Eugenia. mt putemü sei dérü âucu ce va face mare și alulil; d’uă cam dată s’asigură cu elü va merge după ordinile majorității. Acesta opiniune este cu atâta mai întemeiată pentru momenta, cu câtă IU,Avers începe deja sa se supere pe mare și alci și să-i de slatui. Supărarea proveni din causa că a alți douilea mesagiu către Cameră, noul președinte al Republicei disc ca : „va esecuta legile ce va face majoritatea.“ „Fericirea nostrâ , dice C Univers (28 Maiü), repausă astăzi p’uă majoritate de 20 pene la 30 de voturi dérumâne?“ Și conchide: „El ii este ’nsărcinatu cu corabie, era nu cu opiniunile echipagiului, și cându periclula îndesesce, datoria lui este d'a presupune că majoritatea este de părerea ce’i dă lui sonda, busola și vântul a.“ Acesta, domni redactori, este causa că tote partitele republicane se ’ntrmiră spontanei în ideia șiotărîrea d’a sta neclintite în facia noului președinte al Republicei. Regaliștii, întruniți pentru a s’opune Republicei, nu potu să proclame monarhia, fiindu că, după cum le-a disti d. Thiers, „nu potț sta trei pe unii singură tronö. ” Mac-Mahon, fiindu unu simplu soldată, nu se seie încâ de ă nu va rămâne totu solata și ca președinte ala Republicei. Majoritatea ce dobândiră in Cameră fiindu pré mică, și națiunea totă fiindu contrarie acestei majorități, este torte naturale d’a se spera că ’n curendu ea se va divisa din noi și d. Thiers va redobândi iertică majoritate contra mare și ale lui Mac-Mahon. Încă ceva. .Guvernula actuale nu póte guverna decâta lovindă necontenită si sugrumiându totü. Cu câtă lovirea și sugrumarea vor fi mai mari, cu atata protestarea națiunii va fi mai energică și mai unanimă. Se lasamă dérit, jise națiunea, se lăsă mii pe doi, monarchiști sé se fierbă enșii în zema lor, pene ce voru sfârși apa, și voru face enșii să se spargă casanulű loru. Acésta, domni redactori, este situațiunea jilei, insoșită, de muine ’udălu, de tóte actele carii potu s’o esplice. Nu negii ca situațiunea este gravă; nu negii că ea se póte evita, mai cu sema fiindu că era forte prevestitâ; negă cnsé c’uă națiune care voiesce, ș’uă partită care are pentru dânsa dreptulu și voința națiunii, nu este sicură de triumfa, cându stă unită și este otărîtă a lucra necontenită ș’a nu se speria de nici una felu de sacrificiu. C. A. Rosetti. . că nu simtă singură, fiindă c’i refusa colegiiorii mei, carii sau devotată aceleiași misiuni ca și mine, uă parte de responsabilitate, ară fi a le refusa iu 1l uința ce li se datoresce și participarea ce cu realitatea totu-de-mană luată la afaceri — déca nu simtă singură réspuns fitciei, pentru că nu imi fostă numai eu influinte, apoi simtă celă principale și, déca esiste vr’uă vinovată — o spună în facia Adunării și a facia țetei — acela suută că! (Forte bine, forte bine la stângă și h centrală stângă). Și nu mă sfirescă a aduce acestă responsabilitate dinaintea d-vóstre, dinaintea țarei care ne ascultă, dinaintea Europei care ne asculul și densa, fiindu-că portă pentru alacerile nóstre interesulă ce trebuie sö se porte pentru ordinea generale. Eu sunt), (Ucu, vinovatul) célu mare, o declară și me voia esplica aci cu mândria unei consciințe oneste ș’a unui cetățiană devotată. (Vii aplause ’u stânga și ’u centrulu stângă). 1). deborgerile pronunță câteva cuvinte ce se perdă in mișlocul scomotului. Președintele.. . Bine-voiția nu întrerupe, dlorii. Pe membrii cari s’au sculată ii rogă se seilă și amintescu Adunării că numai președintele Republicei are dreptulu d’a lua cuventură în acești ședință, prin urmare că orice întrerupere ară fi nu numai uă infracțiune a ordinii, dérit ș’uă ilegalitate. (Da, da! fórte bine, fbrte Linei) !). Thiers. — Perniteți’mi in trecemu acesta reiFsiune. Acum câteva luni aveam o dreptate cânda, înaintea comisiiunii de trei-zeci, cereama cu stăruință ca președintele Republicei se potă lua cuventură nu numai asupra legiloru, dérü ș’asupra interpelăriloră, căci într’uă interpelare se póte coprinde totă politica statului. Da, aveamü dreptate, cehi puțină în acea zi,ș’ași fi vrută se fiă ascultata și mai nainte cândă doriamă se scurteză termenile de care póte veți avè se suferiți iu «vestă disensiune, déca se va prelungi. Asia dorit, după lege și cum amu <ji să ieri — și după rațiune, suntunevoită se mé esplică înaintea d-vóstre, mai cu semiz eii. Amă crezută, și uu maură încetată, căci acestei solemnă ocasiune atacată se va ndrepta cu deosebire în contra mea. Asta trebuie se lă, nu mĕ plângă, căci la mine trebuie sajungă. Astă-febii îlă și ieț, cu sinceritate, cu lealitate, fără ’ntortochiări. Deși, după părerea mea, ară fi fostă și mai înțeleptă și mai patriotică s’asceptă ânca cinci septemâni, — căci in cinci septemâni străinulă ne va părăsi teritorială (mișcare) —n’amă stată una singură momenta la ’ndouilla se primescă acesta mare discusiune chiarü în dina pe care o vomfisa adversarii mei: n’amă vrută se me departeza e’una singură momenta. Numai, tratându-o atâtă de lămurită, m'ară costa — trebuie s’o spuna — de mi s’ară face uă posițiune care nu e a mea. S’au verjuta une ori miniștrii cari s’au silită se păstreze puterea, se s'o dispute pene la cela din urmă momenta. Eu nu’i acasă: ambițiunea e permisă într’una stată liberă, câte uă dată,e comandată de datoria și omenii ce represintă uă opiniune ș’un causă fac bine că’i conservă avantagiului puterii câtă potă mai multă. Prin urmare nu acasă pe miniștrii carii în trecută s’au putută încleșta de putere ș’au apărată-o pene la cea din urmă estremitate. Ense nu e totă astă-felă și posițiunea mea, eu nu simtă uă ministru în împrejurări ordinare, care se fi dorită puterea, care s’o fi căutată, care sé se silescu a’i prelungi posesiunea, nu, nu simtă astă-felă! Eă amă fostă chiamată la putere intr’uă înprejurare din cele mai grave ale istoriei nóstre, pate cea mai gravă din tote, căci nu cunoscă uă situațiune care se se pute compara cu a Franciei din 1871. Cea din 1815, cea din timpii trecuți, când Englesia ocupaă jumătate din teritoriula nostru, pate că nu era totă atâtă de gravă ca aceaa pe care o temui acum doui ani și jumătate. In acesta înprejurare sciți bine că eă n’amă âm Ședința de Sâmbătă, 24 Maiu 1873. Președinte d. Buffet. (1) Ședința se deschide la 9 ore și inainte de amert. D. de Cazenove de Pradive, unul din secretari, da citire procesului verbale al" ședinței trecut". Procesul verbale este adoptata. Președintele. — D. președinte al Republicei are cuvântulă. I. Thiers, președintele Republicei.— Adunarea, care ’mi face auerea d’a me asculta, de buna-sema că nu se va mira vénendu-me ’n acesta momenta la tribună. Daca e cine va datora se dea Adunării și țârei esplicațiuni asupra acestei politice, atâtu de multa denigrată ieri, de sigură că eu suntu acela. Căci, déca nu suntu singura respungetorui — și mé grabescu se spunü (1) A vede numérulü precediats.