Romanulu, martie 1874 (Anul 18)
1874-03-01
ANULU ALU OPTU-SPREZECELE Redactiunea și Administrațiunea, Strada Academiei, No. 26. TOELCE ȘI TEI PUTE Orî ce cereri pentru România, se adresezi la administrațiunea bariului. ANUNȚURI. In pagina IV, spațiulu 30 litere petit 40 bani In pagina III, linia petit 6 lei. A se adresa LA PARIS , la d-nii Drain et Micoud, 9 rue Drouot, 9. LA VIENA, la d-nii Haasenstein ,i .Vogler Neuermarkt, II. Scrisori și orî-ce trimiteri nefrancate vor fi fi refusate.—Articlele nepublicate se vor arde. 20 BANI ESEMPLARULU. Edițiimea de Dimnărța OBSERVAȚIE IMPORTANTA. Apărendă în publică respectuăsa cerere de mai sus, s’a produsă unuitărea „observațiune importantă“, pe care eu respectă o supunemă guvernului. Uă familie atâtă de numerosă ca a Măriei-Séle Domnitorului Carol I dobândeșce necontenită noul membru, fiă prin nascere, fiă prin căsătorii, pe cari presa română este în imposibilitate de-a -i cunosce. Cuvernulă mai este doja respectuasă rugată se ne ție necurmată, prin „Monitorulă oficială“, în curentulă tutoră nasceriloră de ambele sexe, și alăturoră căsătorieloră ce se voră sever și în ilustra familie a Mariei-Sale Domnitorului Carol I. VA RESPECTUASA CERERE GUVERNULUI. Reformarea 00111001111 penală impunendă presei noul îndatoriri, cari, prin dificultățile inerente oricărui începută, vom pute se remână uneori neîndeplinite, presa adreseza guvernului următorea respectuosă cerere . Articululü 77 prevede pedepse aspre contra celoră cari prin presă ară comite vreuă ofensă contra persónei Mariei-Séle Domnitorului séu „contra vreunui altă membru alu familiei Domnitorului.“ Ense Măria-Sea Domnitorulă fiindă fără indoaielá din cea mai numerosă familie princiară din Europa, și presa democratică română ne avândă nici ună esercută in genealogia familielorii princiare, guvernulu este rugată forte respectul să se bine-voiască a publica prin „Monitorulă oficială“ ună tabloă lămurită de membrii veciniei și ilustrei familie a Mariei-Sele Domnitorului Carol I al României (Karl-Eitel-Friedrich-Zephyrin-Ludwig-principe de llohenzollern Sigmaringen etc.etc.etc.) și anume, precum oice art. 77, aliniatulu III: „Rudele Mariei-Sele ascendente și descendente și colaterale până la al treilea „gradă, precum și afinii de aceaași ca„tegoria,“ adică,rude ale ascendenților, și descendențiloră, și colateralii oră pene la ală treilea gradă. Asemene, în interesul strictei observări a noului codice penală, guvernul ă mai este rugată respectuosă se publice prin „Monitorulu“ oficială lista statelor de pe suprafața globului, ale căroră legi ne acordă reciprocitatea în privirea disposițiunii de la art. 299 ale codicelui penală, relativă la ofensele aduse suveranilor străini, și agenților lord acreditați în România. Acesta respectuosă cerere vomă repeti-o necontenită, până cândă guvernul va bine-voi se ne dea satisfacere. Tăcerea din partea i va însemna imposibilitatea chiară pentru densulă de a îndeplini prescrierile art. 77 și 299, și în acesta casă, presa va remânea deslegată de orice respundere. • bunele sale grație, a mersă apoi la Senată și desmințindă declarările ce făcuse în fiară, susținu, contra d-lui Bosianu și a altor senatori, păstrarea colegiului I în comunele rurale, adică cele mai revoltătorii din tote privilegiile de clasă. .Vomă mai repeți dâră la adresa d-lui Boerescu : E că omulă ! Celă puțină cândă ară are realitatea de-a vorbi in același modă și în fiară și în Senată, și ea publicistă și ca ministru, și-ară pute atrage orecare considerațiune, s’ară Jice în adevĕru că tată nu este decâtă ună parvenită, déra celă puțină ună parvenită convinsă de superioritatea noueloră principie ală căroră servitură s’a făcută, pe cândă avându pe două parte parfumulă hemetică ală parvenitului, dândă totă concursulă séa principieloră către cari îlu îndreptă ingratitudinea sea, ora pe de alta, afectândă în Jiare unde nu apare niciă-dată supt propria’i semnătură principie liberale și democratice, nu’și póte atrage de câtă desgustură oricăroră caractere demne și reale. Românulă zice: „ori te purta cum ți-e vorba, ori vorbesce cum ți-e portură,“ și elă disprețuiesce pe acela care nu se conformă acestui principiu. De aci póte conchide d. Boerescu , care este simțluientulă publică în privirea d-sele. Astăzi, deși confusiunea de principie, pe tate tărâmurile, este forte mare în societatea română, totuși cu atâtă mai multă suntă stimați, aceia cari, susținendă oricare principie ară fi, se susțină celă puțină cu lealitate și onestitate. Atâte infamii s’aă comisă da câtă-va timpă prin falsificarea ultra-neonestă a principieloră, atâtă de multă s’abătută, întemnițată, torturată, violentată în tóte voința omenilor, în numele sântelor- principie din Constituțiune, încâtă realitatea a ajunsă să fie privită ca prima virtute și desgustară supremă să acopere râua-credință. Și cândă neonestitatea și nelealitatea în cele din urmă au ajunsă a se legifera, cândă prin legi speciali, revizuite supt protestă de-a se pune în armonia cu Constituțiunea, se calcă fără cruțare principiele din casăși acesta Constituțiune, când d in fine se vede deplorabili oratori, cari susțină, fără a roși, că acele reformări sunt cerute de Constituțiune, atunci este naturală ca realitatea se ajungă a fi ună rară obiectă de venerare pentru toți omenii demni, și lipsa de bună-credință ultima din degradările escerate de denșii. De aci se pute deduce frumosa opiniune de care se bucură în țară d. Boerescu, care în Jrrmă face paradă de simțăminte liberale și egalitare, și in Senată susține privilegiul monstruosă ală bogaților, de-a vota prin delegațiune în zece comune de uă-dată, de-a face parte, totă prin delegațiune, în zece consilie comunale de uă-dată, și de-a intra de dreptă cu toți argați sei în atâte comune, în câte două proprietate. Contribuitorul săracă, care totuși contribuiesce în sutită mai multă decâtă celă bogată, se fiă supusă alegerii, pe cândă celă bogată se fiă mai presusă de alegerea concetățianiloră sei, se intre de dreptă acolo unde celă mai puțină avută material ceace, derü cele mai adesea multă mai avută în capacitate și moralitate, se nu intre decâtă decâ va fi alesă. E că frumosulă, echitabilulă, egalitarulă, constituționalulă principlă susținută de d. Boerescu, individulu rădicată din clasa pe care astăzi o ultragiază, persona calificată astăzi în plină ședință a Camerei de ingratii și de parvenitű. Uitamă casé că d. Boerescu nu este tocmai din acea clasă pe care o ultragiază astăzi. Și ficendu’i c’a eșită din sînul ă iei, facemă la rîndulü nostru uă ofensă acestei clase: d-sea este odraslă acelei condițiuni sociale, care afecteză totădeuna disprețiă către cei neavuțî, pentru ca lumea s’o creza egale cu avuții stăpâni la cari servesce. Și „ce nasce din pisică și greci mănâncă.“ D. Boerescu nu se consideră pe desen însuși, decâtă ca vătafă de curte ală Regimului, destinată a servi cu supunere, ș’a privi totă lumea cealalta c’a băgată și densa la stăpână. Mai suntă și alți parveniți, nu mai puțină ingrast, dérü cari celă puțină aă meritulă unei mai mari cutezări. Aceștia susțină că suntemă inculți, pré bine, și deórece suntemă inculți, tóta puterea Statului cată se fiă concentrată la mânele guvernului și în ale unui numera restrînsă de avuți. Minunată logică! Amă înțelege se se <Jică : suntemă inculți, și de aceaa trebuie se alegemă totă ce avemă mai cultă în națiune, spre a’i încredința afacerile Statului. Forma represintativă se întemeiază și pe acestă principiu, fiindă presupusă că atunci, cândăuă mulțime are care delega uă represintantă din sînul ă iei, alege totă ce are mai cultă, mai bună. Și nu póte fi societate, oricâtă de cultă, care se nu conțină în sînulăiei individe mai culte, mai superiore decâtă generalitatea, și prin urmare este peste putință ca asupra oricărei societăți același principiă se nu fie aplicabilă. Prin urmare numai acesta este ună principiă nestrămutată în ori ce societate, câtă de cultă sau câtă de incultă. A §ice case suntemă inculți, și de aceaa trebuie se clamă putere absolută guvernului și tóte afacerile Statului numai în mâna celor-i avuți, este — permite ni-se espresiune — uă absurditate. A susține asemenea principiu, este a susține că ună idiotă sau ună imorală, milionară prin moștenire ori prin câștiguri neoneste, merită se fie ministru, primară, consilieră comunală etc., pentru cuvântulü că e avută, pe când acelă neavută, case cultă și onestă, n’are de câtă să se supuie la tóte decisiunile celui idiotă sau imorală, pentru cuvântulu că e lipsită de avere materiale. Nu este are de mii de ori deplorabilă, cândă vedemă omeni, cari facă mare paradă de cultura lord, susținețidă asemeni absurdității? Dém jicondü că suntemă inculți, negreșită că uă comparare se face în spiritul acestora teoriciani ai reacțiunii; ei facă uă comparere intre cultura societății nóstre și acea a din Statele civilisate ale Occidentului. Apoi, déca este adevărată că suntemă inculți, în comparare cu societățile mai civilisate, are un totă atâtă de adevărată este că proporțiunea remâne păstrată între tote treptele societății? Dacă țăranul ă nostru nu scie se citescu, și țăranulă germană scie, are proporțiunea nu remâne aceeași și între primulă nostru ministru, d. Lascară Catargiu, și primulă-ministru ală Germaniei, d. de Bismark? Décá soldatul nostru nu póte se cunoscu geografia și soldatul german o cunosce, are nu totă aceași proporțiune este păstrată între generalisimulă nostru d. Florescu, și generalisimulă germană d. de Moltke? Luați mă țărână română și puneți’să lingă mulă franceză sau germană, și nu veți găsi uă diferință pre mare în privirea culturei. Luați case pe d. Lascar Catargiu și puneți-să lingă d. Thiers scu lingă d. de Bismark, și ve va părea mai puțină decâtă ună sufragiă, incapabilă de-a guverna, nu vățâră, dérü nici chiară casa particulară a acestoră ilustrațiuni. Puneți pe d. generală Florescu lingă d. de Moltke, și ve va apărea ca acele mici ființe îmbrăcate cu roșiu și înarmate cu sabie și cu pistole mari, călare pe ună câne albă, facă manevre într’ună colță de stradă la sunetul unei orgi discordante. Ce este d. Boerescu pe lîngă ună Duruy, pe lîngă ună Demangeat, pe lingă ună Faustin Elie, ce este d. Maiorescu, — renegatură celă mai desprețuitoră pentru clasa din care a eșită,— pe lîngă mă Hegel, mă Littré etc.— celă multă nesce copiști, destinați a’și sfârși cariera în acesta tristă funcțiune. Ei bine, déca suntemă inculți, in comparare cu societățile culte, și déca este vedita că guvernanții noștrii nu pot fi asemene decâtă și mai mult inculți în comparare cu guvernanții Statelor culte, care este are cuvântul a de-a se da uă putere mai absolută guvernanților noștrii? Punem acesta simplă întrebare, pentru ca oricine se pote vede absurditatea teorieianiloră reacțiunii actuale, vomă desvolta în urmă acesta mare test, decà vre unul din acești teoriciani se va încerca se susțină încă, prin publicitate, absurditățile repetite ln Adunare. Amă vorbită și altădată, supt acesta rubrică, despre reformele liberali cari s’aă proiectată de guvernul Belgiei, pentru a se introduce în procedura codului penale. Miniștrii noștrii actuali, ori de câte ori presintă legiuitorilor, vr’ună proiectă de lege iubitoră Constituțiunii și restrictivă libertățiloră cetățienesci, in toto-dauna legicii , votați, căci asta e și ’n Belgia. Ei bine, ca să se convingă legiuitorii noștri! că ’n Belgia nu e așia, că acestă stată, modelă de constituționălismă, lepădă tocmai cea a ce noi voimu se adoptămă, reproducemă aci proiectulă privitoră la detențiunea preventivă, așia cum s’a presintată de către guvernă, și cum s’a modificată de comisiunea camerei. Proiectul guvernului. 1) „Art. 1. După interogatoriu, daca inculpatulă n’are reședință in Belgia, judele de instrucțiune va pute se dea uină mandată de arestare, cândă fapta este de natură a trage după ea să închisore corecționale, mai mare de șase luni seü uă pedepsa mai grea. „Déca inculpatulă are reședința sa in Belgia, judele nu va da acestă mandată, decâtă în împrejurări grave și escepționale, când acea mesură este reclamată de interesul securității publice. „Cu tote acestea, déca fapta trage după ea pedepsa muncei silnice de la 15—20 ani, séu uă pedepsa mai grea, judele de instrucțiune nu póte lăsa pe inculpată în libertate, decâtă cua insură conformă ală procurorului regelui. „Art. 2. Mandatulă de arestare va specifica împrejurările grave și escepționale, interesându securitatea publică, pe care este motivată arestarea. „Art. 3, îndată după interogatoriu, inculpatulă va pute se comunice cu povățuitorul său.1 „Art. 9. Camera de consiliu sau camera de punere suptaculare voră pute, la coșurile prevenute de articlele 134 și 231 din codul de instrucțiune criminale, se dea uă ordonanță de prindere. „Art. 15. Daca inculpatului a fostă următoră a se presinta la ună actă de procedură, acesta se va constata prin judecată sa hotărîrea definitivă de condamnare, prin care se va declara în același timpă că cauțiunea este rămasă în folosul Statului. 1) Cuvintele scrise cu litere cursive sunt modificate de comisiune, după cum se vede în proiectul ă iei de mal la vale. 128 Făurari litCtll Lilil, 112 MS vii și ori D Nu pentru prima, și de sicuru nici pentru ultima ora d. Boerescu una a spusă în partila prin care voiesee se se insinuie pe lingă publică, și alta în consiliere înalte și în corpurile legiuitore, unde caută să se insinuie pe lingă Regimă. Spre a momi publiculă, a declarată în ziarulă d-sele că, nu peliculă de feudalitate se ved ia, ci numai tendințe de privilegie de clasă, și ară fi celă d’ântâiă a le combate; spre a se împăca case cu regimul ă și a merita VINERI, 1 MARTIU, 1974«, LUMINEZATE ȘI TEI FI ABONAMENTE In Capitale: umană 48 leî; șase luni 24 le trei luni 12 leî; uă lună 5 le su Dstricte! unii anii 58 leî; șese luni 29 le trei luni 15 leî; uă lună 6 leî. Francia, Italia și Anglia, pe trimistrn fr. 20 Austria și Germania, pe trimestru franci 18 A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Halgrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și la d-nu Drain et Micoud, 9, rue Drouot, 9. LA VIENA ,* la d. B. G. Popovicî, Fleichmarkt, 15. „Art. 25. Afară de casuță de flagrante delictă, nici uă esplorațiune nu póte fi ordonată, decâtă numai de camera de consiliu, de camera de punere supraculare sau de tribunalele ori de curtea care a luată selință de crimă sau de delictă.“ Proiectul comisiunii. „Art. 1. După interogatoriu, deca inculpatulă n’are reședință în Belgia, judele de instrucțiune va pute se dea ună mandată de arestare, cândă fapta este de natură a trage după ea să închisore corecționale de 3 lună seară pedepsa mai grea. „Déca inculpatulă are reședință în Belgia, judele nu va da acestă mandată, decâtă în împrejurări grave și escepționale. „Cu tote acestea, daca fapta póte trage după ea pedepsa muncei silnice de la 15 — 20 ani, séüită pedepsa și mai grea, judele de instrucțiune nu póte lăsa pe inculpată, în libertate, de câtă după o insură conformă ală procurorului regelui ? „Art. 2. Mandatulă de arestare va specifica împrejurările grave și escepționale, pe cari este motivată arestarea. „Art. 3. După 24 ore de la arestare, inculpatulă va putea comunica cu povățuitorulă seu. „Art. 9. Când o inculpatulă nu este deținută, camera de consiliu și camera de punere supt acusațiune voră pute, cu majoritatea membrilor ă loră, se prescrie esecuțiunea imediată a ordonanțeloră pentru a se asigura de persona, pe cari le dă în coșurile prevăzute de articlele 134 și 231 din codul de instrucțiune criminale. „Art. 15. Déca inculpatură n’a fostă următoră se se prezinte la ună actă de procedură, acesta se va constata prin judecata sa hotărîrea de condamnare, prin care se va declara, in același timp, că cauțiunea este rămasă în folosulă statului. „Art. 25. Afară de casulă de flagrante delictă, și afară de casulă cândă persona interesată cere a îndura visita, nici oă esplorațiune corporală nu póte fi ordonată etc.“ Viena, 1 Martie, 1874. CORESPONDINȚA PARTICULARA A ROMANULUI „Conducătorii bărbați de stată ai aliaților de la Berlin n’ară merita a se numi diplomați, déca n’ar fi aflată și descoperită că constelațiunea politică actuale a Europei este una din cele mai favorabile pentru deslegarea Gestiunii Orientelui. Și ’ntr’adevĕrű, că acesta nu se pote nega.“ Déca reproducemă aceste rânduri, pe cari le scriamă în corespondința nostră din 31 Octombre, anulă trecută, publicată în Românulă de la 25 Octombre st. v., n’o facemă din vanitate, nici cu scopă d’a face reclamă ș’a pretinde infilibilitate pentru modestele nóstre opiniuni, ci o facemă din simplulă motivă, pentru ca se putemă proba și înregistra, negreșită nu fără orecare satisfacțiune legitimii, că opiniunea nostră n’a rămasă isolată, ci avea se fiă confirmată în modulă celă mai vechtü prin remarcabilulu articlu ală Gazetei de Augsburg, care încă n’a încetată a fi discutată și comentată de intrega ziaristică européná. Impresiunea și efectul ce a avută acelă articlulă întrecută, fără îndouiali, chiară și așceptările autorului său, deorece elă n’a făcută nimică altă decâtă a înregistrată nesce opiniunî, pe cari presa oposiționale d’aci și din Buda Pesta, și mai cu osebire presa francese și englese independinte le-aă