Romanulu, ianuarie 1874 (Anul 18)
1874-01-28
88 ROMANÜLÜ 29 IANUARIÜ eurí, inscripțiunea atâtă de cunoscuta: Stick no bills, bill-stickers toul be prosecuted l)este neținuta în semn cuíndrásnélá. „Placarde enorme de culore albastru deschisü, pe cari se explică pentru ce d. Gladstone nu mai trebuie se fie numita din noi dictatorsala Englitereî, sunt lipite, în fiecare locă nemerită, prin îngrijirile partitei conservatóre. Amanumerata pe oă singură faciadă a unui zidii 128 afișe de felulă acesta, lipite unul lingă altul, și tóté confundă numai aceste cuvinte cu litere în mărime de 18 degete, votați pentru Grant, candidatulu liberale în Maryle Bone.“ Corespondintele spune apoi că în mai multe orașe s’au construită barace de lemnă, spre a servi ca biurouri pentru depunerea voturiloră (booths), și că depositulu (deposit) 1) fiă, cărui candidată ce se presintă s’afișată la 150 livre (3750 franci). Acestă deposit, adauge corespondintele, care se pute urca la uă srmă și mai mare, se’nțelege că înlătură multe candidaturi ale uvmienilor. Cu tote acestea, întronă foburgă din Londra, la Soutmark, care are uă poporațiune forte comerciale de vre 80,000 locuitori, rasa de candidatură n’a putut opri pe ună cismară, anume Odger, republicană forte înaintată, a nu’și propune candidatura și a face pe alți aspiranți se renunțe în favorea Uă altă curiositate este faptulă ce nareza Independința belgică, că d. Gladstone, fiindă uă conferință la Blackhesth,a vorbită alegătorilor, în numără de vreo,000, stăndă în piciore într’uă trăsură acoperită cu paie, în rocă deschisă, deși timpul ă era defavorabile, cu ventă și plaie. Cu acestă ocasiune, d. Gladstone, respunjândă și la acusațiunea adversarului său, cum că ar fi negligiat politica este mare, între altele <plice: „Temeți-vă de cei cari caută a deprecia importanța cestiunilor naționale, cu scopă de a atrage atențiunea spiritelor ă d-vóstru asupra politicei străine. Cândă vă partiză iea decisiunea a părăsi politica de economie și propune bugete urcate fără nici uă utilitate, sporindă sarcinele țării, nu are nici ună mijlocă mai bună ca se’și pute da cuvântă pentru acesta, de câtă escitândă alarme zadarnice și inventândă pericle imaginare în privința politicei esteriore.“ Câte învățăminte nu puteam trage din aceste rânduri pentru țara nostră! In facia unei asemeni explicațiuni asupra guvernelor, cari obicinuiescă a se ocupra necontenită numai de politica străină, provocând o totă felulă de conflicte, pe când țera este îngenuchiată în întru pe calea economică, cine ară mai putea fi atâtă de naivă, ca se nu înțelegă acum că regatul și independința, pe cari le tot trâmbițază de vre trei ani Presla ministrului de externe, nu erau alarme scotocite cu scopă de-a întorce atențiunea publică de la gheșefturile ce facă guvernanții în întru? Numai prin asemeni tertipuri politice se póte, daca nu justifica, deri explica acea mulțime de credite de totă felulă: ordinare, estraordinare și suplimentare, cu cari se încarcă în toți anii bugetele și din cari să se se presinte în cameră că mulțime chiară in anulă acesta, mai cu semă din partea ministeriului de resbelă. Cei cari aă ații cârma țării nóstre se numescă conservatori, și cu tóte acestea ei sunt cei mai risipitori cu banii statului. D. Gladstone, imputând fi protivnicului să fi că nu voiesce se ia în facia alegătorilor, nici ună îngagiamentă pentru a face economii când ar veni în capul afacerilor publice, explică aceste codice în modulă următoră : „Nu mă miră de acesta. Guvernul« conservator» este esențialmente uă guvernă de chiăltuieli crescânde. „Partita care se intitulă conservatóre și-a schimbată adesea numele: ea s’a numită conservatóre naționale, s’a numită ancă partita țăraniloră, și chiară partita protecționistă! „N’a esistată nici-vă datâ uă partită mai bogată în nume! Cândă vădu pe untă omă că apare într’ună locăarecare înaintea unui orecare persona giO pe care nu să voiă numi (ilarii) fista opriții a se lipi afișe; afișerii voră fi urmăriți, tóte, mă temă mai dinainte de dânsulă deca sdă că ș’a schimbată adesea numele. Vă îngagieză, domniloră, a medita acesta digresiune, deși nu seă până la ce punctă ară pute ea să se aplice la vă partită. Vă îngagieză încă, cândă e vorba de vă partită, a vă prefera încrederea aceleia care caută economiele și care servă mai bine interesele d-vóstru. „Amu căutatu a da aventu industriei terei; a micsiora impositele cari apăsă pe artide de consumatiune; a dirige serviciulă publică după principiile de economie. Și v’o spună că acestea suntă principiile cu ale căroră ajutoră se facă lucrurile cele mari.“ Nu scimă până la ce punctă voră fi meritate de partita conservatore din Englitera imputările șefului partitei liberale, în ceea ce priveste schimbarea firmelor, supt care și-a făcută speculele politice partita Tory; vedeamense că ele suntă forte aplicabile omenilor noștrii, cari se poreclescă cândă conservatori, cândă omeni de ordine, cândă luna dreptă cândă conservatori progresiști, etc. Ore, ce-ară fi <jisă mă Englesă conservatoră, cândă ară fi venită în camera nóstru în timpul acestoră patru ani din urmă, și, auijindă vorbindă, spre exemplu , pe ună Cecropide în numele conservatoriloru, sau pe ună d. Boldură Lățescu în numele omeniloru de ordine, ară fi întrebată și ară fi aflată că celă ântâiă este delapidatorü de bani publici și celă din urmă capută resorâtirei de la 3 Aprile? Asta e că și-ară fi scosă îndată carnetulă din postuară și și-ară fi făcută nesce notițe, pentru cari orice bună Română ară fi urată să le perdă, ca se nu ne puie țera în fiabulă Punct? Ei bine, cu tote acestea, pe manele acestui fel de conservatori și de omeni de ordine este dată astăzi țara. De la conservatorii de la noi au puteră trece mai nemerită și cu mai puțină transițiune decâtă la conservatorii din Spania. Din soriile ce conținu fiarele francese, vedemă că guvernul conservatoriloru din nefericita peninsulă, adusă de baionetele omului de ordine, de generarele Pavia, pare că nu dă destule semne asi curatóre că se va conserva multă timpă la putere. Osebită de dificultățile ce întâmpină în întru din partea partitelor învinse, și afară de desbinările ce au începută sâ nască între învingători, din causa certelor, pe funcțiunile statului, guvernul mare și ale lui Serano nu este bine privită nici în afară. Cu totă memorandulă cea adresată către puteri, esplicândă evenimentulu său la putere și politica ce va duce, e că ce citimă în Independința belgică : „Siatulă Memorial diplomatique <]ice c’a primită corespondințe din mai multe capitale ale Europei, cari anunță că puterile cele mari ale Europei nu judecă oportună, pentru momenta, a recunosce oficiale guvernul mare și ale lui Serano. Progresele recente ale carliștilor și slăbiciunea trupelor„ trimise din Madrid contra loră uu pară străine acestei resoluțiuni“. Alte scrii ce mai găsimă prin fiarele parisiane despre Spania se resumă în cele urmatore : Gacetta publică numirea a 14 guvernatori civili de provincii. Orașială Guardia, ocupată de carliști, a capitulată armatei lui Moriones. Numărul prisoniariloră carliști este de 800. Orașiulă și fortulă sunt ocupate de trupele generarului Primo Rivera.— Moriones primesce ajutore însemnate și se pregătesce a debloca Bilbao. Zăbava este penésé’í sosésca de la Santander o vapore de resbelă, cu cari se opereze și pe apă. Consiliere legislative ale confederațiunii elvețiane au terminată revizuirea Constituțiunii. Pedepsa cu morte este ștârsâ din noua Constituțiune în tote crimele politice. Consiliulă statelor federale a decisă totă-d’ua-datâ, cu 22 voturi în contra a 17, ca poporală 80 sancționeze Constituțiunea, votând-o în blocă, ora nu pe articule. După aceaa sesiunea ambeloră camere, naționale și federală, s’a închisă. Aci e loculă să rectificămă na erere ce amă făcută în numărul ă de Sâmbătă, reproducendă uă scrie telegrafică după fiarulă le Siecle, care scrie era dată de acelă fară ca din Roma, în locă de Berna, și anunța, cum amă copiată și noi, „că ambele camere ale Italiei s’aă închisă după ce am votată mă proiectă de Constituțiune“. Alegerile în Alsacia Lorena pentru parlamentul germană sunt în majoritate favorabile partitei franceze, sau mai bine <misă partitei care ș’arată numele de partita protestatare contra anesiunii. Alegerile cunoscute până acum sunt ă cele ce urmeza, tote aparțiindăpartitei protestatare : La Strasburg, d. Lauth, alesă cu 5900 voturi din 12,500 înscriși și 9200 votanți.—La Mulhouse, d. Haeffely, alesă cu 4117 voturi contra a doui candidați germani, din cari unulă socialistă, și cari ambii împreună abia să întrunită 653 voturi.— La Altkirch-Thann, abatele Winterer , alesă cu 1248 voturi, în contra unui candidată germană, care a avută numai 126 voturi.— La Colmar, preotul Bocinlin, alesă cu 1207 voturi în contra a trei candidați germani, cari împreună n’au întrunită de câtă 1329 voturi. — La Saverna, d. Teutsch, alesă cu 2126 voturi, contra unui candidată alsacianti sca autonomistă, care a întrunită 1304 voturi. La Guebwiller, abatele Guerber, alesă cu 9592 voturi, contra unui candidată autonomistă, care a întrunită 1671 voturi. La Schlestadt, monsigniorele Roes, episcopul din Strasburg. — La Metz, monsigniorele Dupont de Loges, episcopul Metzului. — In satele Strasburgului, cornitele Schanemburg, alesă cu 7709 voturi, contra unei candidată autonomistă, care a întrunită 6112 voturi. — La Ribeauvillé, abatele Simonis, alesă cu 7662 voturi, contra unei candidată autonomistă, care a întrunită 2255 voturi, plus 57 voturi date socialistului Babel. Prin candidați alsacian séu autonomiștî se înțelege aceia cari credă că potă obține de la d. de Bismark automia celor două provincii anexate, ideiă, care e considerată de toți patrioții alsacieni ca uă chimeză. Cum se vede dérit, d. de Bismark va ave multă de lucru în parlamentulă celă noă. Deuă parte partita clericale, de altă parte partita particularistă din statele de Sud, apoi socialiștii, protestatorii alsaciani uniți cu anti-anesioniștii din Sleswigulă de Nordă, sunt atâtea forțe cari, unite la ună momentă dată , potă aduce mari neajunsuri marelui cancelară. Etindăcă vorbirămă de Sleswigulă de Nordă, ecă ce declarațiune a făcută alegătorilor, d. Krüger, alesă din nou pentru parlamentulă germană : „Scumpii mei compatrioți și alegători! Prin ultimele alegeri ați constatată din nou că ține mă într’ună modă nestrămutată și cu tăria la fruntaria naționalității nóstre danese, chiară la estremități. Amă obținută victoria cu totă presiunea esercitată asupra ue. Adoptândă programa mea, au probată, prin cifre nediscutabile, că poporațiunea Sleswigului de Nordă este și voiesce se râmâie danesă. „Ne-amă ajunsă în modulă celă mai onorabile scopulu ce ne propuseseră participândă la alegeri, și mați pusă din nou în stare d’a apăra cu mai multă forță de câtă totü-de una marea nóstra caută în Reichstagulă germană.“ SENATULU Ședința de la 26 Ianuarie, 1874. După facerea apelului nominale, dânduse citirea procesului-verbare ală ședinței care a precesă pe acea a în care s’a petrecută cunoscutulu incidinte dintre biurou și domnii senatori, fără a se citi unăi procesă-verbale și pentru acesta ședință, d. Bățcovanu, luând cuventur, face observațiune pentru acesta neîndeplinire a regulamentului și cere ea la ședința viitore se se citescă negreșit u ună asemenea procesă-verbale, prin care se se constate că Senatulă era complectă și gata a lucra, și că... déca n’a lucrată, causa a fostă că au lipsită miniștrii. D. Bosiami. Cu ocasiunea incidintelui de alaltăierî, ve<jă că s’a pusă de faciă deliberarea unoră principii grave, și credă de datoria nostră a determina bine vă dată aceste principii. Constituțiunea zice că ambele adunări au dreptulă se se întrunescă de sine la 15 Noembre, daca ele nu se vor convoca puterea esecutivă. Se luămă uă suposițiune de pentru moment, se presupunem că s’ară fi întâmplată unu asemenea casă. Cândă amă veni în manera complectă, și cândă ni s’ară spune că nu putemă delibera, fiind-că miniștrii nu suntă presinți, ce se face atunci cu acestă mare dreptă ce ni l’a dată constituțiunea? Acestă dreptă pe care constituțiunea ’să emite într’unu modă atâtă de seriosă, noî trebuie să’la esersămă. Aliniatului, de la articlul 99, nu este decâtă sancțiunea acestui articlu. Daca n’amü avea dreptul ă ce ne adunămă aci, în asemenea cozuri, n’ar vă mai semăna a senatori. Camerele sunt în drept se esige guvernului, și guvernul este obligat se asiste la senat și la cameră. Când n’ar veni, guvernul ară călca una din obligațiunile sale constituționale. Se iu se <fică că regulamentulă prevede că Senatulă nu póte ține ședință fără se asiste ună ministru. Regulamentculă e făcută pentru casurî normale. Cândă unu ministru s’ară abține d’a veni la Cameră sau la Senatu ca se amâne deliberarea, Senatulă și Camera, în virtutea art. 99, că dreptulă se se întrunescă și se delibereze fără ună ministru, era cândă e vorba se apărămii constituțiunea, avemă acestă dreptă. Acesta e părerea mea. Ministrul de financie. Desbaterea de faciă n’are nici motivă, nici oportunitate se esiste, deca dintr’ună incidinte ca celă de a-l-altăieri,—cândăună ministru nu pate să vie la Adunare sau la Senatu,—se face din acesta uă cestiune constituționale, ’mi pare că e uă exagerațiune. D. Bosianu zice că regulamentul este pentru coșurile normale. Acesta se înțelege de sine. D-vostră ca se faceți aitî uă altă cestiune, vorbiți de casulă cândă guvernulă n’ară convoca camerile după Constituțiune. Unde este acestă casă? Credă că d. Bosianu n’a înțelesu c’a avută locă asemenea lucru. Se pașimă déja înainte în lucrări. D. Iona Ghika. Alaltăierî s’a repetată adună incidinte, care s’a întâmplată de mai multe ori și ’n cameră ș’aci. Regulamentul prescrie că ședințele se deschidă la 12 ore. Cum se procede casé la acestă oră ? Biurculă constată numerului, și găsesce că este scă nu complectă, după regulamentü. Deja fiindă complectă se mai constată că miniștrii lipsescă. Ce se face atunci, ce trebuie să se facă? Se face să desbatere între senatori ca să se reguleze cândă urmeză se se maî ță ședință. Acesta a voită se facă în ședința de a-i altăierî oratorele care a fostă oprită se vorbesca. Biuroulă, cândă nu i-a dată cuventulu, a făcută uă ereze. Nu e necesitate în tóte cazurile ca se asiste ună ministru. D. Bâțcovenu, reijeudă că biuroulă a rădicată ședința în tendnța trecută, ș’a fisat-o pentru astăzi Sâmbătă, a fostă în totă dreptul ă a cere ca acesta să nu se omită din procesulu-verbale. Așia dorii suntemü toți de acordăm acestă privință, și suntă de părere să se facă cea a ce afisă biuroulă, ca să se citescă în ședința viitore procesulu-verbale, prin care se fisază ședința pentru a<J Î. D. vice-președinte Orescu explică și d-sea formalitățile cari trebuiescă îndeplinite la deschiderea ședinței, și cari concordă cu cele 4'ise de d. lóim Ghika. Simtă,fice d. Orescu, casurî in cari se póte delibera și fără miniștrii, cum există chiară antecedinte cu ocasiunea desbaterii regulamentului Senatului și altele. in urma acestora explicațiuni, incidintele se ’nchide. La ordinea isik! este proiectulă de lege pentru modulă cum trebuie se se întrebințeze cele 10 milione date de Constituantă pentru comuna Iași. D. Panaitu Tindu dă citire raportului delegaților, care conchide că secțiunile au primită proiectul ă asia cum s’a votată de cameră. D. Drosu «zice că acestă proiectă de lege fiindă uă compensare dată Iașiloră pentru abnegațiunile și sacrificiele cea făcută pentru unire, crede că Senatul ă ’lă va primi. D. Bâțcoveni zice că acestă proiectă fiindă întemeiată pe votul Constituantei , este ună dreptă câștigată, déja întrebă pe d-niî senatori, mai cu osebire pe cei de peste Milcovă, déca situațiunea financiara a țereî permite adî înfrumusețări și gusturi fiă chiară și pentru Iași. D-sea zice că va vota în contra, și se raportă la înțelepciunea Senatului, care cunosce greu o situațiune financiară a țerei, rugându’să se amâne acestă înfrumusețare. D. Panaitîi Radu, explică că nu e in discuțiune votarea milionelor, ci modulă cum se se întrebuințeze. Acestă vota e imperativă, și elă a fostă dată, așia dicându, in temeiulă unui pactă închiăiatu între deputații de dincole și de dincolo, cari nu voiau se adere cu nici ună chipu la lucrările constituționale, déca nu li se voră dauă compensare precare pentru partea de dincolo de Milcovă. D. Panaită Radu se resumă și explică că nu e vorba se se dea îndată banii, ci se se reguleze modulă întrebuințării lor. Rogii dorü pe Senată se intrămită la Calendele grece acestă proiectă, prin miijloce indirecte. Ară și a nemulțămi pe deputații și senatorii de dincolo, cu dă asemenea urmare, și cere se se închidă desbaterea chiară în interesul frăției. D. N. Lahovari declară, ca fostă membru alu Constituantei, că n’a fostă nici ună pactă făcută; ei déca s’a votată acestă sumă pentru îmbunătățirile municipiului Iași, s’a votată ca uă cestiune de echitate. D-sea mai explică pentru d. Bâțcovenu că în legea de faciă nu se prevedă înfrumusețări, ci facere de clădiri necesare, cum, de exemplu, uă ca sarmă. D. Deșliu ie cuventulu se stabilescă ună faptă, ca membru ală Constituantei, căci și d-sea este din aceia cari aă votată acestă lege, și n’aă votat’o în temeiulă nici unui pactă. Noî, 4'ce d-sea, în Constituantă amă avută în vedere a aduce orecari îmbunătățiri lașiului care, în adeveru, a perdută din prosperitatea luî cu perderea scaunului domniei. Asia fiindă lucrurile, a ne opune la plata unei datorii, ară fi a ne da ca rei platnici. In facia votului Constituantei, noi trebuie să’lu indeplinimă. Câtă pentru situațiunea financiară, ați crede vr’vă dată că municipiulu Iași va sili tesaurală chiară acum, în aceste momente de strîmtorare, ca să’i respundă banii? Eu credă că nu va face asta felu. De aceaa eu verogii să votați acestă proiectă, căci prin votarea lui respectați lucrările Constituantei, în temeiulă cărora stămu aci. D. Ion Ghika ,fice că nu vede pe nimeni în contra acestui proiectă. Acestă proiectă era chiară de prisosă. Guvernul putea se lase întrebuințarea sumei votată de Contituantă, chiară comunei Iași. Acum nu înțelegă ce mai discutămă la luarea în considerare. Daca guvernală a crezută că pentru întrebuințarea acestei sume e mai bine să se ceră părerea cameniloră, noi nu putemă decâtă se facemă observările nóstre pe articole și nimicu mai multă. D. Ionu Manu se esprimă în același sensu. D. Bosianu, pe lingă cele fise de d-nii Ionu Ghika și Ionu Manu, are puține de ifisu. Nu credă că e bine,]ice d-sea, se cercetămă acum motivele cari au îndemnată pa Constituantă se dea acestă votü. Nu e bine asemenea nici se vorbimü daca trebuie se esecutămă acestă vota, căci acesta e de puerea nostră a o face. Voiă cerceta numai de ce s’a făcută acestă proiectă de lege. S’a făcută pentru că votul Constituantei prevede că modulă întrebuințărea sumei se va regula prin uă lege posterioră. Prin urmare noi nu avemă a mai discuta daca trebuie se luămă în considerare acestă proiectă. După aceste explicațiuni, se pune la votă luarea în considerare a legii și se primesce. Se dă citire articlelor 1 și 2, și se primescă fără desbatere. La art. 3. I. Rahtivanu propune și desvoltă unu amendamentu, prin care se fice <<c^ din fondură alocată pentru construcțiuni, se se repare de preferință mitropolia Iașiului.» Se consulta delegații, și d. raportare declară că, în urma observăriloru făcute autorului, d-sea a retrasă amendamentulu. Se primesce articlulă 3 din proiectă și apoi se pune legea în totale la votă prin bile. Votanți 52, majoritate absolută 27, bile albe 33, bile negre 19. D. Panaită Radu esprime Senatului în numele lașjaniloru mulțămiri pentru acestă votă. (Va urma.) Din Francia uimiră noă. Ședința de Luni, 28 Ianuarie, 1874. La 1 oră 27 minute după ame^í, ședința se închide supt preșeedința d-lui vice-președinte Al. Orescu. Se dă citire sumanului din ziua de 24 Ianuarie, cândă ministru