Romanulu, mai 1874 (Anul 18)
1874-05-01
ANULU ALU OPTU SPRE PECELE IHI,um unni ne tOIÉSCE SI TEI PÉTÉ Uri ce cereri pentru România, se adresezíi la a Iministrațiunea diartului . ANUNȚURI. In paga IV, spațială 80 litere petit 40 bani In pagina III, linia petit 6 lei. A se adresa i.A I’A it 18 : la d-nii Órain et Micoud, 9 nie Dronot, LA VIENA: la d-nií Haasenstei §i Vogler I Wallfisohgasso.l 0. Scrisori și ori-ce trimiteri nefrancate vom fi r fosate.—Articlele nepublicate se vor arde. 20 BANI ESEMPLABULU. Din causa serbei popolare a primei a lunei Florilor, iftarulu mi va ap&rd de o Lta Jour sera. Reflaet vinea și Administrațiunea „Fonânului“ s’au mutații în „st‘a«] a Délimei" No. 11, casa Enanoisii Baleanu, în apropiare de direcțiunea posterorii și telegrafelor«. __ DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviciul« privat« ale Monitorául oficiale) Viena, 8 Mai«.—Camera deputaților« a adoptat« proiectul« de lege pentru Landwehr, respingând« stabilirea cadrelor« cavaleriei de Landwehr. Camera seniorilor« s’a unit« cu acestaotărîre. Apoi, după cererea ministrului, sesiunea s’a prorogat«. Redactiimea și Aflministrațlimea, Strada Démneí, No. 14 MERCURI, 1 MAIU 1874. LUMINEZATE Șl i EI FI ABONAMENTE In Capitale: una anii 48 lei; șese luni 24 lei el luni 1 i lei; un ună, 5 lei. In Districte: un anii 58 lei; șese luni 29 lei trei luni 15 lei; un lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe ministru fr. 20 Austria și Germania, pe trimestru franci 18. A se adresa LARIS: la d. Darras-Halgrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și la d-nil OraiD et Miocud, 9, rue Drouot, 9. LA VIESA: la d. B. D. Ropovici, Fleichmarkt, 15 BUMM, șa. Bugetele sunt neecilibrate; datoriele Statului se sting pe totii anul, prin sudarea națiunii, crescându- se, fără curmare impositele; se stingu chiaru prin sudarea generațiunilor viitóre, stórsa d’acum prin necontenite împrumuturi, și cu tóte aceste ele crescu pe tóta ziua; cu câtu sudarea națiunii este mai mare, cu atâtu s’aprinde mai tare foculu détorielorü. Sesiunea Camereloru ținu peste patru luni, și guvernulüi, márturindü, în parte célu puținii, crescerea détorielorü și golulü ce se face necontenită In tesaurului publicű, nu propuse nici unu mijloeu, nu Jiiemü pentru curmarea ruinatórelorü séle procederî, dérà mácarü pentru a găsi, cu mai puțină pagubă pentru țară, bani noul spre soldarea vechilora și nouilenisele pecate. Serbările învinării se apropiau, deputații plecaseră deja în parte și ceilalți se sculau de pe bancele lor, și tocmai atunci ministrulu de financie le presinta unii proiecta financiară, ce desfidemü pe ensuși d. Mavrogheni sé’lü numéscu íntr’altü felu, de cätü cum ílü desemna rämü noi: rentă perpetuă, provisoriu ș'amortisabile. Deputații ilü citiră, se splimêntară și fugiră. Acesta proiectă, reprodusă ieri de noi în Intregulum én, și desbátutü în numărulü de la 17 — 20 și 27 Marsoiu, este încă mănținut si de guvernu? Nu scimü, dérü întrebămu , pentru ce ministrulü de financie presinta Camerei unu proiectă atâtu de seriosű, atât de complicată , atât de grava, din tóte puncturile de privire, tocmai în ultimele zile ale sesiunii? Cre’utaa ela c’uă operațiune financiară ca cea propusă se póte studia și calcula de către deputați in câteva jile? Nu. Și națiunea? Nare și ea trebuință să studie și să calcule operațiunile financiare ce va fi datore să le platesca? Da. Cunosce d. Mavrogheni una singură ministru de financie, în oricare țară, care se fi procedată astafelu? Nu. Pentru ce doru ceru de la deputați cea a ce scia că le este peste putință da face, de nu pentru a’l opri da studia proiectulu ș’a’i sili să voteze cea a ce nu cunoscu? Ș’acum, mănține acela proiectu? De ce n’a spus-o? Sesiunea acesta nu pote dăinui de câtă 30 de jlile. Acesta sciu s’o spuse guvernală. Pentru ce onsé n’a spusă ș’anume „Gestiunile financiare și economice pentru carii a convocații Camerele ’n sesiune estraordinară ? Pentru ce n’a publicată acele proiecte, spre a pute fi cunoscute și studiate de deputați și de națiune ? Ii este frică d’a se face lumina în jurul a și ’n facia operațiunilor fisale financiare? Déru atunci arti fi a declara că nu póte se facă asemene operațiuni de cáta în Intunerica? Ieri chiarü ținu Camera prima ședință și ministrul de finance nu spuse cari santă proiectele financiare și economice ce le va cere de la deputați. Ieri chiar i serădica ședința, fără ca deputații se scie nici chiar ce voru ave astăzi la ordinea zilei. Voimii se simți cei mai parlamentari în privința guvernului și a majorității Camerei, și d’acea a rugamu se ni se spuie unde s’a mai veijuta asemenea procedere și cum se póte numi? întrebămu în sfîrșită, ce potă face deputații, se voteze legile financiare cele mai complicate, fără se fi avută timpulu necesarä d’a le studia și calcula ? In asemene casă, ei espunu țera la ruină și se espunü la ura și disprețul ăi ei, și atunci ce se mai alege de regimele constituționale și de prestigiul puterii esecutive? Și națiunea ce va simți ea vedendu-se necontenită a plăti vetematorele pentru sensa manipulări ale ministeriului d-lui Lascaru Catargi? Credemü c’oricine vede că situațiunea este gravă și că toți Românii cei buni suntu détori se se ’ntrunescu, se desbată, se cugete și s’aviseze. Publicamü mai la vale una protestă alü d-lui Bonifaciu Florescu contra espresiunilor din decisiunea d-lui ministru alü instrucțiunii publice, prin care se redă d-lui Nicolae Ionescu catedra de istoriă de la universitatea din Iași. Gestiunea avendu însemnătatea iei, ne credemu de tort cu acesta osasiune a reveni și noi asupra iei. Toți amă recunoscută că destituirea d-lui Ionescu a fostă nedrepta și ilegală. Pentru ce énse d. Maiorescu, restabilindu dreptatea dintr’uă parte, vă calcă din altă parte ? Este pre oprită unui ministru, supt președința d-lui Lascaru Catargi, d’a nu pute fi niciuădată pe deplina drepta, d’a nu respecta pe deplina legea și d’a nu pute păstra nici chiaru buna-cuviință? D. Maiorescu scia că d. R. Florescu făcuse unü actu dreptü și nobile, déra fórte rară în timpii noștri : acela d’a declara, în parte și ’n publică, ce va demisiona cu fericire în ziua cându va triumfa dreptatea în privința d-lui N. Ionescu. Asemene simțiminte nobile, și mai repetium atâtu de rari, din nenorocire, în timpii noștrii, cum are nu făcură sĕ palpite de fericire anima noului ministru al instrucțiunii publice, și se’la îndemne d’a căuta mijlloce d’a le încuragia, spre a servi de modelă și de bolda junimii române? Este are uâ lege în ministeriulü d-lui Catargi d’a se lovi ori ce simțiminte nobile, căreia se conformă și d. Maiorescu? Încă ceva. Déca se da înlesnire d-lui B. Florescu d’a demisiona, spre a se reda catedra d-lui Ionescu, dreptatea se restabilia făr’a se lovi pre tare fostulu ministru și consiliulu permaninte, și făr’a se pune precum supt tesea legea instrucțiunii, spre a se reda d-lui Ionescu catedra ce merită s’o aibă și care pe nedreptu i s’a fostu luatü. Cu modulü acesta onorea aru fi fostu multă mai mare pentru d. N. Ionescu și cu multa mai nobile, mai instructivă și mai bine-incotare pentru națiune resuireasca pe catedra de istoria universal. Pentru cederii noulu ministru alese calea contraria, calea de lovire a fostului ministru, de lovire a consiliului permaninte, de strimtorare a legii instrucțiunii publice și de micșiorare a dreptei resuiri a d-lui Ionescu pe catedra sea de istoriă universale? Se fiá óre pentru ca publiculü se suspine chiaru candü unii din ministeriulü Catargi facü unii actu dreptü ? Rugamü déru pe d. ministru alu instrucțiunii publice se repare greșialele cele mari ce conțină consideranții prin cari s’a făcută dreptate în privința d-lui Ionescu, și se se rădice recunoscénda greșiala cea făcută. A recunosce asemenea greșiale este nobile, mare și demnă, și prin urmare rĕmâne acum în deplina disposițiune a d-lui ministru s’arate țârei cum se simte domnia-sca însuși și ce simte și crede despre ministeriumu din care face parte. Rugamit asemene pe d. B. Florescu se primescă cu seninătate nedreptele loviri ce i-sau datu, și se n’asculte pe cei cari vorn se’la fiică a capitula, căci scie și simte că junii carii capituleza suntu pentru tóta viétea loru desarmați. Se priméscu cu seninătate lovirile ce i s’au dată, căci d-lui scie și simte că celă care ’u adavére voiesce se facă unu pasă nou ’n vieța morale, va fi necontenita lovita de lumea cea vechia, déru c’acele loviri dau juniloru ocasiunea d’a aréta c’au destulü sufletu , destulă viață morale, spre a merge necontenit înfruntândü pedicele imorale ale trecutului. Camerele sunt deschise și unii din membrii lorü facu parte și din actualele consiliu comunale ale capitalei. In sesiunea trecută, mai mulți deputați au semnalată, prin diferite interpelări, uă mulțime de abusuri și violări de legi comise de acești părinți ai orașului, ș’uă comisiune de anchetă, alesá din simla adunării de către majoritate, le-a cercetată și constatată cu prisos. Alte cozuri de abusuri și violări de legi, identice, semnalate tot în sesiunea trecută de către unii din domnii deputați, ca săvârșite de membrii consilielor comunale din Pitescu și Brăila, au fost strimise de domnii miniștrii înaintea justiției, și autorii lor sunt urmăriți, unii chiar arestați. Cum se face deja, și care este causa că pentru consilierii comunei Bucuresci, guvernulu are uă altă măsură? Pentru ce d. Cecropide, fostulu primare alü comunei Piteșci și deputată, a fostă cerută camerei de către J. ministru de justiția chiar în timpulu sesiunii spre a se urmări, pentru ce d. colonelă Petrescu, fostulu primare al comunei Brăila, este chiamatü la interogatoriu și arestatü în prevențiune, și pentru ce domnii membrii ai consiliului comunale din Bucuresci stau ancă tari și mari pe fotoliurile dumneloru, fără ca sĕ fiu trimiși, nici macarü înaintea algatorilor ? Acésta atitudine din partea miniștriloră fadă cu acești delicvenți este mai multa de câtü părtinitóre, ea este și vă insulta, una dispreță pentru onerea și prestigiul majorității din care face parte d-nn A. Plaino, Golescu, George Manu, Știrbei și ceilalți membrii ai comisiunii de anchetă. Cum vom mai pute sta acești onorabili deputați alăturea cu domnii B. Vladoianu, C. Racotă, și ceilalți pentru cari comisiunea a constatatü c’au percepuți dări ilegale, c’au desființat, prin simple decisiuni, tase prevăzute prin legi, c’au risipitu banii casei comunale, că’n fine, „în genere vorbindu, membrii consiliului comunale sunt lipsiți de simțură de integritate și de respetul legalității,.. . și numai că severitate , justă și imparțială, este singurul remediu de la care se mai pute accepta îndreptarea unui zeu înveterata? Ce autoritate mai potü ave miniștrii, și mai cu osebire d. Maiorescu, în facia majorității, condu delegații maiorității, din caria făcută parte și d. Maiorescu înainte d’a veni la guvern, au pecetluită cu sigiliulu imoralității pe membrii consiliului comunale, și acești membrii se găsescu âncă pe bancele adunării, dând sprijinii guvernului, ca se fiă sprijiniți, la rândulu loru înaintea pragului temniței ? Este guvernulu convinsu de cele ce au constatat comisiunea parlamentară numită de majoritatea care ’lü ține la putere ? Déca este, majoritatea în unire cu guvernulu, nu potü se fără altü-felu în primele ședințe ce se vorü ținâ, de câtü se trămitâ imediatu pe acusați înaintea justiției. Déca nu este, atunci iarăși guvernulu trebuie se ceru și majoritatea e détóre se dea unu votu de desaprobare aleșilor, cari au represintat-o în comisiunea de anchetă, declarând că membrii comunei sunt acuzați ca arghituri, și că tote câte au constatată comisiunea sunt neadevăruri. Ori are guvernul o încredere în majoritate și majoritatea în guvernă, ori încrederea lipsesce de ambele părți. Acesta punctă ar trebui lamuritü în primele ședințe, căci altafelü presința în cameră a deputaților, cari facu parte și din consiliul comunale este una scandală și uă negațiune a deplinei armonii ce trebuie se esiste între miniștrii și majoritate. Și pentru ca d. primu-ministru să se convingă cădată mai multü că sunt destule cașuri de pursuivarisela în contra actual lor consiliari comunali, vom aminti ad âncă câteva din cele cuprinse în raportulu comisiunii de anchetă, pe lângă cele ce am amintită deja în numerile trecute: La 21 Decembre, 1871, consiliul comunale face licitațiune pentru darea în întreprindere, pe termină de 3 ani, a cărților de jocu. Licitațiunea rămâne asupra unui întrepriniétorü, cu pieță anuale de 45.000 lei și se aprobă și de ministeriu. Art. 20 din condițiuni prescrie că concurenții „trebuie a depune în ziua de licitațiune un cauțiune provisoriă în valore de 6.000 lei noul, în bani sau bonuri dal tesaurului, son d’ale comunei, sau în one alte titluri recunoscute de guvernui și acceptate de primărie. „Acésta cauțiune va fi perdută de concurnt^, fieca, după ce se va adjudeca întreprinderea asuprâ’, n va depune în termina de 10 zile cauțiunea definitivă:“ Consiliul o comunale calcă era singură, în defavarea comunei, acesta prescriere a contractului, tolerandu pe întreprinzătorii ca se depună garanția definitiva tocmai peste două luni. Art. 14 și 15 din contractăricü că suma de 45.000 lei, resultata la licitațiune, se se respunda de întreprinzătorii în patru rate egale, pe fie-care anü, și anume: 1 Ianuarie, 1 Aprilie, 1 Iulie și 1 Octombre, era deca intreprinzător ele nu va ’ndeplini acesta condițiune, primăria va pute pune îndată acesta venitü din nou în licitare, ș’a’lu adjudeca pe compta Intreprinzătorelur. La 1 Aprilie 1873, Intreprimitorele nu respunde rata cuvenită, și primăria, deși în totală lipsă de bani, îi acordauă păsuire, în urma unei cereri din partea i. Somată de concesionarulu iluminării cu gaza ca să’l respung ă că detoria, prinăria se împrumută cu 11.000 lei valorea citatei rate, și d.^primare Bazim Vladoianu decide, printr’nă simplă real>luțiune, că dobânda acestei sume va privi pe socotela întreprii.Zetorenul cărțilorfi de joc. Acesta actu, membrii consiliari, în apărarea lor, ilu numescu „actu umanitarü și leale pentru satisfacerea ambelor părți.“ La 1 Iuliu, Intreprinzötorele nu respunde nici rata a doua, și atunci consiliulu comunale, supt una altu primare, decide, în fine, la 7 Iuliu, ca să se pună în licitațiune întreprinderea pe câmpta întreprințătorului. Suma datorita pentru ambele rate era de 22,500, adică ccivalenté cu suma garanției depusă. Facéndu-se licitațiune, resultatul a dă uă diferință anuală în minus de 14,950;în totacursulu prelungirii licitațiunii, întreprinzătorelui este tolerată se continue cu întreprinderea. Ministeriul de interne, aprobându licitațiunea și cererea primăriei d’a intenta proces întreprinzătorelui, flce în adresa sa: „Acésta case nu scutesce de respundere pentru neluarea mesurelor cuvenite îndată ce fostulu intreprinzătoru n’a plătită ântâia rată a acutul venitu“. Prin corespondința urmată apoi către tribun.Iu și primăria se constată că întreprinzătorului n’are nici oă avere văzutâ spre a se urmări pentru deficitulu produsü prin noua licitațiune. EeÖ, prin urmare, uă pagubă reală pentru casa comunală de vre 30.000 lei noul, fără a se pute acoperi chiar cândü comuna ar câștiga procesul, pagubă provenită numai din bunăvoință a domnului primare Barbu Vlâdoianu către Intreprinzătorele cărțiloru de joeu. Pentru cederii ministeriumu nu’șî respectă a fi propriele acte, trămițândui în judecată pe acei consilieri, pentru