Romanulu, septembrie 1873 (Anul 17)

1873-09-12

800 instalata guvernul­­ de luptă. Soco­­timd acesta durată cu­ totulü sufi­­cientă. Vingetorii séu învinsă, vor tre­bui se depuse armele și să ’nchiăiă pacea, — uă pace durabile, — ’nspi­­rându-se din voințele majorității na­țiunii. Un­ mare numără de protestanți francesi au funt scrisă uă petițiune către deputații lorii protestanți, prin care -i ruga se nu voteze pentru mo­narh­ia. Citimă în Independența belgică. După neece încunosciințări de la Roma, partidele liberale, cari favoriseza să apropiare din ce în ce mai intimă între Germania și Italia, vară se re­comande, cu ocasiunea călătoriei re­gelui, rădicarea legațiunii italiane de la Berlin la rangul­ de ambasadă. Din Englitera, aflămă totă din In­dependența belgică, că asociați­unea pen­tru progresulu­sclvnței sociale va țină al­ 17-lea congrese anuale, la 8 Oc­­tombre viitoră, la Norvich, d’uă-dată c’uă esposițiune de educațiune și de igienă, organisată prin îngrijirea co­mitatului sau diriginte. Acesta esposiți­une trebuie se cuprini­ă tote aplicați­­unile șciințifice proprii pentru a fa­­voriza sănătatea și instrucțiunea po­porului, primesce ori­ ce comunicațiune, de voră fi­ relative la aceste cestiuni puse de comitatele celor­ patru secțiuni ale sale : legislațiune, educațiune, igi­enă și economia politică. Printre a­­ceste cestiuni, unele interesază mai în speciale pe Engliteza și legislațiunea s­a, altele sunt­ de ordine cosmopo­lită. Zii­ele acestea se va întruni la An­vers congresul­ federațiunii institu­­torilor­ belgi. Cestiunile ce are se des­­bată sunt a trei : Certificatură de studii. Cea mai bună metodă de gimnas­tică. Organisarea școlelor­ gardiene. Acestă congresă se adună pentru a trei­a ora în Belgia. Antâia ora, cândă sa ’ntrunită la Bruxelles, număra a­­prope 200 membrii ; la Liège, în anul­ trecute, număra mai multă de 400. Consiliul­ comunale din Anvers a votată în unanimitate ună subsidiă de 1000 franci în favorea acestui con­gres­. Ună comitată locale s’a constituită pentru a prepara institutoriloră uă re­­cepțiune simpatică. Citimă In Débats, supt titlulă *A­­frica occidentală Nesce telegrame primite de pe Cósta­­de­ aură, și purtândă data de 15 și 20 Augustă, anunță că triburile indigene, Ia contra cărora se prepară uă puternică espedițiune englesă­ că renouită actele loră de ostilitate. Comodorele Comme­­rell a intrată la 14, cu mai multe vase, în apa Prad, cu stopă d’a se informa daca este navigabilă. După ce­ a ’naintată în susul­ cur­sului la uă distanță d’uă milă, a fostă surprinsă d’uă ’mpușcătură ce pleca de pe țărmii ocupați de poporațiunea Chamak. Comodorele a fostă greă ră­­nită în casta. Ună altă comodore, ună căpitană din ală 2-lea regimentă din Indtele occidentale, ună supt docote­­nente și vre 20 omeni au fostă ase­menea mai multă sau mai puțină greă răniți. Acesta afacere a avută ca re­­sultată distrugerea Ch­amakului. Uă telegramă din Washington, cu data de 15 Septembre, anunță : Raportul­ departamentului agricul­turei pe luna Septem­bre evalueză re­colta grâului la 250 milione banițe și a bumbacului la 4 milione baloturi. In 1972, recolta grâului a fostă de 240 milióne și ’n 1871, 280 milióne ba­nițe. "­­ ROMANULui 12 SEPTEMBRE 1873 Nu este nici uă parte a societății nóstre, care să nu sufere atil de mul­țimea și greutatea contribuțiunilor e­tnice și anti-economice în așezarea loră, anti-umane și ilegale în modul­ de percepere. De la precupețulă ce vinde nuci penă la marele toptangiă, de la să­­tonă pene la marele proprietară seă arendașiă, toți sunt­ isbiți, cu felurite dări sporite t­ilnicn, și adesea nevoiate de corpurile legiuitóre. Printre posițiunile sociale cele mai arbitrară lovite, este și corpulă func­­ționarilor­ publici, și mai cu osebire cei inferiori. Mai toți acești funcționari nu comp­­tetă de­câtă pană modestă salariu , și acela forte provisoriu; cu tote a­­cestea, pe lîngă contribuțiunile lor­ către stată, ei sunt­ constrînșî să con­tribuie și pentru susținerea tuturoră speculeloră unoră superiori, sau al­tor interese ale puterii, în facia că­rora, de sară opune, ș’ară risca, póte, funcțiunea. De câtă­ va timpă, de cândă abusură nu mai are nici uă sfiielu de lege, s’a observată că elüsse presintă une­ori supt nesce forme, în aparință fórte inocinte, era în realitate totă atâtă de culpabile câtă și jăfuirea. Déca vre-ună șefă superiore de prin cancelariă voiesce se facă uă bună speculă, n’are de câtă se tiparescá uă broșiură, fîă séa nu competinte în materia ce ară coprinde, fîă scă nu u­­tilă, totă una face, căci cumpărătorii sunt­ la ordină , toți subalternii sunt­ îndatorați să cumpere câte ună esem­­plară. Patru mii de esemplare, spre pildă, o­ colecțiune pre­care, a 20 franci e­­semplarulă, împărțite la toți funcțio­narii din tote autoritățile, cca 80,000 franci, din care scăzându-se 5 sau 10 mii franci lucruri, éco uă bună ave­re, câștigată fórte lesne, fără multă trudă. Uă operațiune forte ingenioseă de fe­m­in acesta este și atlasură telegrafică, de care trateza decisi­unea ministrului de interne, pe care amă reprodusă-o în numărulu de Sâmbătă de pe Buleti­­nulű telegrafo-poștale. Ce este acésta decisiune, ce este at­lasulă ce se impune de d. ministru tu­turoră funcționarilor­ telegrafo-poș­­tali ? In adevără, cine n’are uă mică ideiă de artea telegrafică, ară crede, chindă acésta decisiune , c’autorele atlasu­lui a inventată elă telegrafia și că, în interesulă seh­nței ș’ală foloseloru ce va trage omenirea ’ntrega din inven­­țiuneajsea, trebuie să se impune tutu­ror­ muritoriloră opera prin care se descrie descoperirea ce­a făcută. Ce­va mai multă aneă : decisiunea conține neesactități și defăimări pen­tru corpură telegrafică, și eresii pen­tru solință; norocire însă, pentru ca­­sulă din urmă, că decisiunea e supt­­scrisă de d. Lascară Catargi. Cari suntă considerantele principali, pe cari se ’ntemeieza ministrulă ca să impuie atlasulă d-lui Filionescu tu­turor­ impiegațiloră telegrafo-poștali? Ele se potă resuma la urmatórele: 1. C’acesta atlasa reguléza „ade­­veratulu sistemă de legare, după siste­ma d-lui Filionescu.“ 2. Că trei din patru părți din func­ționarii telegrafo-poștali n’am avută miijloce a ’nvăța teoria telegrafiei e­­lectrice și legarea aparateloră. 8. Că legările în multe stațiuni, din lipsa de scalá și avr­igie didactice, suntă neregulate, și din acesta causă s’aduce mare ’mpedicare în cores­pondință și chiăltuieli mari pentru materialele pileloră. 4. C’atlasură d-lui Filionescu este singurulă micjlocă d’a ’nvăța răpede cea­ a ce nu s’a putut ă ’nvăța din lipsă de scală și uvragie didactice. Asupra punctului ântâiă, vomă res­­punde că sistemele de legarea apara­telor­ telegrafice cunoscute până aici nu suntă neadevărate ori false, în câtă d. ministru se pute avea ocasiunea a­­lice că adoptă sistema (?) d-lui Filio­nescu (?) ca una ce e adevărată. Sis­temele de legare sunt­ diferite, deru­tate sunt­ basate pe aceleași principii ale electro­magnetismului. Ele atărnă de sistema aparatelor­ cu care vormă se ne­servimă. Nu se pute <fice că cutare sistemă de legare e adevărată și neschimbătore, întru­câtă aparatele de cari depinde legarea suntă supuse pe fie­care <fi perfectibilității, și, prin urmare, unei nouă sisteme de legare. Cine nu scie că ar fi, în Europa, forte puține suntă statele cari se mai servă cu aparatele Morse? Chiară direcțiu­nea telegrafeloră de la noi a trimisă în anii trecuți, în mai multe state din Europa, câți­va funcționari, și aflămă că este decisă să trimită și ’n anulă acesta la esposițiunea din Viena , ca să studie nonele sisteme de aparate telegrafice. Primule considerante déra n’are nici uă valore, căci mâne, déca se va adopta și la noi­uă nouă sistemă de aparate, atlasală d-lui Filionescu nu mai pote servi la m­­aică. In privința punctului al­ douilea, nu este esactă că trei din patru părți din funcționa­rii telegrafo-poștali nu cunoscă teo­ria telegrafiei electrice și legarea apa­­rateloră. Mai ântâiă că două din trei părți suntă amplaiați vechi, fórte mulți totă așia de vechi ca și d. Filionescu, cari aă înaintată treptată, după me­rite. Cel-l­alți mai noul, scimă ase­menea c’am făcută scala în adminis­­trațiune și nu li s’a dată grabă de o­­ficiante fără esamene. Ca probă în a­­­­firmațiunea nostră, aducemă pe însuși I d. Filionescu, care a primită în mai multe rânduri, în diferite epoci, diurne , peste lofa, pentru a face scala elevi­­­­loră. Rămâne, prin urmare, în dreptă și obligată d. Filionescu ca se răs­­­­pund­â d-lui ministru de defăimarea ce se aduce prin decisiune și profeso­­rului și eleviloră, afară numai daca scala a fostă numai în aparință, cândă plata profesorului a fostă reală. Al­ treilea considerante, chieltuiala materialului pileloră, n’are a face ni­­mică cu sistemele de legarea linielor­.­­ Consumarea de materială mai multă sau mai puțină, la pile, stă în raportă cu metalulă din care se compune li­­niele aeriane, cu stîlpii, cu isolatorii, cu construirea loră, și mai presusă de tote cu gradul­ de onorabilitate a șefilor­ de stațiuni, ca­re nu se gă­­sesc o vre-unulă, care se 'ntrebuințeze mai puțină sulfată de cuprum, de cum necesită uă pilă Daniel, séu mai de­locă mercură, de cum se cere In galva­­nisarea unei pile Seme, economistindă uă parte din acestă materială în folo­­sulă sex. Ală patrulea considerante. D. mi­nistru de interne pro se grăbesce, în marea sea sciință de artea telegrafică, a afirma că singurul­ mijlocă d’a în­văța răpede cea­ a ce nu s’a ’nvățată prin scóla, este atlasulă d-lui Filio­nescu. Legăturile aparatelor ă aparțină mai multă practicei. Déca teoria ce se face prin studii de scala lipsesce cu totul­, cum afirmă d. ministru prin decisiune, nici atlasură d-lui Filionescu, nici ală vre-unui mare inventatore de siste­me practice în artea telegrafică nu potă învăța, și încă răpede, pe ună tele­­grafistă, ca se s­ă sicură de Ipgarea ce ară face unei stațiuni.­­Nu rficemă că, cu acestă atlasă, ună telegrafistă nu va țină minte diferi­tele puncte din figurile ce coprinde, unde trebuie se lege u­ă capă de li­niă; dérü uă mică intrem­pțiune în biurcă, și afirmămă, far’a ne pute desminți nimeni, că telegrafistulă va da din colță în colță cu atlasură d-lui Filionescu, de nu va ave principiile cim­entare de teoriă, pe cari se baseza telegrafia electrică. El­ nu va pute se esperi­men­teze, se afle unde este in­­trerupțiunea, nici se și-o esplice. E că și ală patrulea considerant e a­­nihilată. Ce mai rămâne acum din di­­­cisiune? Rămâne arbitrara îndatorire ce pune d. ministru întregului corpă telegrafe­ poștale ca se dea 50 franci pe atlasulă d-lui Filionescu, supt pe­­depsa d’a fi destituită. Căci ce ’nsem­neza altă, cândă d-sea­­ zice : „atlasulă telegrafică, compusă de d. G. Filionescu, este adoptată pentru tote scalele de telegrafia elec­trică din țară și obligatorii pentru fie­­care impiigală tele­graf­o-poștale, “ etc. Și mai la vale : „Directorele nostru de la direcțiu­nea generală a telegrafeloră și poste­­lară este însărcinată cu aducerea la îndeplinire a decisiunii de facto, dândă ordine tuturoră șefilor­ de stațiuni a lega aparatele după sistemul­ de le­gare cuprinsă în planurile din men­­ționatură atlasă, și pe cei ce nu voră sei, se se raporteze ministeriului spre a se destitui.“ Cu alte cuvinte, déca chiară ună ve­chia șefă de stațiune, elevă ală profe­sorului Busch, de la care a ’nvățată chiară d. Filionescu telegrafia , ară găsi că d. Filionescu, în atlasulă săă, pre întrebuințeză multe cleme sau a­­parate releuri, într’uâ legătură de translațiune, ș’atâtă din punctul­ de vedere de economia statului, câtă și din acela ală simplității legării, n’ară crede necesar să se lege biutoulă după planălă d-lui Filionescu, care nu este uă autoritate sciințificâ, despre acelă șefă trebuie se se raporteze și se fiă destituită pe dată. Ciudată sistemă ’ntr'adevără d’a propaga sclință! Ună omă, fără solință într’un materia pre­care, se impune altuia cu solință uă cestiune de solință! Acesta ’ntrece gramatica decretată de d. ministru Tell, ca obligatoriă pen­tru tóte scalele, și mărturisimă c’unui asemenea ukază, în materia de falia, nu’i putemă explica scopulă în altă­­felă de­câtă ca uă conspirațiune a vii-unui întreprenore asupra buge­tului statului pentru vre-uă nouă a­­provisionare de aparate, telă, mese și altă materiale necesariă pentru trans­forma­rea legăturiloră în ființă, pe lîngă impositură de 50 franci pusă asupra tutoră funcționariloră, în fa­­vorea d-lui Filionescu. Un­ lucru de mirată însă se ob­servă ’n acesta decisiune. Cum d. mi­nistru, pe cândă impune ca obligatoriă atlasulă d-lui Filionescu, nu găsesce de cuviință se impune ca obligatoriu prețura cu care venitatorele va des­face opera­rea subalterniloră și egali­­lor ă săi? Intrebată-a d. ministru cu ce prețut se va da acestă atlasă, la care, — decisiunea ne spune,— s’aă și abo­nată spontaneă mai multă de jumă­tate din funcționarii telegrafo-poștali? Cercetată-a câtă póte costa­tă a­­semenea lucrare, și cu câtă se pote vinde, ca un spontaneitatea de care ne vorbesce se facă spond­ă salariile bieților, funcționari? Și cu ce dreptă, mai ântâiă de tate, impune d. minis­tru unui inferior, ca se cumpere cu­tare carte a d-lui cutare? Bine ară veni d-lui ministru se-i impune cine­va că gramatică, cu prețură de 50 franci, supt pretestă că trebuie să ’n­­vețe verbulă a urmări în limba ro­mână, ca să nu mal­ifică a pursuivarisi, de­și gramatica ar­ fi de mai mare folosă pentru d-sea, de câtă atlasulă în cestiune pentru telegrafiști? Atlasulă d-lui Filionescu costă 50 franci și nu cuprinde de câtă 24 carte, pe cari se vără trase nesce simple linii negre și nimică mai multă. Atlasură geografică. Delamarche, care conține 105 carte, fine, colorate, formată mare, un folio, și legate bine, costa 12 franci. Același formată, cu 35 carte, 8 franci. Nouvelles annales de la construction par C. A. Opperraan, formată mare, in folio, cu 54 carte, pe h­ârtiă velină, arendă pe ele desemnuri de arh­itec­­tură, lucrate cu cea mai mare acura­­teță, cu legătură de Insă, costă nu­mai 20 franci. Cours de ti­legraphie électrique par Blavier, două volume, formată octavă, h­ârtiă velină, 1000 file, cu 450 figuri de aparate și legături telegrafice, legate, se vinde în Bucuresci cu 24 franci. Pentru ce dera atlasată d-lui Filio­nescu cu 24 carte, nesce simple linii negre pe h­ârtiă albă, se coste enorma sumă de 50 franci, mai cu osebire când­ este vorba a se impune funcți­onarilor­ spre cumpărare? D. ministru trebuia să aibă în ve­dere tote acestea, să cerceteze, să ’n­­trebe pe alți omeni speciali și de ști­ință de prin diferitele ministemie despre valorea materială și sciințificâ a ope­rei d-lui Filionescu, și apoi să se pro­nunțe asupra iei, pe spinarea altora. Decisiunea d-sele, așia cum a făcut’o, este ună adevărată adasă de putere, căci nici uă lege nu ’lă autori să pe d-sea se potă impune asemeni contri­­buțiuni inferiorilor­ săi, și nici uă lege ierăși n’ară pute pedepsi p’aceștia, cândă n’ară țină socotélá de decisiunea d-lui ministru și n’ară cumpăra atla­­sului d-lui Filionescu. Totă personajele telegrafo-poștale, afară de conducători, cantoniari și por­tatori, se urcă la peste 500 persona. De se­voră impune tóte, avemă 25,000 franci. E d­ă în adevără­tă bună și lesniciósa afacere, fără să calculămă și dobânda de 20 și 30 la sută, cu care alții funcționari împrumută pe colegii lor­. Cei mai mulți din telegrafiștii noștri!­au pe lună m­ă salar­ă de la 75 până la 200 franci. De voră plăti deja 50 franci la atla sulă d-lui Filionescu, bezi abona­mentele pe la Pressa, J­­ina, Poporulü ș’alte asemeni r­ivalele oficiale, la cari sunt­ supuși adesea cei mai mulți din funcționarii statului, mai cu semn­­n districte, cu ce mai rămână ? Atragemă, prin urmare, atențiunea d-lui directore­ală telegrafeloră și pos­teloră asupra faptului, rugându’lă să facă ’ndreptate în acésta ilegală, și pu­­temă­­ fice puțină onestă afacere, ca unulă ce ’lu cunoscema iubitoră de dreptate, legalitate și moralitate. D. Castelar, luândă în mână pu­terea, a rostită ună discursă, care a­­ acuză uă mare și bună impresiune în tota Europa. Mai tota presă străină reproduce și laudă acestă capo­d’operă de elocință și de ’naltă cugetare ale omului de stată spaniole. Democrată în tota puterea cuvân­tului, el­ face lumii scóla adevăratu­lui om­ de stată, demonstrândă deo­sebirea ce trebuie să se facă între teoriă și practică, între ideale și ne­cesitate, cândă patria e în periculu, asta precum e astăzi Spania.

Next