Romanulu, noiembrie 1873 (Anul 17)
1873-11-08
ANULU ALA SEPTE-SPRE PEDELE VOESCE ȘI TE ! PUTERMce cereri pen '.m România, de adresă la adminiatrațiunea jlamului, ANUNȚURI In pagina a IV, spaținle de 30 litere 40 bani In pagina a HI, linia 2 lei. A se adresa LA PARIS 1 la d-nil Drain et Mirond, 9, rue Drouot, 9. f A VTEîiA J la d-niî Haasenstein și Vogler Neuermarkt, II. s luori și ori ce trimiteri nefrancate vor fi refanate.—Articlele nepublicate ne vor arde. *0 BANI EXEMPLARULU. Din causa șerbitorii de asta dt, diariului nu va apare mâne. PERTICIUHI TELEGRAFICII ALEI ROMANULUI.» Versailles, 18 Noembre. — Se citesc în Adunare mă mesagiu alîi mare și ale lui Mac- Mahon, prin care se respinge legarea legii de prorogare cu legile constituționale și se declară pentru prorogarea pe șapte ani. După suspendarea ședinței, miniștrii declară în comisiunea de prorogare că n’au intențiunea de dictatură, că și dânșii consideră legile constituționale ca arginte, dară c’ară fi ună actu de ne’ncredere a nu vota prorogarea mai ’nainte. Comisiunea sa decide a4î. Viena, 18 Noembre. — Ministrulă financelară presintă camerei bugetară pe 1874, ale cărui chiăltuieli sunt ă de 387 milióne, are veniturile de 389 t, adică țn d escedinte la venituri de 2 ț milióne. Ministrulă constată că impositele indirecte crescă și adauge că numai în luna lui Octombre anulă curintelă crescută cu 3 milióne mai multă decâtă în 1872. Redăcțiunea~sî Administrațianea, Strada Academiei, No. 26, Edițiunea de Dimineta Primită din partea d-lui M. Neaceiulescu din Pitesci telegrama de mai rarii vale. Nu ne îndoaimă că mulți biui JOUI, 8 NOEMBRE 1117 a LUMINEZI-TE ȘI TEI FI ABONAMENTE !, In Cepitales infiam 48 lei; saas luni 24 lei trei luni 12 lei; un lună, 5 lei l In Districte: unii anii 58 lei; șase luni 29 lei trei luni 15 leî; uă. lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. în Austria și Germania, pe trimistru franci 1. A se adresa LA PARIS s la d. Darras-Hua legrain, Rue de l’ancienne comedie 5, șil d-nií Órain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA TYIE>:A: lad. B. G. Popovicl,Flehet markt, 15. 1-sui sură desbateriloră, relativă la cestitate mea prorogării. Așteptămă dora oră ma cu oră ca servițiulă nostru telegrafică ure se ne transmită vr’vă scrie atâtă ă a despre acésta importanta cestiune, mi cată și despre cele doua alegeri, cari nici trebuie sé se fi făcuta la 16 în departamentele Aube și Seine-Inferieure. BUCUM,9 BRUMARU. Telegrama de mare însemnătate, pe care o publicămă mai susű, și care ne aduce scriea despre intervenirea mareșialului Mac-Mahon în desbaterile Adunării, descoptoare cari reflecțiuni, ce este utilă pate să’și găsască loculfi chiară aci. K* Din conținutul telegramei resultâ ^e că mesagial mare și alulul produse uă • Agină emoțiune in Adunare și că cuvântulă de dictatură se rosti cu atâta Și temeiă, în cată miniștrii se simțiră datori a declara formală, nu sînulă comisiunii de 15, că n’aă intențiunea de-a înființa dictatura, și că recunoscă și el urgința legilor constituționale. Totuși, daca cuvântulă „dictatură“ părea să fierosită vr’uă dată cu mai di multă dreptate, era cu acesta ocasiune. In adeverü, a veni mareși a lulăi în mijlocul desbaterii unei cestiuni, asupra căreia comisiunea speciale se pronunțase deja, și-a spune de la înălțimea sea de capă ală puterii executive, că respinge legătura legii de procrogare cu legile constituționale, și mai cu semn că elă voiesce se mai d stea șapte ani în capulă puterii esecutive, este ună pasă câtă se pare de o dictatorială. Nu mai rămânea de câtă o să intre in Adunare, și, ca ună altă Cromwel -- avândă mai puțină geniulâ scu — se dea pe deputați afară de i se scrie pe ușiă „casă de închiriată.“ cine va se <Jica are cuvântulă că res- apinge legăturele legiloră în cestiune, Ci în facia declarăriloră anteriore totări ale acestei reale spade, că se înclină c< naintea suveranității Adunării națio- pînale. Ce fel de Jice are că voiesce pentntru elă ânsuși puterea pe șăptemră nuni pe cinci ani, cândă nu de multa se maréta sătulă de acestă putere, și ne- ac răbdatoră de a se lămuri într’ună felă situațiunea? Aceste stranie contraziceri, în cari că<Ju atâtă de curândă leala spadă, legitimară dâră din toteva punctele de vedere cuvântul de dicta- im tură, ce se rosti în Adunare. Se mai br pate apoi ca acestă ultimă faptă mi se fiă punctul ă de plecare ală unei ne- td asceptate schimbări a situațiunii. cui In adevĕra, mareși alulă Zice că respepinge propunerea majorității comisiu- lag jixic de 15. Ce se va intampla dórit, elü fi déca Adunarea va admite-o? Déca leala spadă își va ține atunci cuvântul anterior, de a respecta decisiunile Adunării, va cade în cea mai stransă contrazicere cu mesagiul ăscă, va perde ori ce prestigiu,va deveni cu o totulă imposibilă. Și déca va voi se fiâ 3 consecințe cu acesta mesagiă, va trebui neapărata, sca se demisioneze, sca , se dizolve Adunarea, adică se facă uă lovire de Stată, se se proclame dictatură. Totă aceste reflecțiuni se pot ăm face și asupra terminului prorogării : 1 mareși alui cerenda solemnă șapte ani și Adunarea neacordându’i de câtă cinci, îl va pune imediată în posițiune, sca de-a se coborî de la putere, sca de a’și pune voința în aplicare prin violență. Prin urmare, numai în singurula casă cândă Adunarea se va supune In totală a mesagiului dictatoriala, lucrurile vor mai putea urma în starea de acum; ori ce altă decisiune va sili pe actualul președinte de-a se retrage , daca nu se va simți destul de susținută,—după cum suntemă convinși,— spre a crea dictatura, sau deca nu va voi se remâne ca uă ficțiune desbrăcată de ori ce prestigiu, în mânele reacțiunii. Noi declarămăinse de pe acum, că nu credemă câtuși de puțină posibile dictatura mareșialului Mac-Mahon; acesta dictatură este pentru noi uă lucru totă atâtă de puțină seriosă, câta și prorogarea pe zece ani , deossebita de fezâmuli ce lipsesce cu totul ăl mareșialului Mac-Mahon spre a se face dictatură, deosebită de împrejurările în cari se află chiară ca persona, și cari ’să oprescă de-a fi un Napoelon III, ^ cum îl zice Ziarul Times, credemă ^ apoi că nici reacțiunea nu’i va da concursul ă sau la ună asemenea pasă, fie din causa relațiunilor imperial ca liste ale mareșialului, fiă din causa tăriei estremei drepte în credința legitimistă. jj. Prin urmare este fórte probabilă, că, prin ultimulă mesagiă, mareșiag £ Iul a nu va reeși de câtă a se face pe un densula însuși imposibilă, și că va , curma asta-felü multa mai în scurtă chestiunea prorogării, și celelalte legate de deusa. ____*sar afirmă că, deși crisa monetară este prin cele mai nepomenite pe piața Bucurescilor, totuși Societatea financiară pe a României plătite chiară de pe acum ri mpanele obligațiunilor sale, cu pene capb și nu scadă de câta la 31 Decembre. A- 1D' :estă faptă, care probeza vigorea și seria că »sitatea operațiuniloru acestei societăți grele capitaliști din România, ne îndemnă a ne ocupa în numerasa viitoră tei mai pre largă despre folosele ce pot ă Pn duce târei asemeni societăți. ------------- Ta din Ună pașă călătoria vă dată pe ună aotaporă, în care se sfia și Bosco scage laterală. Pașa purta ună ânelă de ninrilianta forte frumosă. Celebrulă scalatoră, case-și arate artea în presa digitatură, făcu cunostință cu Turcia, și pe cânda vorbia cu dênsula ; bordură vasului, rezemați de gingiă, Bosco ceru ânelulă se se uite la gura sălla admiră și’lă escamotâ asta la ie fela, în câta păru pașeî c’a căzută înul apă. In locu crne ca pașa se se supere pe Bosco, a cărui cunostință vedea ia că lă costă atâtă, din contra, c’ună la sânge fórte rece, și ereZétorii în fata-ulismii, ca toți mahometanii, esclama :tâ —„Mârgă... ce-a fosta se fiă la ca-pulă meă a venită la anelü.“ ía Ei bine, asia a zisit fiă care din iă miniștrii, cândă a câuta celă mai preițiosa briliantă ală regimului, d. Ilioiu, ă gândindu-se „c’a venita la capulu lui , ce era și viá la capulu vre-unuia din dei.“ Astă-feră cine scie ce putea se iscă din gâlceva ce se iscase între minișitrii,j din causă că unii susțineau și alții combăteau pe cavalerul casei de Hohenzollern. Déra fiindă că căderea d-lui Hiotu “ n’a fost a uă scamatoriă, ci uă realitate, se vede că ce-a fostă predestinata se vie la capulă vre-unui ministru totă are a9 viă, déca informațiunile unoră ziare din capitală sunt ă ’ pe deplină esacte. Se vorbesce că uă nouă gâlceva s’a începută între miniștrii, din causa certei dintre mitropoliți. Se zice că d. Lascară Catargiu e supărata pe d. Teli, fiindu ca mitropolitulu Moldovei n’a voit a se primască visita, pe care caimacamulü de la 3 Aprile i-a solicitatu-o de trei ori succesivă. Se afirmă că d. Teli e sburlita pe președintele consiliului, pentru că acceata nară și voindu se destituie pe mitropolitulu Moldovei, ce refusă de-a i se supune ordineloru séle. ^ Se șioptesce asemenea că d. Boe- Frescu purta sâmbetele d-lui Lascară ^ Catargiu, pentru scrisórea de mnică- 11 mire cea adresata d-lui Hiotu. Tóte aceste neî nțelegeri deja suntă r' atâtea, cause cari pote să producă efectulu ce’su anunță deja unele ziare, adică căderea vre unuia din miniștrii cari se gâlcevescă, și nu ne va prinde mirare sé citimă mâne poimâne, în Cl vr’uă fóiá dale regimenul, ânca vr’uă scrisóre de mulțămire către vr’ună ministru demisionată de bună-voiă. Relativa la acestea, eta cam suntu și informațiunile Telegrafului , uite „Acum afirmu că ceilalți miniștrii arară voi să se scape și de d. Tell, spre a mai aduce în ministeriu ună alta , deputatu din cei declarați contra funcțiunilor și modificăriloru codicelor penali, supt cuvântă ca se împace spiritele peste Milcovă in cestiunea cu mitropolitulü. Domnulu Teliense, fiindă invitată a demisiona, a respunsu că nu se retrage de câtă cu toți ceilalți miniștrii, pentru că toți suntăre^ solidari in cestiunea cu mitropolitulu, un „Nu scimă prin urmare cum se va termina și acestă conflictă! Cea a ce RV putemă constata este că ne’nțelege darea in sînulă guvernului esiste. ea „Mai aflrmă că sânția sea părintele Fache ară fi destituita din una sca uvr lin tóte funcțiunile sale ce ocupa péné se acum. Sânția sea se susține că se plânde ;e acum de actualele guvernă, amenar îințândă că ’n 157 se va resturna ado vâtă pe d. Tell, câta și pe d. Boerescu. 20 „Acesta o credemă. Cândă proptoua d ispare, ruinele cadă.“ Ieri " ÎUCI în vară imita domnulu esemplu ală d-lui ere Negulescu, și că astăfelă se va putea rădica imaginea purității celei nemană culate, care, deși în politică își petreta cu viața, nu fu totuși nici uădată atinsă de înjositele tripotagiuri și mi>a serie, de cari nu se ferescă adesea nici omenii politici, ziși mari, lin TELEGRAMA. Al Redacțiunii Românului. [ui Plângendă din animă iată ce Români mia a avută mai nobilă ca simțimântă să națională, ca patriotismu și ca virtute, is- pe Alesandru Constantină Golescu, veĭ ii rogii seme însoriți cu două sute franci, le la rădicarea statuei acestui mare cetățână. apiarele din Paris de la 14 ne aducü testul a proiectului admisă de comisiunea celorü 15. El conține patru articole, în cuprinderea urmatore: de: „Art. 1. Puterile mareșialului Mac pri Mahon, președintele Republicei, sunt prelungite pentruă perioda de cinci ani, de la întrunirea legislaturea viitóre. „Art. 2. Pene cânda puterile președintelui Republicei voră deveni definitive prin legile constituționale, masa[ ] re și alula Mac-Mahon va esersa funcțiunile sale în condițiunile actuale. „Art. 3. Acesta disposițiune nu va fre ave caracteră constituțională de câtă sei după votarea legilor organice, în cari din ea va lua locă. feri „Art. 4. In cele trei Zile cari vor fi con urma după adoptarea presintei legi, ise va numi în biurouri uă comisiune de treizeci membrii, pentru esaminarea proiectelorü legiloră constitu Depționale presintate Adunării la 18 și pen 20 Maiu, 1873.“ în a Credemă că ’n momentulă cândă de scrimă aceste rânduri, trebuie se fi și reso ncepută desbaterile în Cameră asupra și a acestui proiectă, precum ș’asupra tuturor s •oră propuneriloră ce s’aă depusă pe polii fioron §i se mai potți depune în cur- altă Amă reprodusă în numeral a de ieri nu- decisiunea luată de centrală stângă niü despre atitudinea ce va ține, pentru ție, încetarea provisoriului și întarirea Révé publicei în moda definitivă. E că acum ici, și decisiunea luată de centrală dreptă, ce tută în aceași privință, dérit în sensă contrariu : „Președintele, Zice procesulă-verbale ală întrunirii acestei grupe, dă semn de starea lucrăriloră comisiunile celor 15; el propune întrunire a se asocia cu decisiunea luată în Ziua de 11 de celelalte fracțiuni ale majorităței,S“ ^ ^ cari se unescü cu redacțiunea otărîtă de minoritatea comisiunei și adoptată de guverna. u- „Centrală dreptă adoptă în unaniîiimitate acesta propunere.“ Propunerea la care se face alusiune i- prin aceste procese-verbale este cea urmatóre, făcută în comisiune de d. Depeyre, din drepta: „Puterea esecutivă este ’ncredințată pentru 10 ani mareșialului Mace Mahon, duce de Magenta, cu începere "î de la pr’omulgarea legii de faciă. „Acesta putere va continua a fi esercitată cu acestă titlu de președinte al Republicei și ’n condițiunile ce i* s’ar putea aduce prin legile constituționale. „la cele trei zile ce voră urma după promulgarea presintei legi, se va numi, în ședința publică oă comisiune de 30 membrii și prin scrutină nominale, 1 pentru examinarea legilor constituționale. * Acesta propunere după cum se pute lesne înțelege de ori ce omă cu puțină bună simți, deși in formă pare a admite Republica, fiindu-că mănține d-lui mareșială titlul de președinte al Republicei, în fondü care lasă să se suptințelegă că c’ară pute deroga de la acesta formă de guvernă prin legile constituționale, „lasă, după cum zice le Siecle, vă purta d.schisä la ori ce tentativă monarohică.* ’e-M. N. Negulescu. i- BBBSsaae !’ POST-SCRIPTUM. l* Berlin, 13 Noembre. — Generarele ^ Kamecke s’a numită ministru de resbelă. Regele esprimă în același timpu ^ printr’uă scrisóre cele mai simpatice a mulțămiri fostului ministru. Paris, 14 Noembre. — țiarele stângei regretă amânarea interpelațiunii i î . d-lui Leon Say. țiiarul englesa Economist apreciieza propunerea de prorogare pe 10 ani în modulă urmatoru :l „Este anevoiă a’și închipui cine-va. uă propunere mai monstruasá, mai cu semn cândă va cugeta că ea are de ]y scopă a înlocui uă stare de lucruri j provisoriu, și totuși marerialele Mac- Mahon se aibă prin ea cele mai mari S puteri dictatoriale pentru 10 ani, a- aitâtă asupra presei, câtă și asupra ads’ ministrațiunii politice. " „Uă Adunare cu deplină neîncredere la ori ce lucruri, dispusă a trage uă poliță cu munera deschisă asupra viittorului in favórea guvernului mare și a m lelui, fără a aréta ce felă de guverna trebuie se fiă acesta, este unu spectaculo care nu s’ar puté privi de omenii ce cugetă fără mirare și spaimă. Interpelațiunea d-lui Leon Say, relativă la neconvocarea colgrelar vacante, s’a amânată pentru 17 Noembre, adică a doua zi după ce se va șei resultatulu celoră două alegeri din departamentele Aube și Seine-inferieure, după cererea ministeriului și consimțirea interpelatorului. D. de Broglie a susținută cu acesta ocasiune că Zi ®!8 trecute, cândă d. Leon Say i-a cerută se decidă că Zi pentru acesta interpelare, i-afișată, în adevérű, Ziua de 13, fiindăcă a crezută că până la acestă dată se va resolve marea cestiune a guvernului și a socotită că nu este bine se se așîțe înaintea iei nici uă altă cestiune politică. Lucrurile case s’aă întâmplată altă felă, Zice d. de Broglie, și guver-