Romanulu, ianuarie 1874 (Anul 18)

1874-01-14

KisswaBBs a ROMANULU 15 IANUARIE 1874 Totu acestu calculu se póte face și pentru cele-l­alte clase, și negreșită că ele sunt­ și mai împovărate, căci aci umu luatu pe individulu fara familia, nelovită de timbru, de fond­ară și dal­te dări. Numai lefegii și cei cu sa­cro pensia și recompense naționale nu facă asemenea calcule. Platimai 60 N­ imposita și n’avemti nimicii în locu. Nici averea nici viața nu sunt sigure. In tóte filele omoruri, jafuri, furturi de boi de cai. Numai fur­­tuli vitelor costă pe sărmanii locuitori milione. Sculele, pe unde sunt si, sunt o ierti­tă sarcină pentru locuitor); totu ei întrețină bisericele și preoții, déci nu este vre unai proprietarii mai ome­­nesti se vie în ajutorului bisericei și §celei, căci guvernulü actuale a pre­făcută sculele în grajduri de cai pen­tru dorobanți și monastirile, monu­mentele străbune în închisori, precum a prefăcutii de curend la monastirile Rechitasa și Pângărați. Unde trebuia se se ’nalțe rugi lui Dumnezeu­, pentru sufletele fundatorilor­, se audu inju­­ltele asasinului asupra aceluia care a pusü pótra monumentului. Sunt­ oribile suferințele claselor­ muncitóre în Anglia, Francia, Germa­nia, dérü credit că suferințele claseloru muncitóre de la noi le întrecu. Totu anula lucréza pentru biru, cu fem­eia, cu copii, și, déca se ’ntemplá sé mórá unu copilu séu femeia, n’are nici cu célu îngropa: câte trei patru cjile stau morții neîngropați, pene ce séu își mai vinde munca, séu, déci mai are vr’uă vită, o vinde. Asemenea scene se petrecu mai în tóte filele în comune. S’a organisat­, încă de la regle­­mentulü organică, una servițiu­ sani­tară , elü Önse e numai uă sarcină pentru bugete, căci în realitate n’adu­­ce nici una serviniă. Servițiul­ nostru sanitară e mai rea organisata de­câtă în Turcia, mii de ómeni morți nu nu­mai că nu suntu căutați dérü și de reulți traiți. Cându vinzi dorobanți în comune, e uă adevărată terore, mai demnă­ iți, la 21 sau 22 Decembre, viindu una doro­­banță în comună, a gasitü pe uni con­tribuabile ce nu ’și achitase trimestrulu. ludatä a luatü pe contribuabile și, de­și erau 20 grade de frigă, l’a scosu a­­farâ, i-a turnată apă rece pe piciure și l’a ținută cu apa­­ înghiășată pe pi­ciure pănă ce au venită mai mulți să­­tiani pe l’au scapata. Déru în ce stare Dumnezjeu scie! Asemene scene se pe­trecu negreșită in tótu țara, și tre­buie se fiă ordine generală din partea regimelui, care vrea se estermine po­­porațiunea nóstru rurală, numai se dsă bani prinșiloră coțcari Se iéu imposite nevotate de nimeni, asta­felu e obiceiuru ca unui dorobanți ce aduce comunei una bileta galbenă pentru contribuția, se i-se platéscu 1 leu nou, déca este capraru 2, déca este sergenta 4, ín catü cei ce au cai buni visitézá íntr’uá­­ Ji 20 comune și iéü de la 40 pené la 80 lei noul. Aceste tâl­hării ordonate sunt­ singure în stare­a calici țara cea mai bogată, dom­ pe nenorocita nostră țară! Pe când­ acestea se petrecu, camera se ocupă a vota închisori, codice pe­nale, a mări dările. In locu d’a căuta mi­ Jloce d’a ’mbunătăți starea mate­rială și morală a popolației nóstre, ei caută a’i astupa și gura spre a nu se mai tângui. In anulu viitoru, mare parte din locuitori, déca nu se voru lua măsuri, vomu lăsa și locurile pe care au fostu împroprietăriți, căcî nici semințe n’au cu ce să le semene, nici timpu spre a le munci. Nu ne asceptamu la nimicu din partea Seițfilor a lui Catargi, déru apelămu la cei buni și’i conjuramü se facă ce­va pentru clasele muncitore sau să osa din cameră. Când­ hoții atacă uă casă, intră pe ferestá, astupă gura victimei spre a nu striga, ia urmă o despuie de scule și bani, asta urmeză și regimele nos­tru. Ca să derâme constituțiunea pe porta cea mare, nu cuteza. Deci o a­­tacă pe ferestra pe unde vine lumina, adică prin presă, introducéndo­uă lege de presă în coduri penale, care e mai aspră de câtü chiarü censura. După ce ne va pune călușiulă în gură și ne va închide,—căci de închisori s’a asb­u­­curatü,— tote bisericele le va preface în închisori. Dracula nu face biserici! Ne va cere apoi sculele, adică func­­țiunile. După ce le va lua, ne va lua și pungele, pentru a le face, adecă ne va pune imposita de 100 la 100, căci probarama că acum plutima mai multă de 60 g. Eu mi-amă facutu datoria a spune țărei unde voiesc e a ne duce regimele de lópte, cu convincțiunea profundă că geniulu tutelarú ar fi României, care ne-a scapatu la 11 Februarie de ré­giméle personale, ne va­­ scăpa și în viitoru de régiméle sperjurilorú. Colonelu în dimisiune, D. Lecca. ADUNAREA DEPUTAȚILORU. Ședința de Luni, 14 Ianuarie, 1874. Cu formalitățile obicinuite, la ora 1, și fiindii presințî 86 deputați, ședința se des­chide supt președința d-lui G. Manu, vice­președinte. Cu ocasiunea sumarului ședinței trecute, d. G. Brătianu regretă că, cu ocasiunea votării moțiunii făcute în urm­a interpelării d-lui N. Ionescu, nu s’a procedată la vo­tare într’unii modă regulată, ca se se scie cu ce majoritate s’a trecută la ordinea­­ Ji* leî în urma cuvinteloră prin care d. minis­tru de estere a declarată independința ță­rii. Câtă despre d-sea, doresce a se con­stata că ’n acea cestiune a fostă și e cu totulă în contra acelui votă. Primulu-ministru declară că, daca Adu­narea voiesce, póte reveni asupra votului. Câtă despre cuvintele d-lui ministru de es­­terne, rogă pe d. G. Brătianu se nu se schimbe sensulă. D. Al. Catargiu (fostulă căpitanui) in­terpelă pe ministrul­ de interne L. Catar­giu asupra afacerii liceului de la Brăila, căci — dice d-lui — voiesce «se scie țara acesta că guvernulă acesta și camera acesta iu­­bescă abuzurile, déca abuzuri suntă.» Ministrulü de interne arată că, îndată după interpelarea făcută în acestă ces­tiune, a și numită uă comisiune de an­chetă, compusa de douî directori de minis­­terie și d’ună­rginte financiară, care se o­­cupă cu constatarea și controlarea soco­­telelor­. D. Iepurenu speră ca ministrulă va aduce și la cunoscința camerei resultatulă acelei anchete, pentru ca astă­felă se i-se dea o­­casiune a lua h h­otărîre ’n acesta afacere..« Ministrul­ de interne declară că, după ce ancheta’șî va termina lucrarea peste 2—3 z­ile, va răspunde acestor­ interpelări. Se procede la votarea ’n totale a conven­­țiunii poștale închiriată cu Serbia, rămasă din ședința trecută, și s’adoptă, fiindă : Bile albe pentru 68. Bile negre contra I. D. Al. Catargi, ca raportare ală comita­tului delegațiloru, dă citire raportului său asupra proiectului de lege pentru introdu­cerea de carte poștale în serviciul­ de poștă internaționale, proiectă astă­felă redactată: «Art. 1. Guvernulă este autorizată a in­troduce treptată «cărțile de poștă» cu pre­țuri reduse, în serviciule poștale interna­ționale. «Art. 2. Tașa cuvenită României remâne de 5 bani pentru uă cartă de poștă simplă și de 10 bani pentru uă cartă de poștă în­­douită (cu respunsu plătită). Neglicendu nimeni nimica în discusiunea generale — afară de d. C. Voileni, care spu­se că n’a auzită nici ună cuventu, deră care cu tóte astea vota legea — proiectulă se iea în considerare, se voteză pe articule și s’adoptă în totale, cu unanimitatea de 60 voturi. D. Polis ii Micșim­escu, raportorele comi­tatului delegațiloru, dă citire raportului seu asupra proiectului de lege pentru instituirea unei fabrice de h­ârtie în țeră, proiectă astă­feră concepută : «Art. 1.— Se autorisă d. ministru de in­terne a da în întreprindere pe timpă de 12 ani, cu începere de la 1 Ianuarie 1875, fur­nitura h­ârtiiei necesarii­ tutoră autorități­­lor­ din țară aceluia ce, la licitațiunea ce se va ține, se va rugagin­a înființa­tă fa­brica de h­ârtiă în țără, și va oferi prețuri avantagiose Statului. «Art. 2.— Prețurile resultate la licita­­țiune suntu obligatorii concesionariloră pe termină de trei ani, eră de ani înainte, pen­tru fie­care alți trei ani, pene la aspirarea terminului de 12 ani, aceste prețuri se vor a­fișa prin comisiunea de arbitrațiă. «Art. 3.—­ Tóte materialele, precum: ma­chine, solvențe și producte chimice, ce se vor­ importa cu destinațiunea d’a servi la fabricarea h­ârtiei, sunt­ dispensate de im­­positele vamale în periodală de 12 ani acor­dați prin legea presintă.» D. C. Aninoșianu propune a se prevede m­ă termină ore­care, în care să se înființeze acea fabrică, căci acesta nu e uă afacere nu­mai d’uă lună-doar. D. N. Ionescu arată că proiectulă acesta semăna a ună monopolă asupra h­ârtiei, venită supt protestulu d’a aventa industria ’n țară. Cu tote astea elă nu inspiră în­credere, căci ori­câte îngagiaminte ș’ară lua acelă întreprinzătore, nu le va ’ndeplini cum nu se ’ndeplinesce nici regia monopolului tutunului. De ce autoritățile se nu’și pro­cure singure h­ârtie necesară? Prin proiectă se stabileșce ună monopolă asupra societă­ții, dă greutate ca cea creată prin legea timbrului. De acea­ a d-sea se pronunță ’n contra legii. Ministrul­ de interne dă lămuriri că, de s’ară da unui singură intreprimjătore apro­­visionarea de h­ârtiă pentru tóte autorită­țile, ea va fi multă mai­eftină — după es­­periința făcută — și amă pute ’nființa ș’vă fabrică ’n țeră. Actualminte h­ârtiă consu­mată de autoritățile publice nu numai că e scumpă, déra cu ea se crează și oă mul­țime de șicane. Gestiunea e importantă, căci statulă consumă 2—3 sute mii de lei pe ană cu h­ârtiă. D. Iepurenu constată că proiectulă este incompletă, de­ore­ce nu se ceră garanții, nu se stabileșce nimică solidă în privința celui ce ară trebui se instituie oă fabrică de h­ârtie. Simmtă fabrice și fabrice și aci nu se spune ce felă va fi acea fabrică. Déca se pune terminală de 12 ani, e monopolă. Și, deca se admite arhitragială, pe ce basă va decide elă? Pe basa chiăltuieleloră de fabri­care. Déra­déca între primjetorele ară fi u­ă gheșeftarii, ună pmă care se nu cunoscă a­­cestă meseriă , atunci va face chiăltuieli mari și prin urmare vomă cumpăra, 12 ani, h­ârtiă mai scumpă de­câtă cea din străinătate. In fine, făcutu-s’a ce­va ’n a­­cestă privință? Venit-aă propunem­, făcutu­­s’aă studie, devise, condițiuni? Se ni se a­­rate acesta și atunci se discutămă legea p’ună temeiu solidă. D. ministru de interne rogă pe d. Iepurenu a propune, prin amendamente, tóte măsurile ce vrea a se lua; se le propune a se ’ntroduce în lege, cu să se nu se limite a critica ș’a pu­ne bila negră în urnă. Guvernul­ primesce și observările d-lui Auruoșianu, și p’ale d-lui N. Ionescu, și p’ale d-lui Iepurenu, numai se scape uă dată de șicanele ce întâmpină cu h­ârtiă. D. M. Cogdlnicanu arăta că de tote s’a vorbită în cameră, de tote s’a preocupată, afară de industria. S’aă votată mii de lei pentru esposițiunî de industria fără ca ea se esiste. Singurulă lucru ce s’a făcută în țară e opera căroră­ va nebuni, între cari e și d-sea mnulă, carii și-aă pusă capitalele în fabrice, în locă se le specule ca alții. E timpulă a se da încuragiare micei nóstre in­­dustrii, care—unită cu agric­ultura —e sin­gură în stare a da ajutore țării. E imposi­bil e a o mai duce numai cu grâulă și po­­rumbulă: e neapărată a crea ș’uă industria agricolă. Durerosă spectaculu e pentru țară se’șî trimită perle, lâna, inulă și tote pro­ductele în străinătate, ca în urmă, întorse fabricate, se le cumpere înzecită de scumpă. Se vorbeșce de comerciă și de industria, déru făcutu-s’a ce­va pentru ele? Patru fa­brice de postaul, a lui Bălenu, Grădiștenu, Sima Lânarulă ș’a mea, care mi-a consu­mată totu ce amu câștigată în vieță, destrea femeiei și a suroriloru mele, stau în ruină, pe cândă pân<la și postavură pentru hainele milițianiloru și celei­l­alte armate se aduce totu din străinătate. Déca fabrica de h­ârtiă a lui Asachi a căzută, se ne serve ca lecțiune, se studiă cu afacerea și se facemü ce­va pentru industria. Putemu dorü amâna proiectulă, case nu se’lu respingemu.­voma mai studia 3-4 zile, l’omu îndre­pta cu toții și astă­felă vomă face ce­va atâtă de folositoră. Era vorba acum câți­va anî a se înființa vre 10 fabrice. Câți omeni nu s’ară fi nu­trită c’uă muncă onestă după urma lor, și ce folose n’ară fi adusă. înainte era crescerea viteloră, n<se­amă rămasă numai cu agricultura și—pe cândă ne damă dreptă națiune civilisată—noi n’a­­vemă nimică care să ne susție acea agri­cultura. Se lăsămă teoriele liderului schimbă, teoriele celoră cu m­așima laisses faire, laissez passer și să ’ncepemă a ’ntemeia ce­va pentru com­ercială, agricultura și in­dustria nostra. Conformă propunerii d-lui Iepurenu, ca­mera votăză a se amâna proiectulă peste 3­­ zile, ca ’n timpul­ acesta să se studie bine Gestiunea. D. Iepurenu cere ca și guvernul ă să dea concursulă săi, aducându tóte lucrările ce ave n acesta privință, consultândă și ingi­neri, omeni competințî etc. Ministrul­ de finandie­rogă pe deputați a studia ’n secțiuni legea pentru urmăriri și codulă forestieră. Primulu-ministru cere ca comisiunea bu­getară se lucreze ca și altă­ dată, sora sau diminața, spre a termina mai de grabă, a­­semenea și secțiunile se studie mai curând l, proiectele depuse. Conformă acestei cereri, camera trece ’n secțiuni și ședința se rădică la 2 și jumătate ore p. m. ACTE OFICIALE. Prin decretul­ No. 2307, d. Fălco­­ianu Alesandru, se înalță la gradulu de maior­, pe ziua de 1 Ianuarie, 1874. Prin decretulu No. 2316, d. Petro­­vici Constantină și Bunescu Nicolae, se înalță la gradulu de locotenenți pe­­ Ziua de 1 Ianuarie, 1874. Prin decretulu No. 2314, d-nii Ro­maneses George Mavrocordatu Nico­lae , Nanu George și Puică Nicolae , se înalță la gradul­ de locotenenți pe d­iua de 1 Ianuarie, 1874. Prin decretul­ No. 2305, se înalță pe­­ Jiul de 1 Ianuariü 1874, la gradulu de maiorü. d. Paladi Constantină. La gradulu de căpitani : d-nii Gea­­noglu Scarlatu, și larca Constantină. La gradulü de locoteninți : d-nii Pavlovü Alesandru și Nicolenu Ni­colae. Prin decretă cu data de 31 Decem­bre, s’aă înălțată la următorele grade in arma flotilei: La gradul­ de maiori, Dimitrescu Nicolae. La gradulü de căpitanii, Ursenu Va­­sile. La gradul­ de locoteninte, Căpita­­novici Michailo. Aceste înaintări se vor­ considera pe d­iua de 1 Ianuarie, 1874. D. Costache Iliescu s’a confirmată în funcțiunea de primare al­ comu­nei urbana Drăgușianu­, din județulă Vâlcea, era în acea de ajutore, d. Ilie Popescu și Petru Angelescu. D. Alecu Răut este numita supt­­prefectu la plasa Herța, din județul­ Dorohoiu. Prin decretulü cu No. 2.308, cu data din 31 Decembre 1873 , capitanulu Vartiade Panaitu, aflată în pozițiă de neactivitate, se chiamă în activitate , în regimentulu No. 2 de artileria. Acesta se va considera pe­­ liua de 1 Ianuarie, 1874. Prin decretul­ cu No. 16, din 4 ia­­nuarie, 1874, locotenentele Stanciu Teodoră , din neactivitate , s’a chiă­­matü în activitate de­serviciă pe ziua de 1 Ianuariu cu linte, la regimentulü No. 8 de dorobanți, în compania 13, Oituzii. SOCIETATEA ECONOMIA. Neputându-se ți­ne ședința adunării generale anunțate pentr. Duminecă, 6 Ianuarie, din causă că nu s’a pu­­tutu întruni numărulü de membrii cerutü de art. 37 din statute, se in­vită d-nn­ membrii a se ’ntruni Du­minecă, 20 Ianuarie, la ora 12 din­­ Ji, în sala Ateneului. La ordinea­­ j­ilei este: darea de semn a comitatului a­­supra gestiunii anului 1873 numirea, comisiunii verificatore pentru același anu, alegerea noului comitat­, fișarea sume masime de imprum­utu pentru 1874 și a garanției casiarului și com­­tabilului, votarea bugetului, prelun­girea duratei societății încă pentru 5 ani de la 1 ianuarie 1875. Președinte, P. S. Aurelian. Secretară: Sp. Haretă. ________________ . 43 SOCIETATEA ROMANA de arme, gimnastică și dare la semne. Neputându-se întruni numărul mem­­brilor­ ceruți pentru a se putea ținea adunarea generală a societății, convo­cată pentru 13 ale cuvintei, comita­­tulü are apare a anuncia din nou­ pe d-nii membrii respectivi că adunarea în cestiune s’a amânată pe­­ ziua de 27 ale tem­inței, cândă se va ține ședință cu ori­care ară fi nu­mer ulii membri­­lor”. Adunarea va ave loc d in localulu so­cietății din strada Batiștea, No. 2, la orele 1 după amedí. Comitatul». CITESULU BUCUR­ESCU 23 Ianuarie 1873. Mandatele casieriei centrale, disc . — Scomptulu pe ană.......................— . . . CUSULU dob. ,8 ca^e“la Obligațiune ----------------------* cupanelor 1 j oferite vindut, 108 A3 OMre­­ 101^. 101 8» 1 Masă dumenian­. . 905 901 5­8 1 Noem. (300 lei) casei pensiun. — — împrumuturi 8g . 1 fbîiMiir Oppenheim-Londra. — I Bl -: cu prime Bucuresci (bi­lete de 20 lei.) . . 18.50 18 Acțiuni 5^ 1 Iuliu Cârloră ferate rom­âne. — — o„ 1 Ianuarie Societ. fin. rom. (500, ° 1 Iuliu liberați 210 lei). 8. 22 (5001.) soci­t. Dacia. 730 725 îl viliire. ^ ‘ -­­Stearinerie de Galați. . . . — — Capóne Rurale — — — — — — Domeniali, — — — — — — Schimbă Pans la vedere . . . — — » pe treii luni . ... . 91 99 Londra la vedere . . — — » pe trei luni . 0 25,17 25.16 Berlin la vedere. . * ... — — » pe trei luni . , 371 3714 Viena la vedere . . — — » pe trei luni. . . , — — BIBLIOGRAFIA A egita de supt presă și se află depusă spre vânzare la tote librăriile, cu prețuiți de trei franci, ántetulü volume din memoriile unui me­dică IOSEPH BALSAMO, din cele mai alese opere ale lui Alesandru Dumas, de G. S. C. NB. Personele care nu voră vor a se abona pentru Intregulă­uvragiă se voră adresa la debi­­tul­ de Tutună din strada Carol I, No. 46. Societatea de bine­facere Elisabeta­ domna: Sâmbătă 19 Ianuarie în sala Teatrului celă mare: BALU PENTRU SĂRĂCI TOMBOLA Prețulu biletelor­ de intrare: pentru o singură persona 10 lei noi, pentru o familie de două per­­sone 15 1. n., idem de mai multă de două per­­sone 20 1. n. Lojele de rangulă l­iă (baignolres) 801. n., idem de rangulă ală 2-lea 50, idem de rangulă 3-lea 20. Plata lojelor­ nu scutesce de biletele de intrare, care se plătescă deosebită după prețurile de mai susă și fără cari nu pote petrunde nimeni la teatru. Biletele se află la magasinul­ de musică A. Ge­bauer (unde este depusă și lista de înscriere pen­tru tote lojele), și la librăriele A. Dauilopolu, So­­cec et comp., Szlöllötzy et Greve, Ioanide și A. Spirescu. Ținuta de gală este de rigore. Teatrul­ cela Mare, compania dramatică representată de M. Pascali, Jouî la 17 Ianuarie 1874, representa­­țiune extraordinară în beneficiulu d-lui Ștefan Velescu, se va juca piesa: Curieruía din Con Dramă în 7 acte cu 8 tablouri. Salla Basel. — Teatrală Ro­mână, Mercuri 16 Ianuarie 1874. Representație estraordinară dată de d. Iorgu Caragiali piesele: ÎNȚELEPȚII ȘI NEBUNII Farsă în două acte, localisată din franțusesee. PRESTIDIGITATORDLE Canțonetă comică compusă și ese­­cutată de d. Iorgu Caragiali. &BIHI= Ilițul II Vodevilii într’ună acta.

Next