Romanulu, ianuarie 1874 (Anul 18)
1874-01-14
KisswaBBs a ROMANULU 15 IANUARIE 1874 Totu acestu calculu se póte face și pentru cele-lalte clase, și negreșită că ele sunt și mai împovărate, căci aci umu luatu pe individulu fara familia, nelovită de timbru, de fondară și dalte dări. Numai lefegii și cei cu sacro pensia și recompense naționale nu facă asemenea calcule. Platimai 60 N imposita și n’avemti nimicii în locu. Nici averea nici viața nu sunt sigure. In tóte filele omoruri, jafuri, furturi de boi de cai. Numai furtuli vitelor costă pe sărmanii locuitori milione. Sculele, pe unde sunt si, sunt o iertită sarcină pentru locuitor); totu ei întrețină bisericele și preoții, déci nu este vre unai proprietarii mai omenesti se vie în ajutorului bisericei și §celei, căci guvernulü actuale a prefăcută sculele în grajduri de cai pentru dorobanți și monastirile, monumentele străbune în închisori, precum a prefăcutii de curend la monastirile Rechitasa și Pângărați. Unde trebuia se se ’nalțe rugi lui Dumnezeu, pentru sufletele fundatorilor, se audu injultele asasinului asupra aceluia care a pusü pótra monumentului. Sunt oribile suferințele claselor muncitóre în Anglia, Francia, Germania, dérü credit că suferințele claseloru muncitóre de la noi le întrecu. Totu anula lucréza pentru biru, cu femeia, cu copii, și, déca se ’ntemplá sé mórá unu copilu séu femeia, n’are nici cu célu îngropa: câte trei patru cjile stau morții neîngropați, pene ce séu își mai vinde munca, séu, déci mai are vr’uă vită, o vinde. Asemenea scene se petrecu mai în tóte filele în comune. S’a organisat, încă de la reglementulü organică, una servițiu sanitară , elü Önse e numai uă sarcină pentru bugete, căci în realitate n’aduce nici una serviniă. Servițiul nostru sanitară e mai rea organisata decâtă în Turcia, mii de ómeni morți nu numai că nu suntu căutați dérü și de reulți traiți. Cându vinzi dorobanți în comune, e uă adevărată terore, mai demnă iți, la 21 sau 22 Decembre, viindu una dorobanță în comună, a gasitü pe uni contribuabile ce nu ’și achitase trimestrulu. ludatä a luatü pe contribuabile și, deși erau 20 grade de frigă, l’a scosu afarâ, i-a turnată apă rece pe piciure și l’a ținută cu apa înghiășată pe piciure pănă ce au venită mai mulți sătiani pe l’au scapata. Déru în ce stare Dumnezjeu scie! Asemene scene se petrecu negreșită in tótu țara, și trebuie se fiă ordine generală din partea regimelui, care vrea se estermine poporațiunea nóstru rurală, numai se dsă bani prinșiloră coțcari Se iéu imposite nevotate de nimeni, astafelu e obiceiuru ca unui dorobanți ce aduce comunei una bileta galbenă pentru contribuția, se i-se platéscu 1 leu nou, déca este capraru 2, déca este sergenta 4, ín catü cei ce au cai buni visitézá íntr’uá Ji 20 comune și iéü de la 40 pené la 80 lei noul. Aceste tâlhării ordonate sunt singure în starea calici țara cea mai bogată, dom pe nenorocita nostră țară! Pe când acestea se petrecu, camera se ocupă a vota închisori, codice penale, a mări dările. In locu d’a căuta mi Jloce d’a ’mbunătăți starea materială și morală a popolației nóstre, ei caută a’i astupa și gura spre a nu se mai tângui. In anulu viitoru, mare parte din locuitori, déca nu se voru lua măsuri, vomu lăsa și locurile pe care au fostu împroprietăriți, căcî nici semințe n’au cu ce să le semene, nici timpu spre a le munci. Nu ne asceptamu la nimicu din partea Seițfilor a lui Catargi, déru apelămu la cei buni și’i conjuramü se facă ceva pentru clasele muncitore sau să osa din cameră. Când hoții atacă uă casă, intră pe ferestá, astupă gura victimei spre a nu striga, ia urmă o despuie de scule și bani, asta urmeză și regimele nostru. Ca să derâme constituțiunea pe porta cea mare, nu cuteza. Deci o atacă pe ferestra pe unde vine lumina, adică prin presă, introducéndouă lege de presă în coduri penale, care e mai aspră de câtü chiarü censura. După ce ne va pune călușiulă în gură și ne va închide,—căci de închisori s’a asbucuratü,— tote bisericele le va preface în închisori. Dracula nu face biserici! Ne va cere apoi sculele, adică funcțiunile. După ce le va lua, ne va lua și pungele, pentru a le face, adecă ne va pune imposita de 100 la 100, căci probarama că acum plutima mai multă de 60 g. Eu mi-amă facutu datoria a spune țărei unde voiesc e a ne duce regimele de lópte, cu convincțiunea profundă că geniulu tutelarú ar fi României, care ne-a scapatu la 11 Februarie de régiméle personale, ne va scăpa și în viitoru de régiméle sperjurilorú. Colonelu în dimisiune, D. Lecca. ADUNAREA DEPUTAȚILORU. Ședința de Luni, 14 Ianuarie, 1874. Cu formalitățile obicinuite, la ora 1, și fiindii presințî 86 deputați, ședința se deschide supt președința d-lui G. Manu, vicepreședinte. Cu ocasiunea sumarului ședinței trecute, d. G. Brătianu regretă că, cu ocasiunea votării moțiunii făcute în urma interpelării d-lui N. Ionescu, nu s’a procedată la votare într’unii modă regulată, ca se se scie cu ce majoritate s’a trecută la ordinea Ji* leî în urma cuvinteloră prin care d. ministru de estere a declarată independința țării. Câtă despre d-sea, doresce a se constata că ’n acea cestiune a fostă și e cu totulă în contra acelui votă. Primulu-ministru declară că, daca Adunarea voiesce, póte reveni asupra votului. Câtă despre cuvintele d-lui ministru de esterne, rogă pe d. G. Brătianu se nu se schimbe sensulă. D. Al. Catargiu (fostulă căpitanui) interpelă pe ministrul de interne L. Catargiu asupra afacerii liceului de la Brăila, căci — dice d-lui — voiesce «se scie țara acesta că guvernulă acesta și camera acesta iubescă abuzurile, déca abuzuri suntă.» Ministrulü de interne arată că, îndată după interpelarea făcută în acestă cestiune, a și numită uă comisiune de anchetă, compusa de douî directori de ministerie și d’unărginte financiară, care se ocupă cu constatarea și controlarea socotelelor. D. Iepurenu speră ca ministrulă va aduce și la cunoscința camerei resultatulă acelei anchete, pentru ca astăfelă se i-se dea ocasiune a lua h hotărîre ’n acesta afacere..« Ministrul de interne declară că, după ce ancheta’șî va termina lucrarea peste 2—3 zile, va răspunde acestor interpelări. Se procede la votarea ’n totale a convențiunii poștale închiriată cu Serbia, rămasă din ședința trecută, și s’adoptă, fiindă : Bile albe pentru 68. Bile negre contra I. D. Al. Catargi, ca raportare ală comitatului delegațiloru, dă citire raportului său asupra proiectului de lege pentru introducerea de carte poștale în serviciul de poștă internaționale, proiectă astăfelă redactată: «Art. 1. Guvernulă este autorizată a introduce treptată «cărțile de poștă» cu prețuri reduse, în serviciule poștale internaționale. «Art. 2. Tașa cuvenită României remâne de 5 bani pentru uă cartă de poștă simplă și de 10 bani pentru uă cartă de poștă îndouită (cu respunsu plătită). Neglicendu nimeni nimica în discusiunea generale — afară de d. C. Voileni, care spuse că n’a auzită nici ună cuventu, deră care cu tóte astea vota legea — proiectulă se iea în considerare, se voteză pe articule și s’adoptă în totale, cu unanimitatea de 60 voturi. D. Polis ii Micșimescu, raportorele comitatului delegațiloru, dă citire raportului seu asupra proiectului de lege pentru instituirea unei fabrice de hârtie în țeră, proiectă astăferă concepută : «Art. 1.— Se autorisă d. ministru de interne a da în întreprindere pe timpă de 12 ani, cu începere de la 1 Ianuarie 1875, furnitura hârtiiei necesarii tutoră autorităților din țară aceluia ce, la licitațiunea ce se va ține, se va rugagina înființată fabrica de hârtiă în țără, și va oferi prețuri avantagiose Statului. «Art. 2.— Prețurile resultate la licitațiune suntu obligatorii concesionariloră pe termină de trei ani, eră de ani înainte, pentru fiecare alți trei ani, pene la aspirarea terminului de 12 ani, aceste prețuri se vor afișa prin comisiunea de arbitrațiă. «Art. 3.— Tóte materialele, precum: machine, solvențe și producte chimice, ce se vor importa cu destinațiunea d’a servi la fabricarea hârtiei, sunt dispensate de impositele vamale în periodală de 12 ani acordați prin legea presintă.» D. C. Aninoșianu propune a se prevede mă termină orecare, în care să se înființeze acea fabrică, căci acesta nu e uă afacere numai d’uă lună-doar. D. N. Ionescu arată că proiectulă acesta semăna a ună monopolă asupra hârtiei, venită supt protestulu d’a aventa industria ’n țară. Cu tote astea elă nu inspiră încredere, căci oricâte îngagiaminte ș’ară lua acelă întreprinzătore, nu le va ’ndeplini cum nu se ’ndeplinesce nici regia monopolului tutunului. De ce autoritățile se nu’și procure singure hârtie necesară? Prin proiectă se stabileșce ună monopolă asupra societății, dă greutate ca cea creată prin legea timbrului. De acea a d-sea se pronunță ’n contra legii. Ministrul de interne dă lămuriri că, de s’ară da unui singură intreprimjătore aprovisionarea de hârtiă pentru tóte autoritățile, ea va fi multă maieftină — după esperiința făcută — și amă pute ’nființa ș’vă fabrică ’n țeră. Actualminte hârtiă consumată de autoritățile publice nu numai că e scumpă, déra cu ea se crează și oă mulțime de șicane. Gestiunea e importantă, căci statulă consumă 2—3 sute mii de lei pe ană cu hârtiă. D. Iepurenu constată că proiectulă este incompletă, deorece nu se ceră garanții, nu se stabileșce nimică solidă în privința celui ce ară trebui se instituie oă fabrică de hârtie. Simmtă fabrice și fabrice și aci nu se spune ce felă va fi acea fabrică. Déca se pune terminală de 12 ani, e monopolă. Și, deca se admite arhitragială, pe ce basă va decide elă? Pe basa chiăltuieleloră de fabricare. Déradéca între primjetorele ară fi uă gheșeftarii, ună pmă care se nu cunoscă acestă meseriă , atunci va face chiăltuieli mari și prin urmare vomă cumpăra, 12 ani, hârtiă mai scumpă decâtă cea din străinătate. In fine, făcutu-s’a ceva ’n acestă privință? Venit-aă propunem, făcutus’aă studie, devise, condițiuni? Se ni se arate acesta și atunci se discutămă legea p’ună temeiu solidă. D. ministru de interne rogă pe d. Iepurenu a propune, prin amendamente, tóte măsurile ce vrea a se lua; se le propune a se ’ntroduce în lege, cu să se nu se limite a critica ș’a pune bila negră în urnă. Guvernul primesce și observările d-lui Auruoșianu, și p’ale d-lui N. Ionescu, și p’ale d-lui Iepurenu, numai se scape uă dată de șicanele ce întâmpină cu hârtiă. D. M. Cogdlnicanu arăta că de tote s’a vorbită în cameră, de tote s’a preocupată, afară de industria. S’aă votată mii de lei pentru esposițiunî de industria fără ca ea se esiste. Singurulă lucru ce s’a făcută în țară e opera căroră va nebuni, între cari e și d-sea mnulă, carii și-aă pusă capitalele în fabrice, în locă se le specule ca alții. E timpulă a se da încuragiare micei nóstre industrii, care—unită cu agricultura —e singură în stare a da ajutore țării. E imposibil e a o mai duce numai cu grâulă și porumbulă: e neapărată a crea ș’uă industria agricolă. Durerosă spectaculu e pentru țară se’șî trimită perle, lâna, inulă și tote productele în străinătate, ca în urmă, întorse fabricate, se le cumpere înzecită de scumpă. Se vorbeșce de comerciă și de industria, déru făcutu-s’a ceva pentru ele? Patru fabrice de postaul, a lui Bălenu, Grădiștenu, Sima Lânarulă ș’a mea, care mi-a consumată totu ce amu câștigată în vieță, destrea femeiei și a suroriloru mele, stau în ruină, pe cândă pân<la și postavură pentru hainele milițianiloru și celeilalte armate se aduce totu din străinătate. Déca fabrica de hârtiă a lui Asachi a căzută, se ne serve ca lecțiune, se studiă cu afacerea și se facemü ceva pentru industria. Putemu dorü amâna proiectulă, case nu se’lu respingemu.voma mai studia 3-4 zile, l’omu îndrepta cu toții și astăfelă vomă face ceva atâtă de folositoră. Era vorba acum câțiva anî a se înființa vre 10 fabrice. Câți omeni nu s’ară fi nutrită c’uă muncă onestă după urma lor, și ce folose n’ară fi adusă. înainte era crescerea viteloră, n<seamă rămasă numai cu agricultura și—pe cândă ne damă dreptă națiune civilisată—noi n’avemă nimică care să ne susție acea agricultura. Se lăsămă teoriele liderului schimbă, teoriele celoră cu mașima laisses faire, laissez passer și să ’ncepemă a ’ntemeia ceva pentru comercială, agricultura și industria nostra. Conformă propunerii d-lui Iepurenu, camera votăză a se amâna proiectulă peste 3 zile, ca ’n timpul acesta să se studie bine Gestiunea. D. Iepurenu cere ca și guvernul ă să dea concursulă săi, aducându tóte lucrările ce ave n acesta privință, consultândă și ingineri, omeni competințî etc. Ministrul de finandierogă pe deputați a studia ’n secțiuni legea pentru urmăriri și codulă forestieră. Primulu-ministru cere ca comisiunea bugetară se lucreze ca și altă dată, sora sau diminața, spre a termina mai de grabă, asemenea și secțiunile se studie mai curând l, proiectele depuse. Conformă acestei cereri, camera trece ’n secțiuni și ședința se rădică la 2 și jumătate ore p. m. ACTE OFICIALE. Prin decretul No. 2307, d. Fălcoianu Alesandru, se înalță la gradulu de maior, pe ziua de 1 Ianuarie, 1874. Prin decretulu No. 2316, d. Petrovici Constantină și Bunescu Nicolae, se înalță la gradulu de locotenenți pe Ziua de 1 Ianuarie, 1874. Prin decretulu No. 2314, d-nii Romaneses George Mavrocordatu Nicolae , Nanu George și Puică Nicolae , se înalță la gradul de locotenenți pe diua de 1 Ianuarie, 1874. Prin decretul No. 2305, se înalță pe Jiul de 1 Ianuariü 1874, la gradulu de maiorü. d. Paladi Constantină. La gradulu de căpitani : d-nii Geanoglu Scarlatu, și larca Constantină. La gradulü de locoteninți : d-nii Pavlovü Alesandru și Nicolenu Nicolae. Prin decretă cu data de 31 Decembre, s’aă înălțată la următorele grade in arma flotilei: La gradul de maiori, Dimitrescu Nicolae. La gradulü de căpitanii, Ursenu Vasile. La gradul de locoteninte, Căpitanovici Michailo. Aceste înaintări se vor considera pe diua de 1 Ianuarie, 1874. D. Costache Iliescu s’a confirmată în funcțiunea de primare al comunei urbana Drăgușianu, din județulă Vâlcea, era în acea de ajutore, d. Ilie Popescu și Petru Angelescu. D. Alecu Răut este numita suptprefectu la plasa Herța, din județul Dorohoiu. Prin decretulü cu No. 2.308, cu data din 31 Decembre 1873 , capitanulu Vartiade Panaitu, aflată în pozițiă de neactivitate, se chiamă în activitate , în regimentulu No. 2 de artileria. Acesta se va considera pe liua de 1 Ianuarie, 1874. Prin decretul cu No. 16, din 4 ianuarie, 1874, locotenentele Stanciu Teodoră , din neactivitate , s’a chiămatü în activitate deserviciă pe ziua de 1 Ianuariu cu linte, la regimentulü No. 8 de dorobanți, în compania 13, Oituzii. SOCIETATEA ECONOMIA. Neputându-se ține ședința adunării generale anunțate pentr. Duminecă, 6 Ianuarie, din causă că nu s’a pututu întruni numărulü de membrii cerutü de art. 37 din statute, se invită d-nn membrii a se ’ntruni Duminecă, 20 Ianuarie, la ora 12 din Ji, în sala Ateneului. La ordinea jilei este: darea de semn a comitatului asupra gestiunii anului 1873 numirea, comisiunii verificatore pentru același anu, alegerea noului comitat, fișarea sume masime de imprumutu pentru 1874 și a garanției casiarului și comtabilului, votarea bugetului, prelungirea duratei societății încă pentru 5 ani de la 1 ianuarie 1875. Președinte, P. S. Aurelian. Secretară: Sp. Haretă. ________________ . 43 SOCIETATEA ROMANA de arme, gimnastică și dare la semne. Neputându-se întruni numărul membrilor ceruți pentru a se putea ținea adunarea generală a societății, convocată pentru 13 ale cuvintei, comitatulü are apare a anuncia din nou pe d-nii membrii respectivi că adunarea în cestiune s’a amânată pe ziua de 27 ale teminței, cândă se va ține ședință cu oricare ară fi numer ulii membrilor”. Adunarea va ave loc d in localulu societății din strada Batiștea, No. 2, la orele 1 după amedí. Comitatul». CITESULU BUCURESCU 23 Ianuarie 1873. Mandatele casieriei centrale, disc . — Scomptulu pe ană.......................— . . . CUSULU dob. ,8 ca^e“la Obligațiune ----------------------* cupanelor 1 j oferite vindut, 108 A3 OMre 101^. 101 8» 1 Masă dumenian. . 905 901 58 1 Noem. (300 lei) casei pensiun. — — împrumuturi 8g . 1 fbîiMiir Oppenheim-Londra. — I Bl -: cu prime Bucuresci (bilete de 20 lei.) . . 18.50 18 Acțiuni 5^ 1 Iuliu Cârloră ferate române. — — o„ 1 Ianuarie Societ. fin. rom. (500, ° 1 Iuliu liberați 210 lei). 8. 22 (5001.) socit. Dacia. 730 725 îl viliire. ^ ‘ -Stearinerie de Galați. . . . — — Capóne Rurale — — — — — — Domeniali, — — — — — — Schimbă Pans la vedere . . . — — » pe treii luni . ... . 91 99 Londra la vedere . . — — » pe trei luni . 0 25,17 25.16 Berlin la vedere. . * ... — — » pe trei luni . , 371 3714 Viena la vedere . . — — » pe trei luni. . . , — — BIBLIOGRAFIA A egita de supt presă și se află depusă spre vânzare la tote librăriile, cu prețuiți de trei franci, ántetulü volume din memoriile unui medică IOSEPH BALSAMO, din cele mai alese opere ale lui Alesandru Dumas, de G. S. C. NB. Personele care nu voră vor a se abona pentru Intregulăuvragiă se voră adresa la debitul de Tutună din strada Carol I, No. 46. Societatea de binefacere Elisabeta domna: Sâmbătă 19 Ianuarie în sala Teatrului celă mare: BALU PENTRU SĂRĂCI TOMBOLA Prețulu biletelor de intrare: pentru o singură persona 10 lei noi, pentru o familie de două persone 15 1. n., idem de mai multă de două persone 20 1. n. Lojele de rangulă liă (baignolres) 801. n., idem de rangulă ală 2-lea 50, idem de rangulă 3-lea 20. Plata lojelor nu scutesce de biletele de intrare, care se plătescă deosebită după prețurile de mai susă și fără cari nu pote petrunde nimeni la teatru. Biletele se află la magasinul de musică A. Gebauer (unde este depusă și lista de înscriere pentru tote lojele), și la librăriele A. Dauilopolu, Socec et comp., Szlöllötzy et Greve, Ioanide și A. Spirescu. Ținuta de gală este de rigore. Teatrul cela Mare, compania dramatică representată de M. Pascali, Jouî la 17 Ianuarie 1874, representațiune extraordinară în beneficiulu d-lui Ștefan Velescu, se va juca piesa: Curieruía din Con Dramă în 7 acte cu 8 tablouri. Salla Basel. — Teatrală Română, Mercuri 16 Ianuarie 1874. Representație estraordinară dată de d. Iorgu Caragiali piesele: ÎNȚELEPȚII ȘI NEBUNII Farsă în două acte, localisată din franțusesee. PRESTIDIGITATORDLE Canțonetă comică compusă și esecutată de d. Iorgu Caragiali. &BIHI= Ilițul II Vodevilii într’ună acta.