Romanulu, iunie 1873 (Anul 17)

1873-06-11

amu facutu străini unii de alții, câtă de imposibile ne este se ne apropiamu cugetările și se ne convingemu mutualminte, nu m’ași îndoai că cele ce ve spusei n’am fi de ajunsă că se va convingă de necesitatea d’a refusa funesta autorioare ce vi se cere. ACTE OFICIALE. Printr’unü decretă cu data de 9 Iunie, Domnitorele dispune că in lipsa sea din țară, tote lucrările administrațiunii publice, cari ceră întărirea domnesca, se vor supune aprobării consiliului miniștrilor de către fiecare ministru în parte și li se va da cursă supt reserva întăririi sale ulteriore. Numirile sau destituirile de funcționari publici, cari se voră face după găsirea cu cale a consiliului miniștrilor, voră fi cu titulă provisoriă până la întorcerea sea. A ROMANULU 12 IUNIU 1873 BURSA VIENEI. Crisa nu numai că continue, dară încă face și noul victime, căci falimentele s’anunță mereu. La 19 iunie st. n. două bance — Al lgemeine Gewerbebank Fels și Nieder — Oesterreichische Bank — s’aă văzută nevoite se ’și înceteze plățile și se se declare insolvabile. Cea d’ântâiă exista de la 1869 și ca capitală nu pusese ’n circulațiune de câtă ună milionă de fiorini, împărțiți în 10,000 acțiuni. Cea d’a doua n’avea mai multă de câtă ună ană de esistență, și capitalul ce pusese in circulațiune se suia până la trei milióne fiorini. In privința mijlacelor de preîntâmpinare a crisei, le Danube face urmatorele comunicări: „Comitatulă de ajutorare, chiamat și a rădica creditură atâtă de gravă compromisă de nenorocitură desastru financiară ce cătru d’uă dată peste Viena, își continuă sarcina mai multă sau mai puțină. Noi nu suntemă din aceia carii credă că silințele acestui comitată vor aduce uă ’mbunătățire simțitare a situațiunii, ci, din contra, suntemă de părere că acea îmbunătățire, în împrejurările de fadă, nu sară pute produce de câtă încetulă cu acelulă și că spre acestă scapă, e necesitate d’a se observa cea mai mare prevedere. „Astăfelă multe măsuri luate de acelă comitată nu ni se pară fericite: dobânzile ce cere suntă în genere pre mari, termenile la care espiră suntă pre scurte, cursurile ce s’admită pentru punerea lorăin deposită suntă forte scăzute și așia mai încolo. Ș’apoi cea a ce ne póte mira și mai multă e d’a vede puțina grabă din pertea stabilimentelor financiare de a dota comitatulă în cestiune într’ună modă cum se cade. Sumele deja vărsate suntă lucru forte mică, care nu răspundă trebuințelor și de momento. Cu trei milione, dintre care cea mai mare parte va trebui se se afecte pentru a se da accepturi pe titluri, se vor pute face la Bursă cumpărări cu grămada de bune valori nu pre multă deprețiate. Ceaa ce se va ntempla va fi că mai ântâiă se voră începe acele cumpărări și ’n urmă, ne mai putându-se urma, se va opri, de unde va rezulta firesce uă nouă scădere, adică că tote silințele ce-și va da comitatulă sau că voră române vane sau că se voră perde.“ Societatea lucrătorilor constructori din Bucuresci 1. 1. Sociabilitatea omului, pe care Aristotele o considera causa neîntreruptă de perfectibilitate, are dreptă aplicațiune asociațiunea. Poporațiunii țărei nóstre nu i se pote contesta sociabilitatea; ea dură este perfectibilă; ea simte din ce în ce că prin mijloculu asociațiunilor, multe miserii potă fi înlăturate, și că mai alesă posițiunea lucrătorilor pote fi ameliorată. Cine nu vede că vegetămă și nu putemăeși din uă degradațiune care pare a fi incurabile, numai din causa că asociațiunile n’au fostă practicate la noi de câtă într’ună chhipă rudimentară? Déca Enghitera, Francia, Italia și Germania facă minuni supt raportulă producțiunilor industriale, miile de asociațiuni de totă felulă contribuiescă la îndeplinirea acelei mari opere. Tóte acele societăți nu datoreza guvernelorâ fundarea loră, ci inițiativei private. Guvernul a nare uă asemenea misiune: cerculă atribuțiuniloră sele se mărginesee in sprijinulă și ajutorulă indirectă dată prin legi, cari garanteza aceste folositóre institute in marșa loră regulată, și prin lățirea instrucțiunii publice. Condițiunile esențiale pentru formarea și prosperarea asociațiunilorsuntă capacitatea și moralitatea. Fără aceste condițiuni institutele acestea nici nu pot ă esiste, nici nu potă profita. Instrucțiunea publică, care singură este în stare a furnisa elementele asociațiunilor, a fostă pre puțină lățită la noi și ’n mare negligiată, de aceaa tentativele făcute în trecută in favorea acestei pârghii de înavuțire n’am putută reeși. Amă avută triste exemple în asociațiunea industrială care promitea multă și a societatea tipografiloră pentru ajutorul mutuale. Nevoiele timpului ne dă redusă, se vede, a face noul încercări, a aduna elemente de pretutindeni și a face din asociațiune limanulă de scăpare. Asociațiuni de economie, de credită financiară, de credită fondară, de asigurare se formară deja, deși cu multă dificultate și, grație unei inteliginte administrațiuni, care inspiră cea mai puternică confiență, ele prosperă în chipulă celă mai bine dorită. Naturalminte mișcarea acesta a asociațiunilor, reeșindă de astă-dată, ea devine populară. Deja vedemă nescându-se societatea lucrătoriloră constructori, de care n’avemă de câtă a felicita pe cei ce aă luată inițiativa, și societatea de consumațiune din Bucuresci, despre care ne vom ocupa mai târiziu. Societatea lucrătorilor- constructori portă numele de Unirea lucrătoriloră constructori și are dreptă scopă, a stabili frăție și solidaritate între lucrătorii români de construcțiune, și a -i încuragia prin ajutore morale și materiale, a forma maeștrii în diferite ramuri de industrie constructivă, prin școli speciale și trămițendă cu chieltuiala sea, pe câtă mijilacele ’i voră permite, pe cei mai inteligenți dintre lucrători, ca se se perfecționeze prin atelierele străine, a desvolta spiritul de economie, primindă micele capitaluri ale societății și făcea să se fructifice. A procura membrilor ei credită eftină, basată pe garanția colectivă; a veni în ajutorul acelora dintre societari carii voră fi reduși la neputință de a munci, prin vreună accidente provenită din esercitarea meseriei lor; a îmormânta pe memI Pregătibrii sei cu acea chieltuială și după datinele religiunii strămoșesci. Acestă societate își mai propune a face și esposițiuni de lucrări relative la construcțiuni. Membrii acestei societăți se compună din cărămidari, zidari, dulghieri, sculptori, tâmplari, lăcătuși, văpsitori, cioplitori, geamgii. Chiară femeiele și copiii membrilor societății potă intra in acestă societate spre a participa la avantagie. Cotisațiunile sunt forte minime: câte ună leă pe lună. Cei ce oferă una sută lei seă titluli de patroni. Administrațiunea este Încredințată unui consiliu compusă din 1 președinte, 2 vice-președinți și 12 consilieri aleși in fiecare ană. Statutele sale sunt însoțite de ună regulamentă și formeză uă lucrare, care se pare a fi forte serios Uă disposițiune a statutelor acestei societăți s’apărută stranie. Art. 35 zice că, „consiliulu de administrațiune ală societății va supune statutele la aprobarea înaltului guvern”.“ Ore acésta societate nu este ea cu totulu privată, uă legătură pentru ajutorulă mutuale între societari, fără ca guvernulă se aibă celă mai mică amestecă ? Ne-am obicinuită a amesteca pe guvernă în tote, și chiară inițiativa privată o privimă ca cum nară fi capabile d’a se realisa, far a interveni pecetia statului. Societatea acesta de ajutoră mutuale nu este uă societate anonimă, instituită în scop de a întreprinde afaceri comerciale, pentru ca art. 36 din codulă comerciale se-și aibă aplicațiunea. Nu vedemă ca statutele sale se fi dispusă undeva modulă regulării acțiunilora, cari, în societățile anonime, compună capitalurile. Prin urmare acesta societate de ajutoră mutuale, de prevedere și filantropie nu este uă societate anonimă comercială, ci oă societate civilă, a căreia esistență nu depinde de aprobarea guvernului. Ea déja esiste in virtutea actului său constitutivă, și prosperitatea sa nu va depinde de câtă de aceia carii aă deja în mână administrațiunea intereselor ei. N’avemă de câtă a ura acestora bună reușită! Em. Protopopescu Pake. '! JSILElSgg' l FELURIMI. Ni se spune că mai filele trecute localulu redacțiunii și administrațiunii Monitorlui oficiale, ce este alăturea cu imprimeria statului, ar fi fostă teatrală unui scandală rușinosă. Ajutorul redactorului Monitoréiul a venită acolo cu lăutari și cu femei publice, cântândă și chiuindă. Resultatulă a fostă demisionarea forțată a directorului Monitoréiul, d. Scarlat Ghica, căci culpabilele e ființă unui ministru, și pentru acestă titlu a fostă apărată a’și lua penalitatea meritată pentru frumosa’i conduită! Bine e să fii fiiă de ministru, în țara românescá! 4** Se zice că plățile la visterie ară fi suspendate pentru a putea spedia salariilă Domnitorului în străinătate , pate spre a fi chită în coșuri eventuale!... Tóte suntă posibile la noi! COMSTATULU CREDITULUI FONCTARU. Suplimentă No. 2 la tabloulu domniloră ,proprietari înscriși pentru constituirea primei societăți de credită fonetară. (Areda Românulă de la 7 Iuniu). D-nii proprietari înscriși și acei carii se voră mai înscrie în aceleași condițiuni pene în ziua de 12 Iunnă înclusivă sunt convocați în adunare generale, în ziua de 11 Iunnă, la orele 11 de diminață, în localul ministeriului de finance, ca se alega primulu consiliu de administrațiund." Pentru solința d-soră proprietari, în ceaa ce privesce acesta alegere, se estrage din statutele creditului foneiară artierele următore: Art. 33. Consiliul de administrațiune se compune din 8 membrii, aleși de adunarea generale pe termină de 4 ani. Art. 34. Sé se treci de societari constituiți, conformă legii, că dreptulă se alegă primul consiliu de administrațiune. Acestă consiliu va funcționa 3 ani. Art. 37. Fiecare administrator trebuie ca, în 8 zile de la alegerea sea, să depună ca garanție în casa societății titlurile de proprietăți ale sale ipotecate de creditură fonetară română, asupra cărora să fia una împrumută de celă puțină 15.000 lei. Art. 50. Fiecare membru al adunării are atâtea voturi de câte ori posedă titluri de lei 5.000 in bonuri fondă ipotecate. . . Cu tóte acestea, nici un membru nu póte, fia în numele séu, fia ca împuternicită, se împreune mai multă de 10 voturi. Art. 51. Dreptul de votă la adunarea generală se pate esercita dieceză în dreptă, în persona s c, prin împuternicire dată altui membru cu dreptă de votă: © ■ "« ~ —— 1----------1——1 |-----!?, " ■ NUMELE ! Suma cu care s’a Numirea pro- Valorea proprietății te* r.: • InTM,ifim,lií m £ agiate a 60 • socotită de 15 ori •Sg f..,T „ T „ Domiciliulu imprumuta. prietani inga venitü după roluri. ö J. FRONUMELE. te __________ giate. ______________ JȘ ____ ________ Lol i b. L e,1 [ b. i ■ ■. Í I Í Transports .... — 3,674,501 30 — 15,785,240,40 73 Psalida Anastase ..Bucuresci 50,000: Potocénca . . 225,000! 79Mavrodolü George. „ 10,000 Bi lei üreseit.. 21,37 5Í 80 Voinescu Petre .. . . 5,000! Via Voinescu 17, 124 90 81 Polizu Dim. V. Mirea .. 50,000 Ziliștea. . . . 181,875 82 Tulceau Pavelu . . . Ismail . 30,000! I 83Talcenu Alesandru . „ 30,000; Nicolaescu. . 468,1201 84 Talcanu Doroftceiu . „ 30,000 85 Mavraki George . . . Bucuresci 40,000; Mirsa ..... 88,875 .86 Opran Petre . . . . .Craiova 100,000; Isalnița. . . . 530,409 90 87 Șoimescu Ștefană M. Bucuresci 10,000 Antimia . 21,000 88 Letru Dimitrie. .... „ 5,000 Fundata . . . 1.5,000 89 Racoviță Nicol. Gr. Craiova 50,000 Guardnita. . 137,250 90 Severin Emanoilu .. Bucuresci 5,000 Fontânel eTe. 13,95180 91 Bucurenii Michailo . Câin.Sting 5,00Q1 Poinareí . .. 11,11110 92 Titulescu lon 1ST.. . .Slatina. 50,000 Titulesci. .176,250 93 Xanthe George ...Bucuresci 50,000 Nenciul. 3 p. 194 Sturza Dimitrie R. . Romanu 25,000 Ghiloresci . . 148,920 95 Costescu C. Comăn. Costesci 20,000 Costesci ... 53,625 96 Nicolescu George . .Bucuresci 50,000 Puceni .... 127,500 97 Corneti Elefterie C. Craiova 10,000 Cornetu . . . 55,500 Suma ... — 4,299,5013(3 — 18/078,128 To 1). 'Valorea moșiei Nenciulesei este trecută în tabloulu publicatu în Monitorulu' No. 115, supt No. 16 și 33. CURSULUBU CURE8 € 1 CURSULU VÎENEI. 21 Iunie 1873. Girantil reepumfatmu» Pantele Bălicei 20 Iunie 1873. scadența cupenelor Obligațiunii CTIESDLUI oferite ! vîîndut lf. 23 Aprilie * 23 Octombre rurali . . 995 901 8 1 luna domeniall. . . . 94 J 941 1 MaiU 51 1 Noembre (300 lei) casei penei nr. — — împrumutări 8ț ^ Oppenheim-Londra. n \ SÍ. . . cu prime Bucuresci (bilete de 20 lei.) . . . Acțiuni 1955 1 Iuliă Cailora ferata româna. — — 6» 1 Ianuaria,Societ. fin. rom. (500, 1 Iunü liberați 250 lei). . 312 305 88 3 Ianuaria (5001.) societ. Dacia . 730 — 9 2 Iuniür 88 30 (5001.) Soc. do ga?.. . — 260 131 Decembrev ' Acțiunii © Stearinerie de Galați. ... Domeniali, Ianuaria, 1873. . — Schimbă Paris la vedere . . » pe 3 luni ... • 97 j Londra la vedere .... — » pe § luni . . . . < 24.90 Berlin la vedere. .... — » pa 3 luni ..... 370 Viena la vedere. . . » pa 3 luni ..... — Mandatele casieriei centrale, disc Scomptură pe and.. . • •97 24.805g Renta de hărtie-------— 50 Renta metalică — — Loturile de fr. 100 din 1866 Acțiunile Băncei naționale — Acțiunile Credit-Anstalt------Londra 3 luni — —-----------Paris idem------------------------Oblig, rurale ungare-------— Idem idem transilvane — — Idem idem Banat-Timișdra — Idem idem croate-slavone Argintul, contra hârtii —Ducat-------------------------- Napoleon d’or — --------— ■ — 68• • — 73 25 — 102 . 25 • — 88 —" 265 — — 119 . — 75 9 — 58 73 5? 73 50 ' Î 82 61 111 50 8 98 513 BIBLIOGRAFIA. Columna lui Traiano, în No. 8 de la 1 Iunie, publică urmatórele materii: Epitafului lui Alesandru Gaza. Baltaalbă, de Dr. Davila. Scrierile perdute despre Dacia, de A. Papadopol-Calimah. Cuinii se scrie la noi istoria,de Gr. G. Tocilescu. Romanță, poesia de M. Zamfirescu. Electricitatea în medicină, de Dr. Z. Petrescu. Despre ortografia limbă române, de Hugo Schuchardt. Regenerarea grecilor ii și româniloru prin cultura Umbel, de C. D. Aricescu. Materia, spiritu și Divinitatea, positivismă istorică, de B. P. Hasdeu. La mortea lui Cuza, poesiă de A. Macedonski. Postfața la istoria critică a d-lui B. P. Hasdeu. La mortea lui Cuza, poesiă de X. Unu echo din Ralia, etc. * A eșit de supt tipar și se află de véngere la tote librăriele micuță tractat Despre friguri potrivită pe înțelegerea poporului, de Dr. Obedenaru, cărticică de mare folosă pentru cei cu familiă numerasa, cărticică necesară la toți câți se ducă la moșie, la viă, la băi sau la alte locuri, imobil. Simte medici; ea conține și uă notiță asupra apelor de la Văcăresc. In lipsă de medică, se póte ciusva curarisi singură de friguri, venină, tuse palpitații, diaree,etc. Produlă 80 bani Doptorele Nicolescu, medică la spitalul de copii, s’a mutată strada Vergului No. 3 (piața Ferasca), tratesă în speciale bólete la copii și secrete. Dă consultațiuni de la 11 —12’ ore a. m. și 2—4 p. m.