Romanulu, aprilie 1874 (Anul 18)
1874-04-22
358ROMANULU 23 APRILIE 1874 BS5PW serva eselusivamente drepturi de proprietate asupra fundațiunilor, sculeloru și edificielor, cultului posedata de aci înainte în comunü. Disidenții sau anti-hasuniștiî, din contra, protestă, contra noueloru usurpațiuni aduse din partea Vaticanului, și, basâudu’se pe drepturile seculare și garantate de biserica catolică din Oriunte, respinge orice ingerință a sântului scaun, în organisațiunea administrațiunii comunității catolice. In facia acestora continue neînțelegeri, viziunifi a făcuții cunoscută,ambelor fi părți că d’aci ’nainte guvernului singură se va face judecătorulu acestui diferendu, cu totu protecțiunea ce pare că dă ambasadorele Franciei intrigelore papale din Constantinopole. Guvernulu turcescö, adauge Independința, se va urma, la casă de trebuințâ, cu tratatul de pace semnații după resbelulü Crimeiei, prin care se interzice puterilor străine a esercita unii protectorate preeare asupra supușilor ei turci, supt protest fi de religiune. Uă telegramă din Jamaica (Kingston) cu data de 15 Aprilie, publicată de la République fancaise, anuncă că s’au întâmplat a tulburării seriose la Haiti: poporațiunea a pusü focu la mai multe clădiri. Treizeci case au fost consumate de flăcări. Numai juriul achită pe vinovați? Amai publicată în Românulă de la 11 Aprilie sentința tribunalului de Argeșia, prin care se achită d. Raicovicanu de abusurile făcute în calitate de casiaru alu comunei Pitesci, și ’n complicitate cu fostulu primare Cecropide, rămasa actualminte numai membru în consiliu. Publicăma ații uă ’ntâmpinare la acea sentință, ce ne-a trimis’o d. Bolintinenu, inspectorele financiara, care a descoperita și constatată mai ântâia acele abuzuri. Cu acesta ocasiune ținemea a comunica publicului că judele de instrucțiune ale tribunaleluî de Argeșia n’a găsită casa de culpabilitate nici în privința d-luî Cecropiole. Procurorele cnsé facőndu oposițiune, parchetului generale ala curții a susținuta acastă oposițiune și, prin rechisitorul- séu, a trimisü procesulü la camera de punere supraculare, care a găsită că aunta destule cașuri de culpabilitate și a reformata ordonanța judelui de instrucțiune, trimițându procesulu in judecarea tribunalului de Argeșia, de óre=ce delapidările de bani publici, după noua lege penala, sunt considerate ca delicte. Eec cuprinderea întâmpinării d-lui Bolintinenu. Domnitorii redactori ai ROMANULUI. Domni redactori. In cjiarulu d-vóstre de la 11 Aprilie, amá cititu sentința tribunalelui Argeșia, No. 1332, pronunețată ’n procesulu corecționale intentata d-lui Raicovicenu, fosta casiari la primăria Pitesci, HAți putută vede, d-nn redactori, cu câtă pasiune se discută actele mele prin acésta sentință, așia a câta din ea nu respiră alta ceva de câta că ea trebuia sĕ fiu trasat la baza justiției, pentru delapidările de la casiăria primăriei, era nu d. Raicovicenu. Spre a puté déra scote din erórea în care póte se fiu indusa atata guvernule, d’a căruia încredere mĕ bucura, câta și onor, publicü, spre a puté demonstra că eu, ca funcționară pubblica, mi-amü făcută datoria cu strieteță și ’n acésta ocasiune, și, în înteresală restabilirii adevărului și ală onorii personale, vé rogü sé bine-voiți a da beu la stimatulu d-vóstre țliară lamuririloru ce me simții détorii a da în afacere. Cela d’äntain considerante ce se invocä prin acesta sentință, spre a se dărîma constatările mele, este că „prescuptile- verbale anexate de raportulü No. 75 nu potă ave forță probantă“. Déca onor, tribunale, represiotatü da președintele sed. d. Homorucenu, ari fi avuta cunostința legitorii cari regulază acțiunea inspectorilor financiari, asta precum se presupune unui bună magistrata, în acestă privință negreșita s’aru fi ’mpedecata de art. 112, al. 4 din legea comptabilității generale, publicată ’n Monitorele No. 72, din 1873, s’astu ferii nu s’arü fi espusu a ’nregistra, într’ună adtu atâtü de solemnu, uă afirmațiune în contra voinței legiuitoruluĭ, căci écé cum se rostesee acesta articula : „Aceste procese-verbale vom face probă în jzistițiă și nu se voru pute combate de câtu prin înscriere în falsu, sau pentru motivu de erore, line constatată, prin confruntarea cu registrele ținute în bună regulă.“ Eu în deosebimé mira și mai multă de ignoranța onor tribunale despre esistența acestui capü de lege, cu câta, totu de temă ca nu magistrații să cadă n vr’uă eróre, amu avutü grijă din vreme, și cu nota No. 91 amü atrasa atențiunea parchetului. Acesta notă uraforă să se găsescă ’n dosarulu instrucțiunii. In privința celorü 8000 franci rădicați de d. Cecropide cu chitanță de mână, tribunalele găsesc,e că „acésta sumă, care se afla alocată a bugetulu comunale, s’a rădicată de primare în urma voturiloru consiliului comunale; că d. Raicovicenu, cânda eliberată acești bani d-lui Cecropidle, pe chitanță manuscrisă, nu era casiarü alü primăriei, deore-ce legea comunală, prin nici uă disposițiune a sea, nu prevede casiarii la primariele comunale, ci era un simplă persona de ’ncredere a consiliului „. Asupra celui d’ântâiă considerante, observat că onor tribunale este consecințe cu declarațiunea ce face începând fi considerantele achitării, adecă nu voiesce se fie compun de afirmările proceselor mele verbale, în cari se vede supt scrisu și d. Raicovicenu, căci acolo se țti ce categorică că acești bani s’au rădicata fără nici unu votu alü consiliului comunale. Presintatu-a cineva onor. tribunale unu asemenea votu alu consiliului ? Nu putea, căci nici nu esiste, nici putea consiliulu se autoriseze pe primare se ție fondurile sale în timp și de trei luni, mai nainte d a face celu puțin a să licitațiune. Apoi și ’n acesta puncta onor. tribunale a trecut cu vederea art. 19, al. 2 și 4, din legea comptabilității generale, care se rosteșce astafel: „Al. 2. însărcinații cu mânuirea baniloru publici nu voru pute fi descărcați de deficitulă constatată asupra lorii, arăându sau protestândă c ari are ordine scrise sau verbale sau chiaru recepise de la osebiți funcționari, să superiori sau egali. „Al. 4. funcționarii ce voru fi dată ordină séu recepise în scopă d a justifica deficitele etc., etc. se voru considera ca complici și se voru pedepsi duăpotrivă etc., etc.“. Asupra celui d’alű douilea considerante gasescu că se face jocă de cuvinte, cânda se afirmă că legea comunală nu prevede casiarii la primăriele comunale, căci altmintrerea acesta afirmațiune nu creduse fiă seriosa în faclă cu art. 117 din legea comunală de la 1864, care se rosteșee astafelu: „Perceptorie este mărcinată singură și pe respunderea sea a efectua rețetele comunale , achita, după mandate regulate, chiăltuielele ordonanțate pînă la sumele speciale ale fiecaruia articlu ală bugetului sau ală creditului specialei Déca d. Raicovicenu a fostu numai un persona de ’ncredere, ce s’a făcuta cealaltă persona publică, pe care articlul citată din legea comanaleo’ndetoreza se strîngă veniturile și se facă chiăltuielele pe respunderea sea ? Acesta stringétorii de bani, comptabile séu perceptore, nu este elti casiarü? Nu voiesce onor, tribunafo seift numéscu casiar, numescu ’iti perceptore sed plătitorii, cumva bine-voi, dar aceste numiri nu eseluda calitatea lui de funcționara publica. Déca casiaruli generale este funcționara publica în judecia, apoi perceptorele comunale este funcționar public în comună, căci banii publicului, din comună, li sunt încredințați, era au banii consiliului comunale sea ai primarelui personale. Ancă uăntrebare: Deca d. Raicovicenu a fostü persona de ’ncredere a consiliului, cum șî-a permis a élű se strînga contribuțiunile, fiă numai celei comunale, și astafelü a contravenitü art. 13, al. 2, și art. 16 din legea compțabilității generale, care pedepsesc? pe orî-care persona ara aduna contribuțiunile, mai nainte d’a fi recunoscută, d’a depune garanțiă și d’a depune jurâmântuli legale? îndeplinita-a d. Raicovicenu tote aceste condițiuni? Da. Apoi atunci este declarata de lege ca funcționarii publicü, era nu ca persona de ’ncredere. Trecéndu asupra unui alta ordini de idei, veda onor, publica ce precedinte regretabile se creza prin sentința onor. tribunale de Argesia: casiarii comunali sunt persone de ’ncredere ale consiliului, prin urmare acești casiari sunt scutiți de orî ce controla și potü se dispute, de acorda cu consiliula, sau mai bine cu primarele, de averea comună a cetățenilora, în sensul a cum le convine. Atunci unde e motivuia d’a fi controlulu inspectorilor, și la ce servesce priveghiarea guvernului ? Asupra mandatelor, No. 466, 321, 476, 475, 417 și 228, se ’mi permită onor. tribunale a’mu încredința, cu tote actele mele, pe cari le-a avută in vedere, că n’amü afirmata cum că casiarul a comisü uă delapidare de bani prin achitarea lorü, și prin urmare a mi se atribui acesta este totu ce póte fi mai nedrepta. Eu amu spus că aceste mandate s’au achitată printr’ uă procedere neiertată de regulele comptabilității. Amü <jisü: nu se póte atribui casiarului de cata ignoranța legitorii financiare. In cea a ce privesce neînaintarea la casa de depuneri a sumei de lei 390 bani 99, onor. tribunale este incetata în convicțiunea ce și-a formata , și cce cum: Mandatula a fost emisa pe uă sumă precare , acesta sumă s’a și trecuta în registre la chiăltuieli, adică s’a SCOLU din casa comunală totu suma, din care uă parte s’a data în primirea întreprenorului, ora lei 390 bani 99, după rostirea din mandata, trebuia să se înainteze la casa de depuneri, ș’acesta nu s‘a facutü, asta-feia c’acésta sumă de lei 390 b. 99 a rémasa scösa din lada primăriei, déru nu s’a trimisu acolo unde era destinată se merga; cu alte cuvinte, ca se fiu mai bine ínțelesa de supt scriitorii sentinței, autoritatea comunală a ncredințatii d-lui Raicovicenu lei 1390 bauî 99, de esemplu, și i-a $isü: din acésta sumă lei 1000 se dai cutâreî persóne, éra lei 390 b. 99 sĕ’i trămiți la casa de depuneri. D. Raicovicenu pe cea d’ântâiu sumă, de lei 1000, a datu-o ’n primirea cutării persóne, éra pe cea d’a doua sumă, de lei 390 bani 99, a ținuta-o în posunarele sale în timpu de 4 luni, în locu d’a o trimite la casa de depuneri. Eu, în calitatea mea de inspectori financiară, „echiamata de atribuțiunile mele a constata acesta puncta, n’amü trecut a de locu cu ușiurință asupra lui“, din contra, Tamă relevata prin procesulü-verbale No. 1 și Tama desvoltata prin raportul No. 75, déra ama avuta nenorocirea ca tribunalele de Argepti sé nu’și dea sema îndestula de operațiunea financiară care se face in asemenea ocasiune, care de altm intrelea, după cum se vede, acesta operațiune este așta de simplă, în câte o ’nțelege totu lumea, căci ea se face in transacțiunile de totul jiua, în societate. Asupra cauțiunii depusă de fostulu perceptore alu primăriei urbei Pitesci, anume C. Ionescu, gfidezü pe orî cine se’mi arate unu singura cuventa macaru in tote actele mele, în care se Șlica că Raicovicenu a profitată de cuponele bonurilorű ce depusese ca garanțiă. Acésta afirmațiune, pe câtă îmi aducă aminte, este un consecință logică, care s’a trasa de judecătorele de instrucțiune, prin procesulü séu verbale, cândü a re^uta petițiunea acestui perceptore Ionescu, care s’a atașiata la dosarulu instrucțiunii și din care petițiune se constata c’acesta perceptore a depusă bonuri, era nu numferara, precum i s’a restituită. Unor. tribunale póte pune temeri pe ’ncredințarea ce i-a datu fostulu perceptore Ionescu, în pretoriulu tribunalului, mai multu de câtu pe ânsăși petițiunea acestuia, vé<juta și consemnată în procesulü-verbale de judecătorele de instrucțiune, déru nu mi-se pare j dreptö a se atribui mieuă afirmațiune străină. In actele mele, releveza acesta faptü, mai multa pentru a constata că s’a plătită fostului perceptore Ionescu procentü de 10g íntr’una moda ilegale, adică neaprobata de autoritățile competinte, și că garanția lui Ionescu, care trebuia depusă la casa de consemnațiuni, s’a ’ntrebuințată în chiăltuielele ordinare ale comunei. Nu este exaca dojit cum că eu, în acesta punctă, ama alegată că ra’ama condusü după informațiunile ce aveam de la persone de ’ncredere. Sosim, în fine, la considerantele privitóre pe două din punctele cele mai însemnate din sentința care ne ocupă, și anume: la perceperea ilegală de rase, și la disparițiunea a unui numéru de 17,957 bilete de percepțiune. Asupra perceperii ilegale, onor. tribunale se feresce d’a atinge motivule reale ale inculpării care n’a făcuta în acesta privință. Se ién vedere bugetulu în care la venituri se preved u nesce asemenea taxe de la maghernițe și cârlige; se ie ’n considerațiune încredințarea fostului primare Cecropide că el ar fi ordonata perceperea, î n vedere că nu s’au presintatu amatori la licitațiune și ’n vedere că d-sea a forțiori era indatorata cu căutarea veniturilor, pentru cari, dec’arű fi negligiata, arü fi incumbata asupra’i respunderea, pe cândö, prin constatarea mea și mai în urmă a procurorelui ș’a judecătorului de instrucțiune, s’a descoperita că Raicovicenu a perceputa aceste taxe sau chirii, după cum stăruie onor. tribunale ale numi, cu 22 zile mai nainte ca ele se fiă autoritatii de lege a le percepe.. Eco ee 4ice legea comptabilității generale la art. 20: „ori-ce contribuțîunî, directe sau indirecte, altele decâtă acelea cari suntu autorisate de legile de finance, supt ori-ce titlu sau ori-ce numiri sau împliniri, suntă cu desăvârșire oprite etc., etc.“ El bine, d. Raicovicénu a perceputa aceste taxe cu 22 mai nainte ca chiar a consiliulu comunale se fi visata a le impune, și mai nainte ca comitatulu permaninte se le fi aprobata. Ceva mai multü, din procesulü-verbale, Inchiriatü de către comisarulu polițienesca, in tergula din vale, și care procesa se află la dosarulu instrucțiunii, pe lingă procesulumeu verbale No. 2, se constată că s’a perceputa taxa de 40 bani nu numai de la maghernițe și cârlige, dérü și de la nenorociții săteni cari staționați pe ulițe cu carele lora încărcate cu varza și altele. Acestea sunt taxele și modululorü ilegale de percepțiune. Vé^a démü publiculu că d. Raicovice nu era inculpata nu pentru e’a ’mplinitu neste taxe cari erau prevedute în bugetü, ci pentru că le-a perceputa în timpu de 22 (10foj fără ea cuantumul) acestora taxe se fiă precisate de consiliu la comunale și fără ca nebiăiarea acestui consiliu se fiă aprobată de eoniitaturi permanente, care putea forte bine se le respingă. Decad. Cecropide a declarata în pretoriula tribunalelui că d-sea a ordonata perceperea intr’una moda ilegale, atunci atâta mai rea pentru d-sea, căci procurorele putea se ie acta imediata de ‘acesta declarațiune... temerară. In privința disparițiunii biletelor, onor. tribunale de Argesia afirmă că se găsesc înaintea unui misteri, care nu póte se nu planeze asupra fostului casiaru aici că responsabilitate, „căci,slie onor. tribunale, n’a putută vede de unde amu precisatü cu numerulu bileteloru tipărite cu 40 bani ș’al acelora cu 5 bani, pe câtă vreme tipografulü Popescu a mărturisită ’naintea tribunalelor c’a imprimată numai 94,100 bilete, era nu 101,600 cätu ama alegata eu prin scompturile atașiate de prescriptele-verbale“. Calculul făcuta de mine asupra biletelorü resulta din constatările procesului-verbale No. 2, în care se vede suptscrisu și d. Raicovicenu, și ’n care procese verbale se stabilesee câte cale s’au tiparita din fiecare specia, după comptulă tipografului anesata la dosarulu instrucțiunii, și câte bilete a conținuta ceLi din fiecare speciă. Daca se da atențiune acestui procesi-verbale, sarü fi vé^uta că constatarea I este basată pe numerotarea tuturorü calelrü și biletelorű găsite ’n biurouliî casiăriei; dérudéca tipografulu a fostu crezută c’a tipărită numai 94,100 bilete, onor. tribunale, cu puțină bună-voințâ, putea se scapă din acesta sumă de 94,100 numerule de 83,643 bilete, câte s'au găsită, vândute și nevândute, în biuioala casiăriei, și totu putea se vede că chiar asta, încă mai lipsesce unu numerü de 10,457 bilete dispărute. Unor. tribunale nu face acesta, ci se mărginesco a ataca cu pasiune și a derima consta • țările mele din procesele-verbale. Deca pe d altă parte tipografulu a declarată în tribunale c’a predata casiarului numai 94,100 bilete, d. procurore putea se se acta de acesta declarațiune și se tragă la respundere pe tipografă care, din comptulă sau găsită în scriptele casiării, și visată de mine, se vede c’a primită plata meserii sale pentru 101,600 bilete, era nu numai pentru 94,100. Pentru a disculpa pe d. Raicovicenu, onor. tribunale se baseza pe considerantele c’aceste bilete i s’ac predata, fără nici unu controla sau numerotóre. Apoi tocmai acestă faptă, credu ea, trebuia se puie o banuiéla pe onor. tribunale că Raicovicenu, care a mânuită aceste bilete fără controla, a putută se și profite de ocasiune, spre a specula cu densele. Câta pentru alegațiunea că biletele cari rămâneau neîntrebuințate se distrugeau, mî-se pare gratuită, pe câtu timpu onor. tribunale n’a avutu nici unu actu, care se’la convingă că lucrulu s’a petrecutu astafelu, pe câtă vreme din procesulu meu verbale No. 2, supt scrisü de d. Raicovicenu , se constată că n biuroulu casiăriei s’a gasitu unu numérü forte considerabile de aceste bilete , cari rĕmâneau neîntrebuințate, fără ca ele se fiă distruse de cineva, și pe câta vreme din biletele anexate de procesulü-verbale dresata de comisarulu polițienesefi, in târgul Ii din vale, din care d. Raicovicinu suptscrie în calitate de casiarű, se pote vede că ele nu purtau nici numerü, nici dată. Asupra avansării din fondurile primăriei a sumei de lei 115 bani 41, se’mi permită onor tribunale a’lu încredința că nu va găsi nici una reglementa financiara, saü usa, care s’o permită; din contra, sunt circulare și instrucțiuni ministeriale, cari, basata pe legi, opresc cu desăvârșire asemenea avansuri, cari avansuri, dec’am fi permise, am deveni una miijlocü de speculă în mâna unui comptabil erou nărăvita. Aceste avansuri nu sunt ă chiăltuieli de portofoliu , legea se califică deficitari în casă. In privința reținerii adresei căielor ferate, n’ama trisü nicairi că ea se póte atribui casiarului Raicovicénu. Ea scama că funcțiunea de casiaru scutesce pe titulara de cea a ce se petrece în biurourile autorității cu actele de corespondință, și d’aceaa nici amu atribuita d-lui Raicovicenu primirea acestei adrese : suntu alte persone mai mari, cari se potü inculpa; mé mirit énse cum onor, tribunale, în acésta împrejurare, privézu pe d. Raicovicenu de frumósa posițiune în care Ta pusti la ’nceputulu sentinței, cândi Ta declarata de persona de ’ncredere a consiliului (?). N’am afirmată asemenea în nici unul din actele făcute și sunt scrise de mine că d. Raicovici nu ar fi participată la întreprine. Acesta aserțiune din partea onor tribunale este gratuită. Tóte punctele, și chiar acelea pentru cari ea postrama numai convicțiunea intimă, fără a le emite oficiale, s’au desbaturu de onor. tribunale, precum se vede, cu atâta talentu și c’uă erudițiune așta de perfectă. Nu védu éase nicăiri ca onor. tribunale se fi atinsu lipsa de 281 lei 45 bani, care s’a gasitu în casă din împlinirea taseorii de la tarabe și cârlige, care lipsă se găsesce consemnată în procesulü meu verbale No. 2, supt scrisa de d. Raicovicenu. Refusulu primăriei d’a susține relatarea daunelor ce i s’a causatu de casiarul. Raicovicenu nu intră în cadrulü mea d’a’lu discuta, credu numai că consiliul era interesat a se păstreze acesta conduită, de vreme ce inculpa