Romanulu, aprilie 1874 (Anul 18)

1874-04-22

358ROMANULU 23 APRILIE 1874 BS5PW serva eselusivamente drepturi de pro­prietate asupra fund­ațiunilor­, scu­­leloru și edificielor, cultului posedata de aci înainte în comunü. Disidenții sau anti-hasuniștiî, din contra, pro­testă, contra noueloru usurpațiuni a­­duse din partea Vaticanului, și, basâu­­­du’se pe drepturile seculare și garan­tate de biserica catolică din Oriunte, respinge ori­ce ingerință a sântului scaun, în organisațiunea administra­­țiunii comunității catolice. In facia acestora continue neînțe­legeri, viziunifi a făcuții cunoscută,am­­belor fi părți că d’aci ’nainte guvernul­ui singură se va face judecătorulu aces­tui diferendu, cu totu protecțiunea ce pare că dă ambasadorele Franciei intrigelore papale din Constantinopole. G­uvernulu turcescö, adauge Indepen­dința, se va urma, la casă de trebu­ințâ, cu tratatul­ de pace semnații după resbelulü Cri­meiei, prin care se interzice puterilor­ străine a esercita unii protectorate pre­eare asupra su­­pușilor ei turci, supt protest fi de re­­ligiune. Uă­ telegramă din Jamaica (Kingston) cu data de 15 Aprilie, publicată de la République fancaise, anunc­ă că s’au întâmplat a tulburării seriose la Haiti: poporațiunea a pusü focu la mai multe clădiri. Treizeci case au­ fost­ consu­mate de flăcări. Numai juriul achită pe vinovați? Amai publicată în Românulă de la 11 Aprilie sentința tribunalului de Argeșia, prin care se achită d. Raicovi­­canu de abusurile făcute în calitate de casiaru alu comunei Pitesci, și ’n complicitate cu fostulu primare Ce­­cropide, rămasa actualminte numai membru în consiliu. Publicăma ații uă ’ntâmpinare la acea sentință, ce ne-a trimis’o d. Bo­­lintinenu, inspectorele financiara, care a descoperita și constatată mai ân­­tâia acele abuzuri. Cu acesta ocasiune ținemea a comu­nica publicului că judele de instruc­țiune ale tribunaleluî de Argeșia n’a găsită casa de culpabilitate nici în privința d-luî Cecropiole. Procurorele cnsé facőndu oposițiune, parchetului generale ala curții a susținuta acastă oposițiune și, prin rechisitorul- séu, a trimisü procesulü la camera de pu­nere supr­aculare, care a găsită că aunta destule cașuri de culpabilitate și a reformata ordonanța judelui de instrucțiune, trimițându procesulu in judecarea tribunalului de Argeșia, de óre=ce delapidările de bani publici, după noua lege penala, sunt­ consi­derate ca delicte. Eec cuprinderea întâmpinării d-lui Bolintinenu. Domnitorii redactori ai ROMANULUI. Domni redactori. In cjiarulu d-vóstre de la 11 A­pri­­lie, amá cititu sentința tribunalelui Argeșia, No. 1332, pronunețată ’n procesulu corecționale intentata d-lui Raicovicenu, fosta casiari la primăria Pitesci, HAți putută vede, d-nn redactori, cu câtă pasiune se discută actele mele prin acésta sentință, așia a câta din ea nu respiră alta ce­va de câta că ea trebuia sĕ fiu trasat la baza justiției, pentru delapidările de la casiăria pri­măriei, era nu d. Raicovicenu. Spre a puté déra scote din erórea în care póte se fiu indusa atata gu­­vernule, d’a căruia încredere mĕ bu­cura, câta și onor, publicü, spre a puté demonstra că eu, ca funcționară pu­­b­blica, mi-amü făcută datoria cu strie­­teță și ’n acésta ocasiune, și, în întere­­sală restabilirii adevărului și ală ono­­rii personale, vé rogü sé bine-voiți a da b­eu la stimatulu d-vóstre țliară lamuririloru ce me simții détorii a da în afacere. Cela d’äntain considerante ce se in­­vocä prin acesta sentință, spre a se dă­­rîma constatările mele, este că „pre­­scuptile- verbale anexate de raportulü No. 75 nu potă ave forță probantă“. Déca onor, tribunale, represiotatü da pre­ședintele sed. d. Homorucenu, ari fi avuta cunostința legitorii cari regulază acțiunea inspectorilor­­ financiari, asta precum se presupune unui bună ma­gistrata, în acestă privință negreșita s’aru fi ’mpedecata de art. 112, al. 4 din legea comptabilității generale, pu­blicată ’n Monitor­ele No. 72, din 1873, s’astu­ ferii nu s’arü fi espusu a ’nre­­gistra, într’ună adtu atâtü de solemnu, uă afirmațiune în contra voinței le­­giuitoruluĭ, căci écé cum se rostesee acesta articula : „Aceste procese-verbale vom­ face probă în jzistițiă și nu se voru pute combate de câtu prin înscriere în falsu, sau pentru motiv­u de erore, line constatată, prin confruntarea cu registrele ținute în bună regulă.“ Eu în deosebi­mé mira și mai multă de ignoranța onor­ tribunale despre esistența acestui capü de lege, cu câta, totu de temă ca nu magistrații să cadă n vr’uă eróre, amu avutü grijă din vreme, și cu nota No. 91 amü atrasa atențiunea parchetului. Acesta notă uraforă să se găsescă ’n dosarulu in­strucțiunii. In privința celorü 8000 franci ră­dicați de d. Cecropide cu chitanță de mână, tribunalele găsesc,e că „acésta sumă, care se afla alocată a bugetulu comunale, s’a rădicată de primare în urma voturiloru consiliului comunale; că d. Raicovicenu, cânda e­liberată acești bani d-lui Cecropidle, pe chitanță manuscrisă, nu era casiarü alü primă­riei, de­ore-ce legea comunală, prin nici uă disposițiune a sea, nu prevede casiarii la primariele comunale, ci era un simplă persona de ’ncredere a con­siliului „. Asupra celui d’ântâiă considerante, observat că onor­ tribunale este con­secințe cu declarațiunea ce face înce­­pând fi considerantele achitării, adecă nu voiesce se fie compun de afirmă­rile proceselor­ mele verbale, în cari se vede supt scrisu și d. Raicovicenu, căci acolo se țti ce categorică că acești bani s’au rădicata fără nici unu votu alü consiliului comunale. Presintatu-a cine­va onor. tribunale unu asemenea votu alu consiliului ? Nu putea, căci nici nu esiste, nici pu­tea consiliulu se autoriseze pe pri­mare se ție fond­urile sale în timp și de trei luni, mai nainte d a face celu puțin a să licitațiune. Apoi și ’n acesta puncta onor. tribunale a trecut cu vede­­rea art. 19, al. 2 și 4, din legea comp­­tabilității generale, care se rosteșce asta­fel­: „Al. 2. însărcinații cu mânuirea ba­­niloru publici nu voru pute fi descăr­cați de deficitulă constatată asupra lorii, arăându­ sau protestândă c­ ari are or­dine scrise sau verbale sau chiaru rece­­pise de la osebiți funcționari, să supe­riori sau egali. „Al. 4. funcțio­narii ce voru fi dată ordină séu recepise în scopă d a justifi­ca deficitele etc., etc. se voru considera ca complici și se voru pedepsi duă­po­trivă etc., etc.“. Asupra celui d’alű douilea conside­­rante gasescu că se face jocă de cu­vinte, cânda se afirmă că legea comu­nală nu prevede casiarii la prim­ă­­riele comunale, căci altmintrerea a­­cesta afirmațiune nu credu­se fiă se­­riosa în faclă cu art. 117 din legea comunală de la 1864, care se rosteșee asta­felu: „Perceptor­ie este măr­cinată singură și pe respunderea sea a efectua rețetele comunale , achita, după mandate regulate, chiăltuielele ordonanțate pînă la sumele speciale ale fie­caruia articlu ală bugetu­lui sau ală creditului specialei Déca d. Raicovicenu a fostu numai un persona de ’ncredere, ce s’a făcuta cea­l­altă persona publică, pe care ar­­ticlul citată din legea comanaleo’nde­­toreza se strîngă veniturile și se facă chiăltuielele pe respunderea sea ? Acesta stringétorii de bani, comptabile séu perceptore, nu este elti casiarü? Nu voiesce onor, tribunafo seift numéscu casiar, numescu ’iti perceptore sed plăti­torii, cum­va bine-voi, dar aceste numiri nu eseluda calitatea lui de funcționara publica. Déca casiaruli generale este funcționara publica în judecia, apoi perceptorele comunale este funcționar public în comună, căci banii publicului, din comună, li sunt­ încredințați, era au banii consiliului comunale sea ai primarelui personale. Ancă uă­ntrebare: Deca d. Raico­vicenu a fostü persona de ’ncredere a consiliului, cum șî-a permis a élű se strînga contribuțiunile, fiă numai cele­­­i comunale, și asta­felü a contravenitü­­ art. 13, al. 2, și art. 16 din legea compțabilității generale, care pedep­sesc? pe orî-care persona ara aduna contribuțiunile, mai nainte d’a fi re­cunoscută, d’a depune garanțiă și d’a depune jurâmântuli legale? îndepli­nita-a d. Raico­vicenu tote aceste con­­dițiuni? Da. Apoi atunci este decla­rata de lege ca funcționarii publicü, era nu ca persona de ’ncredere. Trecéndu asupra unui alta ordini de idei, veda onor, publica ce prece­­dinte regretabile se creza prin sentința onor. tribunale de Argesia: casiarii comunali sunt­ persone de ’ncredere ale consiliului, prin urmare acești ca­­siari sunt­ scutiți de orî­ ce controla și potü se dispute, de acorda cu con­­siliula, sau mai bine cu primarele, de averea comună a cetățenilora, în sen­­sul a cum le convine. Atunci unde e moti­vuia d’a fi controlulu inspectori­­lor­, și la ce servesce priveghiarea guvernului ? Asupra mandatelor, No. 466, 321, 476, 475, 417 și 228, se ’mi permită onor. tribunale a­’mu încredința, cu tote actele mele, pe cari le-a avută in vedere, că n’amü afirmata cum că casiarul­ a comisü uă delapidare de bani prin achitarea lorü, și prin ur­mare a mi­ se atribui acesta este totu ce póte fi mai nedrepta. Eu amu spus că aceste mandate s’au achitată printr’ uă procedere neiertată de regulele comptabilității. Amü <jisü: nu se póte atribui casiarului de cata ignoranța legitorii financiare. In cea­ a ce privesce neînaintarea la casa de depuneri a sumei de lei 390 bani 99, onor. tribunale este incetata în convicțiunea ce și-a formata , și cce cum: Mandatula a fost­ emisa pe uă sumă pre­care , acesta sumă s’a și trecuta în registre la chiăltuieli, adică s’a SCOLU din casa comunală totu suma, din care uă parte s’a data în primirea întreprenorului, ora lei 390 bani 99, după rostirea din mandata, trebuia să se înainteze la casa de depuneri, ș’a­­cesta nu s‘a facutü, asta-feia c’acésta sumă de lei 390 b. 99 a rémasa scösa din lada primăriei, déru nu s’a trimisu acolo unde era destinată se merga; cu alte cuvinte, ca se fiu mai bine ín­­țelesa de supt scriitorii sentinței, au­toritatea comunală a ncredințatii d-lui Raicovicenu lei 1390 bauî 99, de esem­­plu, și i-a $isü: din acésta sumă lei 1000 se dai cutâreî persóne, éra lei 390 b. 99 sĕ’i trămiți la casa de depuneri. D. Raicovicenu pe cea d’ântâiu sumă, de lei 1000, a datu-o ’n primirea cută­rii persóne, éra pe cea d’a doua sumă, de lei 390 bani 99, a ținuta-o în po­­sunarele sale în timpu de 4 luni, în locu d’a o trimite la casa de depuneri. Eu, în calitatea mea de inspectori financiară, „echiamata de atribuțiunile mele a constata acesta puncta, n’amü trecut a de locu cu ușiurință asupra lui“, din contra, Tam­ă relevata prin procesulü-verbale No. 1 și Tama des­­voltata prin raportul­ No. 75, déra ama avuta nenorocirea ca tribunalele de Argepti sé nu’și dea sema îndestula de operațiunea financiară care se face in asemenea ocasiune, care de altm in­trelea, după cum se vede, acesta o­­perațiune este așta de simplă, în câte o ’nțelege totu lumea, căci ea se face in transacțiunile de totu­l jiua, în so­cietate. Asupra cauțiunii depusă de fostulu perceptore alu primăriei urbei Pitesci, a­nume C. Ionescu, gfidezü pe orî­ cine se’mi arate unu singura cuventa ma­­caru in tote actele mele, în care se Șlica că Raicovicenu a profitată de cu­­ponele bonurilorű ce depusese ca ga­­ranțiă. Acésta afirmațiune, pe câtă îmi aducă a­minte, este un consecință logică, care s’a trasa de judecătorele de instrucțiune, prin procesulü séu verbale, cândü a re^uta petițiunea a­­cestui perceptore Ionescu, care s’a a­­tașiata la dosarulu instrucțiunii și din care petițiune se constata c’acesta perceptore a depusă bonuri, era nu numferara, precum i­ s’a restituită. U­­nor. tribunale póte pune temeri pe ’n­­credințarea ce i-a datu fostulu percep­tore Ionescu, în pretori­ulu tribunalu­­lui, mai multu de câtu pe ânsăși peti­țiunea acestuia, vé<juta și consemnată în procesulü-verbale de judecătorele de instrucțiune, déru nu mi-se pare j dreptö a se atribui mie­uă afirmați­une străină. In actele mele, releveza acesta faptü, mai multa pentru a constata că s’a plătită fostului perceptore Ionescu pro­­centü de 10g íntr’una moda ilegale, adică neaprobata de autoritățile com­­petinte, și că garanția lui Ionescu, care trebuia depusă la casa de consemna­­țiuni, s’a ’ntrebuințată în chiăltuielele ordinare ale comunei. Nu este exac­a dojit cum că eu, în acesta punctă, ama alegată că ra’ama condusü după informațiunile ce aveam de la persone de ’ncredere. Sosim­, în fine, la considerantele privitóre pe două din punctele cele mai însemnate din sentința care ne ocupă, și a­nume: la perceperea ilegal­ă de rase, și la disparițiunea a unui nu­­méru de 17,957 bilete de percepțiune. Asupra perceperii ilegale, onor. tri­bunale se feresce d’a atinge motivule reale ale inculpării care n’a făcuta în acesta privință. Se ié­­n vedere bu­getulu în care la venituri se preved u nesce asemenea taxe de la magher­nițe și cârlige; se ie ’n considerațiune încredințarea fostului primare Cecropide că el­ ar fi ordonata perceperea, î n vedere că nu s’au presintatu amatori la licitațiune și ’n vedere că d-sea a forțiori era indatorata cu căutarea ve­­niturilor­, pentru cari, dec’arű fi ne­­gligiata, arü fi incumbata asupra’i res­punderea, pe cândö, prin constatarea mea și mai în urmă a procurorelui ș’a judecătorului de instrucțiune, s’a descoperita că Raicovicenu a perce­puta aceste taxe sau chirii, după cum stăruie onor. tribunale a­le numi, cu 22 zile mai nainte ca ele se fiă auto­­ritatii de lege a­ le percepe.. Eco ee 4ice legea comptabilității generale la art. 20: „ori-ce contribuțîunî, directe sau indirecte, altele de­câtă acelea cari suntu autorisate de legile de finance, supt ori-ce titlu sau ori-ce numiri sau împliniri, suntă cu desăvârșire oprite etc., etc.“ El bine, d. Raicovicénu a perceputa aceste taxe cu 22 mai nainte ca chiar a consiliulu comunale se fi visata a­ le impune, și mai nainte ca com­i­­tatulu permaninte se le fi aprobata. Ce­va mai multü, din procesulü-ver­bale, Inchiriatü de către comisarulu polițienesca, in tergula din vale, și care procesa se află la dosarulu in­strucțiunii, pe lingă procesulu­meu verbale No. 2, se constată că s’a per­ceputa taxa de 40 bani nu numai de la maghernițe și cârlige, dérü și de la nenorociții săteni cari staționați pe ulițe cu carele lora încărcate cu varza și altele. Acestea sunt­ taxele și modulu­lorü ilegale de percepțiune. Vé^a démü pu­­bliculu că d. Raicovice nu era incul­pata nu pentru e’a ’mplinitu neste taxe cari erau preved­ute în bugetü, ci pentru că le-a perceputa în timpu de 22 (10foj fără ea cuantumul) a­­cestora taxe se fiă precisate de consi­­liu la comunale și fără ca nebiăiarea acestui consiliu se fiă aprobată de eoniitaturi permanente, care putea forte bine se le respingă. Deca­d. Ce­cropide a declarata în pretoriula tri­bunalelui că d-sea a ordonata perce­perea intr’una moda ilegale, atunci atâta mai rea pentru d-sea, căci pro­curorele putea se ie acta imediata de ‘acesta declarațiune... temerar­ă. In privința disparițiunii biletelor­, onor. tribunale de Argesia afirmă că se găsesc î­naintea unui misteri­, care nu póte se nu planeze asupra fostu­lui casiaru aici că responsabilitate, „căci,­­slie onor. tribunale, n’a putută vede de unde amu precisatü cu nume­­rulu bileteloru tipărite cu 40 bani ș’al a­celora cu 5 bani, pe câtă vreme tipografulü Popescu a mărturisită ’na­intea tribunalelor c’a imprimată nu­mai 94,100 bilete, era nu 101,600 cätu ama alegata eu prin scompturile atașiate de prescriptele-verbale“. Calculul­ făcuta de mine asupra biletelorü resulta din constatările pro­­cesului-verbale No. 2, în care se vede suptscrisu și d. Raicovicenu, și ’n care procese verbale se stabilesee câte cale s’au tiparita din fie­care specia, după comptulă tipografului anesata la do­sarulu instrucțiunii, și câte bilete a conținuta ceLi din fie­care speciă. Daca se da atențiune acestui procesi-ver­bale, s­arü fi vé^uta că constatarea I este basată pe numerotarea tuturorü calel­rü și biletelorű găsite ’n biurouliî casiăriei; déru­déca tipografulu a fostu crezută c’a tipărită numai 94,100 bilete, onor. tribunale, cu puțină bună-voințâ, putea se scapă din a­­cesta sumă de 94,100 numerule de 83,643 bilete, câte s'au găsită, vândute și nevândute, în biuioala casiăriei, și totu putea se vede că chiar­ asta, încă mai lipsesce unu numerü de 10,457 bilete dispărute. Unor. tribu­nale nu face acesta, ci se mărginesco a ataca cu pasiune și a derima consta • țările mele din procesele-verbale. Deca pe d altă parte tipografulu a declarată în tribunale c’a predata casiarului numai 94,100 bilete, d. pro­­curore putea se se acta de acesta de­clarațiune și se tragă la respundere pe tipografă care, din comptulă sau găsită în scriptele casiării, și visată de mine, se vede c’a primită plata me­serii sale pentru 101,600 bilete, era nu numai pentru 94,100. Pentru a disculpa pe d. Raicovicenu, onor. tribunale se baseza pe conside­­rantele c’aceste bilete i­ s’ac predata, fără nici unu controla sau numerotóre. Apoi tocmai acestă faptă, credu ea, trebuia se puie o banuiéla pe onor. tribunale că Raicovicenu, care a mâ­nuită aceste bilete fără controla, a putută se și profite de ocasiune, spre a specula cu densele. Câta pentru alegați­unea că biletele cari rămâneau neîntrebuințate se dis­­trugeau, mî-se pare gratuită, pe câtu timpu onor. tribunale n’a avutu nici unu actu, care se’la convingă că lu­­crulu s’a petrecutu asta­felu, pe câtă vreme din procesulu meu verbale No. 2, supt scrisü de d. Raicovicenu , se constată că n biuroulu casiăriei s’a gasitu unu numérü forte considerabile de aceste bilete , cari rĕmâneau ne­întrebuințate, fără ca ele se fiă dis­truse de cine­va, și pe câta vreme din biletele anexate de procesulü-verbale dresata de comisarulu polițienesefi, in târgul Ii din vale, d­in care d. Raicovi­cinu suptscrie în calitate de casiarű, se pote vede că ele nu purtau nici numerü, nici dată. Asupra avansării din fondurile pri­măriei a sumei de lei 115 bani 41, se’mi permită onor­ tribunale a’lu în­credința că nu va găsi nici una regle­menta financiara, saü usa, care s’o permită; din contra, sunt­ circulare și instrucțiuni ministeriale, cari, ba­­sata pe legi, opresc cu desăvârșire ase­menea avansuri, cari avansuri, dec’­­am­ fi permise, am­ deveni una miijlocü de speculă în mâna unui comptabil e­rou nărăvita. Aceste avansuri nu sunt ă­­ chiăltuieli de portofoliu , legea se ca­lifică deficitari în casă. In privința reținerii adresei căie­­lor­ ferate, n’ama trisü nicairi că ea se póte atribui casiarului Raicovicénu. Ea sc­ama că funcțiunea de casiaru scutesce pe titulara de cea­ a ce se pe­trece în biurourile autorității cu ac­tele de corespondință, și d’acea­a nici amu atribuita d-lui Raicovicenu pri­mirea acestei adrese : suntu alte per­sone mai mari, cari se potü inculpa; mé mirit énse cum onor, tribunale, în acésta împrejurare, privézu pe d. Rai­covicenu de frumósa posițiune în care Ta pusti la ’nceputulu sentinței, cândi Ta declarata de persona de ’ncredere a consiliului (?). N’am­ afirmată asemenea în nici unul­ din actele făcute și sunt scrise de mine că d. Raicovici nu ar­ fi par­ticipată la întreprine. Acesta aserți­une din partea onor­ tribunale este gratuită. Tóte punctele, și chiar­ acelea pen­tru cari ea postrama numai convic­­­țiunea intimă, fără a­ le emite oficiale, s’au desbaturu de onor. tribunale, pre­cum se vede, cu atâta talentu și c’uă erudițiune așta de perfectă. Nu védu éase nicăiri ca onor. tribunale se fi atinsu lipsa de 281 lei 45 bani, care s’a gasitu în casă din împlinirea tase­­orii de la tarabe și cârlige, care lipsă se găsesce consemnată în procesulü meu verbale No. 2, supt scrisa de d. Raicovicenu. Refusulu primăriei d’a susține re­­latarea daunelor­ ce i­ s’a causatu de casiarul. Raicovicenu nu intră în ca­­drulü mea d’a­’lu discuta, credu numai că consiliul­ era interesat a se păstreze acesta conduită, de vreme ce inculpa­

Next