Romanulu, septembrie 1873 (Anul 17)
1873-09-12
800 instalata guvernul de luptă. Socotimd acesta durată cu totulü suficientă. Vingetorii séu învinsă, vor trebui se depuse armele și să ’nchiăiă pacea, — uă pace durabile, — ’nspirându-se din voințele majorității națiunii. Un mare numără de protestanți francesi au funt scrisă uă petițiune către deputații lorii protestanți, prin care -i ruga se nu voteze pentru monarhia. Citimă în Independența belgică. După neece încunosciințări de la Roma, partidele liberale, cari favoriseza să apropiare din ce în ce mai intimă între Germania și Italia, vară se recomande, cu ocasiunea călătoriei regelui, rădicarea legațiunii italiane de la Berlin la rangul de ambasadă. Din Englitera, aflămă totă din Independența belgică, că asociațiunea pentru progresulusclvnței sociale va țină al 17-lea congrese anuale, la 8 Octombre viitoră, la Norvich, d’uă-dată c’uă esposițiune de educațiune și de igienă, organisată prin îngrijirea comitatului sau diriginte. Acesta esposițiune trebuie se cupriniă tote aplicațiunile șciințifice proprii pentru a favoriza sănătatea și instrucțiunea poporului, primesce ori ce comunicațiune, de voră fi relative la aceste cestiuni puse de comitatele celor patru secțiuni ale sale : legislațiune, educațiune, igienă și economia politică. Printre aceste cestiuni, unele interesază mai în speciale pe Engliteza și legislațiunea sa, altele sunt de ordine cosmopolită. Ziiele acestea se va întruni la Anvers congresul federațiunii institutorilor belgi. Cestiunile ce are se desbată sunt a trei : Certificatură de studii. Cea mai bună metodă de gimnastică. Organisarea școlelor gardiene. Acestă congresă se adună pentru a treia ora în Belgia. Antâia ora, cândă sa ’ntrunită la Bruxelles, număra aprope 200 membrii ; la Liège, în anul trecute, număra mai multă de 400. Consiliul comunale din Anvers a votată în unanimitate ună subsidiă de 1000 franci în favorea acestui congres. Ună comitată locale s’a constituită pentru a prepara institutoriloră uă recepțiune simpatică. Citimă In Débats, supt titlulă *Africa occidentală Nesce telegrame primite de pe Cóstade aură, și purtândă data de 15 și 20 Augustă, anunță că triburile indigene, Ia contra cărora se prepară uă puternică espedițiune englesă că renouită actele loră de ostilitate. Comodorele Commerell a intrată la 14, cu mai multe vase, în apa Prad, cu stopă d’a se informa daca este navigabilă. După ce a ’naintată în susul cursului la uă distanță d’uă milă, a fostă surprinsă d’uă ’mpușcătură ce pleca de pe țărmii ocupați de poporațiunea Chamak. Comodorele a fostă greă rănită în casta. Ună altă comodore, ună căpitană din ală 2-lea regimentă din Indtele occidentale, ună supt docotenente și vre 20 omeni au fostă asemenea mai multă sau mai puțină greă răniți. Acesta afacere a avută ca resultată distrugerea Chamakului. Uă telegramă din Washington, cu data de 15 Septembre, anunță : Raportul departamentului agriculturei pe luna Septembre evalueză recolta grâului la 250 milione banițe și a bumbacului la 4 milione baloturi. In 1972, recolta grâului a fostă de 240 milióne și ’n 1871, 280 milióne banițe. " ROMANULui 12 SEPTEMBRE 1873 Nu este nici uă parte a societății nóstre, care să nu sufere atil de mulțimea și greutatea contribuțiunilor etnice și anti-economice în așezarea loră, anti-umane și ilegale în modul de percepere. De la precupețulă ce vinde nuci penă la marele toptangiă, de la sătonă pene la marele proprietară seă arendașiă, toți sunt isbiți, cu felurite dări sporite tilnicn, și adesea nevoiate de corpurile legiuitóre. Printre posițiunile sociale cele mai arbitrară lovite, este și corpulă funcționarilor publici, și mai cu osebire cei inferiori. Mai toți acești funcționari nu comptetă decâtă pană modestă salariu , și acela forte provisoriu; cu tote acestea, pe lîngă contribuțiunile lor către stată, ei sunt constrînșî să contribuie și pentru susținerea tuturoră speculeloră unoră superiori, sau altor interese ale puterii, în facia cărora, de sară opune, ș’ară risca, póte, funcțiunea. De câtă va timpă, de cândă abusură nu mai are nici uă sfiielu de lege, s’a observată că elüsse presintă uneori supt nesce forme, în aparință fórte inocinte, era în realitate totă atâtă de culpabile câtă și jăfuirea. Déca vre-ună șefă superiore de prin cancelariă voiesce se facă uă bună speculă, n’are de câtă se tiparescá uă broșiură, fîă séa nu competinte în materia ce ară coprinde, fîă scă nu utilă, totă una face, căci cumpărătorii sunt la ordină , toți subalternii sunt îndatorați să cumpere câte ună esemplară. Patru mii de esemplare, spre pildă, o colecțiune precare, a 20 franci esemplarulă, împărțite la toți funcționarii din tote autoritățile, cca 80,000 franci, din care scăzându-se 5 sau 10 mii franci lucruri, éco uă bună avere, câștigată fórte lesne, fără multă trudă. Uă operațiune forte ingenioseă de femin acesta este și atlasură telegrafică, de care trateza decisiunea ministrului de interne, pe care amă reprodusă-o în numărulu de Sâmbătă de pe Buletinulű telegrafo-poștale. Ce este acésta decisiune, ce este atlasulă ce se impune de d. ministru tuturoră funcționarilor telegrafo-poștali ? In adevără, cine n’are uă mică ideiă de artea telegrafică, ară crede, chindă acésta decisiune , c’autorele atlasului a inventată elă telegrafia și că, în interesulă sehnței ș’ală foloseloru ce va trage omenirea ’ntrega din invențiuneajsea, trebuie să se impune tuturor muritoriloră opera prin care se descrie descoperirea cea făcută. Ceva mai multă aneă : decisiunea conține neesactități și defăimări pentru corpură telegrafică, și eresii pentru solință; norocire însă, pentru casulă din urmă, că decisiunea e suptscrisă de d. Lascară Catargi. Cari suntă considerantele principali, pe cari se ’ntemeieza ministrulă ca să impuie atlasulă d-lui Filionescu tuturor impiegațiloră telegrafo-poștali? Ele se potă resuma la urmatórele: 1. C’acesta atlasa reguléza „adeveratulu sistemă de legare, după sistema d-lui Filionescu.“ 2. Că trei din patru părți din funcționarii telegrafo-poștali n’am avută miijloce a ’nvăța teoria telegrafiei electrice și legarea aparateloră. 8. Că legările în multe stațiuni, din lipsa de scalá și avrigie didactice, suntă neregulate, și din acesta causă s’aduce mare ’mpedicare în corespondință și chiăltuieli mari pentru materialele pileloră. 4. C’atlasură d-lui Filionescu este singurulă micjlocă d’a ’nvăța răpede cea a ce nu s’a putut ă ’nvăța din lipsă de scală și uvragie didactice. Asupra punctului ântâiă, vomă respunde că sistemele de legarea aparatelor telegrafice cunoscute până aici nu suntă neadevărate ori false, în câtă d. ministru se pute avea ocasiunea alice că adoptă sistema (?) d-lui Filionescu (?) ca una ce e adevărată. Sistemele de legare sunt diferite, derutate sunt basate pe aceleași principii ale electromagnetismului. Ele atărnă de sistema aparatelor cu care vormă se neservimă. Nu se pute <fice că cutare sistemă de legare e adevărată și neschimbătore, întrucâtă aparatele de cari depinde legarea suntă supuse pe fiecare <fi perfectibilității, și, prin urmare, unei nouă sisteme de legare. Cine nu scie că ar fi, în Europa, forte puține suntă statele cari se mai servă cu aparatele Morse? Chiară direcțiunea telegrafeloră de la noi a trimisă în anii trecuți, în mai multe state din Europa, câțiva funcționari, și aflămă că este decisă să trimită și ’n anulă acesta la esposițiunea din Viena , ca să studie nonele sisteme de aparate telegrafice. Primule considerante déra n’are nici uă valore, căci mâne, déca se va adopta și la noiuă nouă sistemă de aparate, atlasală d-lui Filionescu nu mai pote servi la maică. In privința punctului al douilea, nu este esactă că trei din patru părți din funcționarii telegrafo-poștali nu cunoscă teoria telegrafiei electrice și legarea aparateloră. Mai ântâiă că două din trei părți suntă amplaiați vechi, fórte mulți totă așia de vechi ca și d. Filionescu, cari aă înaintată treptată, după merite. Cel-lalți mai noul, scimă asemenea c’am făcută scala în administrațiune și nu li s’a dată grabă de oficiante fără esamene. Ca probă în afirmațiunea nostră, aducemă pe însuși I d. Filionescu, care a primită în mai multe rânduri, în diferite epoci, diurne , peste lofa, pentru a face scala eleviloră. Rămâne, prin urmare, în dreptă și obligată d. Filionescu ca se răspundâ d-lui ministru de defăimarea ce se aduce prin decisiune și profesorului și eleviloră, afară numai daca scala a fostă numai în aparință, cândă plata profesorului a fostă reală. Al treilea considerante, chieltuiala materialului pileloră, n’are a face nimică cu sistemele de legarea linielor. Consumarea de materială mai multă sau mai puțină, la pile, stă în raportă cu metalulă din care se compune liniele aeriane, cu stîlpii, cu isolatorii, cu construirea loră, și mai presusă de tote cu gradul de onorabilitate a șefilor de stațiuni, care nu se găsesc o vre-unulă, care se 'ntrebuințeze mai puțină sulfată de cuprum, de cum necesită uă pilă Daniel, séu mai delocă mercură, de cum se cere In galvanisarea unei pile Seme, economistindă uă parte din acestă materială în folosulă sex. Ală patrulea considerante. D. ministru de interne pro se grăbesce, în marea sea sciință de artea telegrafică, a afirma că singurul mijlocă d’a învăța răpede cea a ce nu s’a ’nvățată prin scóla, este atlasulă d-lui Filionescu. Legăturile aparatelor ă aparțină mai multă practicei. Déca teoria ce se face prin studii de scala lipsesce cu totul, cum afirmă d. ministru prin decisiune, nici atlasură d-lui Filionescu, nici ală vre-unui mare inventatore de sisteme practice în artea telegrafică nu potă învăța, și încă răpede, pe ună telegrafistă, ca se să sicură de Ipgarea ce ară face unei stațiuni.Nu rficemă că, cu acestă atlasă, ună telegrafistă nu va țină minte diferitele puncte din figurile ce coprinde, unde trebuie se lege uă capă de liniă; dérü uă mică intrempțiune în biurcă, și afirmămă, far’a ne pute desminți nimeni, că telegrafistulă va da din colță în colță cu atlasură d-lui Filionescu, de nu va ave principiile cimentare de teoriă, pe cari se baseza telegrafia electrică. El nu va pute se esperimenteze, se afle unde este intrerupțiunea, nici se și-o esplice. E că și ală patrulea considerant e anihilată. Ce mai rămâne acum din dicisiune? Rămâne arbitrara îndatorire ce pune d. ministru întregului corpă telegrafe poștale ca se dea 50 franci pe atlasulă d-lui Filionescu, supt pedepsa d’a fi destituită. Căci ce ’nsemneza altă, cândă d-sea zice : „atlasulă telegrafică, compusă de d. G. Filionescu, este adoptată pentru tote scalele de telegrafia electrică din țară și obligatorii pentru fiecare impiigală telegrafo-poștale, “ etc. Și mai la vale : „Directorele nostru de la direcțiunea generală a telegrafeloră și postelară este însărcinată cu aducerea la îndeplinire a decisiunii de facto, dândă ordine tuturoră șefilor de stațiuni a lega aparatele după sistemul de legare cuprinsă în planurile din menționatură atlasă, și pe cei ce nu voră sei, se se raporteze ministeriului spre a se destitui.“ Cu alte cuvinte, déca chiară ună vechia șefă de stațiune, elevă ală profesorului Busch, de la care a ’nvățată chiară d. Filionescu telegrafia , ară găsi că d. Filionescu, în atlasulă săă, pre întrebuințeză multe cleme sau aparate releuri, într’uâ legătură de translațiune, ș’atâtă din punctul de vedere de economia statului, câtă și din acela ală simplității legării, n’ară crede necesar să se lege biutoulă după planălă d-lui Filionescu, care nu este uă autoritate sciințificâ, despre acelă șefă trebuie se se raporteze și se fiă destituită pe dată. Ciudată sistemă ’ntr'adevără d’a propaga sclință! Ună omă, fără solință într’un materia precare, se impune altuia cu solință uă cestiune de solință! Acesta ’ntrece gramatica decretată de d. ministru Tell, ca obligatoriă pentru tóte scalele, și mărturisimă c’unui asemenea ukază, în materia de falia, nu’i putemă explica scopulă în altăfelă decâtă ca uă conspirațiune a vii-unui întreprenore asupra bugetului statului pentru vre-uă nouă aprovisionare de aparate, telă, mese și altă materiale necesariă pentru transformarea legăturiloră în ființă, pe lîngă impositură de 50 franci pusă asupra tutoră funcționariloră, în favorea d-lui Filionescu. Un lucru de mirată însă se observă ’n acesta decisiune. Cum d. ministru, pe cândă impune ca obligatoriă atlasulă d-lui Filionescu, nu găsesce de cuviință se impune ca obligatoriu prețura cu care venitatorele va desface operarea subalterniloră și egalilor ă săi? Intrebată-a d. ministru cu ce prețut se va da acestă atlasă, la care, — decisiunea ne spune,— s’aă și abonată spontaneă mai multă de jumătate din funcționarii telegrafo-poștali? Cercetată-a câtă póte costată asemenea lucrare, și cu câtă se pote vinde, ca un spontaneitatea de care ne vorbesce se facă spondă salariile bieților, funcționari? Și cu ce dreptă, mai ântâiă de tate, impune d. ministru unui inferior, ca se cumpere cutare carte a d-lui cutare? Bine ară veni d-lui ministru se-i impune cineva că gramatică, cu prețură de 50 franci, supt pretestă că trebuie să ’nvețe verbulă a urmări în limba română, ca să nu malifică a pursuivarisi, deși gramatica ar fi de mai mare folosă pentru d-sea, de câtă atlasulă în cestiune pentru telegrafiști? Atlasulă d-lui Filionescu costă 50 franci și nu cuprinde de câtă 24 carte, pe cari se vără trase nesce simple linii negre și nimică mai multă. Atlasură geografică. Delamarche, care conține 105 carte, fine, colorate, formată mare, un folio, și legate bine, costa 12 franci. Același formată, cu 35 carte, 8 franci. Nouvelles annales de la construction par C. A. Opperraan, formată mare, in folio, cu 54 carte, pe hârtiă velină, arendă pe ele desemnuri de arhitectură, lucrate cu cea mai mare acurateță, cu legătură de Insă, costă numai 20 franci. Cours de tilegraphie électrique par Blavier, două volume, formată octavă, hârtiă velină, 1000 file, cu 450 figuri de aparate și legături telegrafice, legate, se vinde în Bucuresci cu 24 franci. Pentru ce dera atlasată d-lui Filionescu cu 24 carte, nesce simple linii negre pe hârtiă albă, se coste enorma sumă de 50 franci, mai cu osebire când este vorba a se impune funcționarilor spre cumpărare? D. ministru trebuia să aibă în vedere tote acestea, să cerceteze, să ’ntrebe pe alți omeni speciali și de știință de prin diferitele ministemie despre valorea materială și sciințificâ a operei d-lui Filionescu, și apoi să se pronunțe asupra iei, pe spinarea altora. Decisiunea d-sele, așia cum a făcut’o, este ună adevărată adasă de putere, căci nici uă lege nu ’lă autori să pe d-sea se potă impune asemeni contribuțiuni inferiorilor săi, și nici uă lege ierăși n’ară pute pedepsi p’aceștia, cândă n’ară țină socotélá de decisiunea d-lui ministru și n’ară cumpăra atlasului d-lui Filionescu. Totă personajele telegrafo-poștale, afară de conducători, cantoniari și portatori, se urcă la peste 500 persona. De sevoră impune tóte, avemă 25,000 franci. E dă în adevărătă bună și lesniciósa afacere, fără să calculămă și dobânda de 20 și 30 la sută, cu care alții funcționari împrumută pe colegii lor. Cei mai mulți din telegrafiștii noștri!au pe lună mă salară de la 75 până la 200 franci. De voră plăti deja 50 franci la atla sulă d-lui Filionescu, bezi abonamentele pe la Pressa, Jina, Poporulü ș’alte asemeni rivalele oficiale, la cari sunt supuși adesea cei mai mulți din funcționarii statului, mai cu semnn districte, cu ce mai rămână ? Atragemă, prin urmare, atențiunea d-lui directoreală telegrafeloră și posteloră asupra faptului, rugându’lă să facă ’ndreptate în acésta ilegală, și putemă fice puțină onestă afacere, ca unulă ce ’lu cunoscema iubitoră de dreptate, legalitate și moralitate. D. Castelar, luândă în mână puterea, a rostită ună discursă, care a acuză uă mare și bună impresiune în tota Europa. Mai tota presă străină reproduce și laudă acestă capod’operă de elocință și de ’naltă cugetare ale omului de stată spaniole. Democrată în tota puterea cuvântului, el face lumii scóla adevăratului om de stată, demonstrândă deosebirea ce trebuie să se facă între teoriă și practică, între ideale și necesitate, cândă patria e în periculu, asta precum e astăzi Spania.