Romanulu, mai 1874 (Anul 18)

1874-05-16

ANPLU ALO OPTP-SPRE REGELE VOIESCE ȘI TEI PUTE ORIce cereri pentru România, se adreseza la administrațiunea Jlariului. ANUNȚURI. In paga IV, spatiula 30 litere petit 40 bani In pagina III, linia petit 6 lei. A se adresa LA PARIS : la d-nil Crain et Micoud, 9 rue Drouot, . LA VIENA: la d-nil Hausenstein i Vogler !Wallfischgasse. 10. Scrisori și ori-ce trimiteri nefrancate vor fi refusate.—Articlele nepublicate se vor arde. 20 BANI EXEMPLARULU. Din causa serbării moșiloră, ziarulu n Ta apare de câtă Vineri séra. Redactunea și Administrați Mea,strada Donmei Noii BUCURESCI, 15 FLORATIU Nu potu, nu vorű sincerii dinastici și ’nteliginți consiliari ai tronului se pârtă cea mai mică ocasiune d’a pune ’n jocu și ’n desbaterile publice pe capula Statului. Sperame că, după ce aui fabricatö uă lege contra presei, vomu ave tactica, buna-cuviință celú puținii, da nu mai cadé, de bună-voia și cu precugetare, în asemene păcate, vâtematóre din tóte puncturile de vedere. Acum ca totu-de una, în acésta ca ’n tóte, el se siliră s’arate națiunii că ’n oricare cestiune a marii se va ’nceta, de va spera de la dânșii celii mai mici bine. In Jiua de Duminecă, 12 Maiti, primulfi organiiarii sfatuitoriloru tronului, după ce publică două colóne despre fericirile n care ’nota națiunea, și le ’mpleti într’uă cunună pentru Ziua de 10 Maiți, publică apoi următórele linii: «Toți Românii au salutată cu bucurie aniversarea zilei de 10 Mai), afară de cei de la Romanulu, cari n’aSfisit nici und envente ! «Ami putea însă reproduce cuvintele intusiaste cu care Romănt dă sărbătoria pe 10 Mai) în 1867 și 1868, pe când era la putere ! «Oricine póte judeca, după tăcerea de a<jî a organului oposițiunii, despre patriotismuld, pasiunile pitice și vederile înguste de carî sunt dominați cei da la Român ulei!» Cum vede orîcine, provocarea este din cele mai grave și mai poticnitare pentru noi. Balaurulti, numită legea de Pressă, ș’a căscații gura spre noi, și procurorii sună chiriele temniței. Siliți dorii a respunde la provocare, ne vomai încerca se ne strecuramii pe lîngă balaure și pe lingă procurorii sâi, pe carii salutându-i, începemii prin a ’ntreba: Ce scopu urmărescu devotații dinastici și consiliari iluștrii, cândti priți naintea țârei ziua de 10 Mai zi, și intrarea ’n Bucuresci a principelui Carol, înconjurate cu „ură, cu injurii, cu pasiuni pitice și vederi ănguste“ ? Cuviinciósa și respectusa óre se fiu procederea? și credit ei c’acésta metodă are farmeculu d’a pro ■voca respectulti, credința ș’ampirea națiunii? Ce scopu urmărescui ei, și ce serviții facu dinastiei și țarei, cândui se silescu se dovedescu capului Statului' că partita care a făcuțu totu felulii de sacrificii pentru alegerea principelui Carol, este acum In contra proprietarii iei acte, condamnă însăși opera făcută cu pericluici vieței séle ? Dumnelorii serd că ^iarulu Românulu se bucură de multă considerare In țară și ’n străinatati, și d’aceaa a foștii și este celti mai respânditt. Ce folosii dérü aducti dinastiei și țârei, cândui se sileseti s’arate că ânsăși tăcerea celui mai de căpetenia organa de publicitate este uă revoltă și mai uă conspirațiune ? Se ftă numai scopul, d’a face pe capulii Statului se urască pe cei de la Românului Dorii ce-arti ciștiga ei personale cu acesta isb lndă ? Ce felii ? Se temă că nu potti fi iubiți, de Domnii și de țară, de câtti atunci numai cândti vomti fi noi urîți? In asemene casti, ar fi pré mare disprețuiți ce-arti arâta că au pentru ei ânșii. Se temu că ne-arti fi venitfi și nene dovința d’a ne ’ncerca se fundămu dinastia nóstra? Dumneloru sei zi că pré s’arti espune la insula lumii, ș’apoi au vedt c’arű fi uă adevarată nebuniă se cutezamü d’a lupta contra dinastiei Catargi! Și ce respectu at ei pentru dinastiă, ce iubire pentru capulii Statului suflându și ’nsuflându ura, ce este pentru oricare omii uă bóla din cele mai spăimêntătóre, unii canceru dureroști și râurii celti mai cumplită și mai periculoșii pentru capulii unui Statu! Demificii, inteliginții și devotații dinastici: de ce n’ați serbată Ziua de 10 Marti în 1874, precum ați serbato în 1867 și 1868? Ce are un sarii respunde dóc’amti yice . Atunci eramti pe câmpurii libertății și, comunicând ii direcții cu națiunea, intusiasmulu era reciprocii și se comunica fresce. Suntemii pre culpabili de marte, déca nu scimü se provocămti intusiasmulu în noi printr’uă lampă cu spiriti, ascunsă supt fotoliulu redacțiunii ? Ce óreui s’arti respunde déc’amü <Jice . Atunci Domnulii Românilor ni abia venise și noi eramti de mulții aci. Atunci Domnulii Românilor ni n’avucese încă timpui se se puse în deplină comunicare cu națiunea, și noi lucrasemu și luptasemti ani întregi cu dânsa. Astăzi suntu optu ani de cândt Domnii și națiune comunică împreună , optu ani de cându trăiescu prin aceleaași plăceri și dureri, aceleaași dorinți ș’aspirări; n’am fi Jdorit astăzi uă mândriă nebună din parte-ne, uă aroganță de parvenită ș’uă adevarată lipsă de respectu, cândui ami cuteza se mai intervenimii între Elü și națiune, se mai spunemii națiunii virtuțile capului Statului, și se provocămii intusiasmului ei, în locu d’a sta cu respectu, către multi și către altulü, s’a ascepta ca dânsa se provoce intusiasmulu nostru! Ș’apoi, n’a <Jist ânsăși Pressa: „Doliulii de care a foștii coprinsâ „familia nóstrá domnitóre, ca și națiunea, n’a permisti a se celebra a„cești an ”Ziua de 10 Maifi, cu aceaași „espansiune și strălucire cu care s’a „celebrată în alți ani, în anulă tre„cutii de exemplu, cândti 400 de ofici„ali și numeroși invitați sărbătoriră, „la unii banchett strălucită, acésta „memorabile și scumpă <Ji naționale.“ Și noi Jise remu totu în această zi cu dinasticii de la Pressa. «Toți am auzitu că <ziua de 10 Mai) era să se serbeze în anulă acesta prin inaugurarea statuei lui Michaiu Vitezul. Întâmplarea făcuse serbarea se devie și mai frumosă prin presința principelui domnitore al Serbiei. Totulă era, cea mai dreptă pute se fiă gata, și balonulă, care purta numele eroului română, era asemenea gata a se rădica spre ceruri cu aspirările Românilor și la vechia unitate și gloriă strămoșescă.» Aceste cuvinte nu suntu mai meritorie și mai dinastice, de cât și tote odele, trecute și presinte, ale Pressei. Vomti merge ânsa mai departe cu domnii miniștrii și le vomti face pe pofta animei. Place multü dumnélorü se s’aréte dinastici și se se prefacă că lucrezá la consolidarea tronului, prindti neconteniții în joc ti pe capulii Statului. Suntti fórte generoși d’a face legi draconiane contra presei, și temnițe pentru chinuirea creștinilor și și forte viteji apoi d’a ne provoca ș’a ne îmbrânci spre temniță. Ei bine, ne vomti încerca să: le dovedi mii din nou că șoimii se lorespundemii fără se eădemii înkrațui sple catargiesci. Este s éu njjin stabilitcu, în regimele constituționale, că regele domnesc e dórii nu guvernă? Pentru ce dérü calcă legea acésta domnii miniștrii? Pentru ce, vorbindi de 10 Marti, de Domnului Românilorii, vorbescu de dumnelorii și de actele dumnelorü? Căci de cine alții de nu de ei ânșii, vorbiră în același numeru aici (jiarului dumnelor), când ti Ziseră : «Dinastia alesă de națiune, Constituția* nea și principiele salutarii ale ordinii și stabilității au prinsă rădăcini în âuimele Românilor, progresele morale și materiale, desvoltarea economică a țărei, rădicarea creditului politică și financiară, organisarea armată naționale și a diferitelor ramuri administrative și judecătorești, suntu fapte văzute și pipăite de națiune.» Cine a făcuții aceste frumóse fapte? Domnului! Pre bine, se tráiescu déru Domnului Românilori ! Acésta datoria împlinită, sâ presupune mii pentr’unii momentii c’arti fi mulți în țară cari arci crede că Constituțiunea a foștii și este violată; că ’u locui de progrese morale și materiale arii fi din contra mari regrese morali și materiali; că s’a sugrumata desvoltarea economică a țarei, s’a loviții creditulti politică și financiarii și că sunt tare studnennate diferitele ramuri administrative și judecătoresc. Se pate se fi greșită opiniunea acestoră ómeni; cum se va vede ânsa rătâcirea lorii, cându ea nu se va puté descrie ’n publică? Și da.'a s’ar desbate, puindu pe capulii Statului nainte, nu’iti faceți respungătorii d’a dreptulü de tóte relele și suferințele ca s’arü puté dovedi că suntt în realitate? Se cere tát erea absolute ? Scimți că cu domnii miniștrii actuali tăcerea este de aurii, că ea aduce și produce aurii. In acestii casti cnse, presupuindu c’arti fi multe și mari suferind în țară, cuinii ore le-arti puté afla capulti Statului ș’ar face ca ele se se curme? Și daca nu le va cunosce, și prin urmare nu le va curma, ele deviau mai grave, din tóte puncturile de vedere, făcându d’a dreptulu respumgetorii pe capului Statului. Ș’acesta este domni miniștrii, acum ca totu-de-una, lucrarea vóstra. Astafelii ați perdutu pe toți Domuitorii, astafelii luptați se faceți ș’acumti, și d’aceaa noi <4*cema, acum ca totu-deuna, domnitorii Românilorii : — Ascultați cu blândețe și cu respectu pe toți ómenii, dérii cercetați totu-deuna bine ce vi se spune. Veghiațî, puneți urechia pe anima națiunii, căci aci numai este adevĕrulü. Aci este și iubirea ș’adevarata putere pentru voi. Ascultați bine, cercetați serioșii, căci cu mâna pe consciință, pentru sanctitatea memoriei jnei de 10 Marti de la 1866, și ’n lumina mare afirmama, cá mari, fórte mari suntu suferințele națiunii, și că de nu se vor curma câtui mai curându puțină âncă și ea va ’ngenunchia de durere. Reproducemürimatorele din edițiunea de dimineța a numarului precedinte: Din afară.— Ultimele serii din Spania ce ne aducă parele din Paris, cu data de 22, sunt ă cele următóre : Madrid, 19 Masă.—țfianulă Tiempo crede a sei că guvernul are intențiunea de a restabili relațiunile sale cu sântulă scaună. Gaceta confirmă că armata de Nord a dislocată pe carliști din muntele Abril și publică numirea a 6 guvernatori civili. Imparțial menționeză scolptură că personagie politice importante lucreza pentru formarea unui ministeriă de conciliare. Bilbao, 19 Masă. — Carliștii au primită tunuri și pusei aduse de mă steamer la Bermeo (pe costa Biscaiei, 89 kilometre de Bilbao). Santander, 20 Mai3.—Tră bandă de carliști a apărută aprope de Castro și Otanez. Diligențele au fostă silite se plătescă tase pentru liberă trecere. Forțele carliste comandate de Valdespino și Velasco sunt aprope de Galdacazio. Lîngă Bilbao , generalele Morales a respinsă mă atacă ală carliștilor, îndreptată asupra orașiului Arcbanda. Citimu în lebie de : «(ziarele din Florența spună că colibile cari ’nconjură orașială suntă acoperite de zăpadă. Totă asemenea este și în orașială Bergamo. In Turina căzută în lina de 15 Maid atâta zăpadă pe drumulu de la Tende, în câtă curierulă n’a putută se treca ș’a trebuită se se ’napoieze. La Coni a fostă, în ziua de 10 Maid, uă adevărată furtună cu zăpada. In totă timpului iernii, nu s’ave^ută uă atâtă de frigurosă și de aspră. «Bidetiniciű de agricultură» din Milano încunosciințază că ’n vecinătatea orașiului viile și arborii fructiferi de pe înălțimi au suferită forte multă. «Tote fiarele austriace constată că ultimele ploai aă causată pretutindeni debordarea apelor și tomntelor. Perderea causată de aceste sinistre este imensă. In Styria, aăperită mai multe persane. Căiele ferate sunit, în cea mai mare parte, distruse în Carniolia, Carinthia și Styria. Gîrla Vienă, care străbate partea Sud-Est a capitalei, a crescută așia de multă, încâtă autoritatea a oprită circulațiunea pe tote podurile și punți, afară de podurile Elisaveta și Schwarzenberg, de temă se nu fiă luate de valuri. Din întru.—Senatulu n’a ținută ședință nici Marți. JOtJI, 16 MAIÜ, 1874. LUMINEZATE ȘT TEI FI ABONAMENTE In Capitale: lunn anii 48 lei; șase luni 24 lei trei luni 12 lei; ul. .lună, 5 lei. In Districte: in anii 58 lei; șase luni 29 lei trei luni 15 lei; uă. lună, 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimiatru nr. 20 Austria și Germania, pe trimestru franci 18. A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Halgrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și la d-nî Drain et Hipoud, 9, rue Drouot, 9. LA VIENA: la d. B. G. Popovich Fleiehmarkt, 15. GESTIUNEA SĂRII. — Urmare 1 — 2. —Proiectul de lege asupra salinelor este din tote puncturile de vedere ruinătorii. Din puținele rânduri consacrate asupra nepoporalității popositului asupra sării, credemt că fiăcine a putut fi sâ se convingă că nu póte existe că dare care sâ inspire mai multă groza poporului ca darea asupra sării. Spiritele cele mai luminate, omenii de stat și cei mai prevâstatorî, și mai patrioți în același timpii, aui stigmatisatii pentru totiideuna acestii impositii asupra sângelui, asupra economiei omului. A spori dorit prețulti sării, a face ca debitarea acestei substanțe sâ devie anti monopolul în mânele unei companii, este a’și înstrăina nu numai ómenii de sciință, ci mai cu samă poporului. Istoria acelorîi petrecute ’n Francia și ’n alte state ale Europei ne spune la ce se e spune că țâră unde sarea se scumpesce. Timpurii lipsindu cu totulii, nevoiți a trata în grabă aceștii însemnații subiecții, caută sa luăm și în cercetare proiectulu presintata de către d. Mavrogheni. Uă simplă aruncătură de ochi asupra proiectului în cestiune este de ajuusti pentru a convinge pe fiecare că s’a 1 nerata c’uă ușturință, c’uă negligință nepermisă nu numai pentru uă lege atâta de importantă, ci chiar pentru uă simplă circulară ministerial. Espunerea sea de motive nu conți Aveta Românilă da Marți ține nici unui elementu, care sâ permită d-lorii deputați a’șî da sema déca statulii are sâ câștige seu se peritá din acestâ concesiune. In adevârti, celti mai micii fabricante o soie, cându este vorba d’a convinge pe cineva, că cutare industria produce beneficiari, celui d’ântâiti lucru de făcuții este d’a se supune interesațilort uă stare de situațiune a acelei industrii. Acesta situațiune trebuie sa cuprirnsă câtti se pote de detailate pe d’uă parte chiăltuielele,era pe d’alta veniturile pe mai mulți ani, variațiunea prețurilor și în diferite epoce, modului de desfacere alei productelorii industriei, producțiunea anuala, ameliorațiunile ce se potti introduce pentru a desvolta acea industria, etc. Espunerea de motive, care ar fi fi trebuiai se fiă unti memoriu completă asupra cestiunii, nu conține de cât ti blamuri contra esploatațiunii de către statui a ocnelor și da sare, și laude pentru patriarhala sistemă de esploatațiune a industriei private. Nu se ’ndruiesce nimeni că acei cari au ținuții în arendă ocnele nóstre nu s’au folosiții, și dovadi despre acesta este că de la esploatarea in reglă și până astăzi au curst propunerile d’a se concesiona salinele la diferite companii. întrebarea ânsa este : statulii folositu-s’a din acea sistemă de esploatațiune, ori nu? Ce fapte, ce cifre s’au produsă, pentru ca sé se dovedescá cum că statulii a păgubiții de cândtterii administreza salinele? Și admițenda că și veniturile salinelor n’ar fi respinsü ascepturiloru d-lui ministru, acesta este ai’e unii argumentă pentru ca numaide câtti să le dă unii la străini? Arétu-se mai ântâiis calea urmată de către statt în esploatațiunea salinelor, silințele ce și-a datu guvernulu pentru a face ca veniturile sa sporască, perfecționările ce-a introdus si în sistema de esploatațiune, în fine facă-se cunoscute tóte măsurele ce s’au luații pentru a se da acestei neprețuite industrii tata desvoltarea de care era susceptibilă, și numai atunci vomti pute desbate in cunoscință de causă daca industria privată este superiora statului în esploatațiunea salinelor. Nu este unii argumentă convingătorii pentru omenii cari sciü se socotesca ca sa li se spuie întrunii modii sentențioșii: statulii nu scie sa esploateze, statulii nu scie se producă, prin urmare sa dămn totii companieloru. Noi vedemii din contra că state mari, conduse de capacități mari, caută a reveni de la acesta tristă și nenorocită sistemă, care consistă a despuia să țară de tóte veniturile sale ș’a le ’ncredința companielor și numai ca să scăpămii de grija d’a esploata. Drumurile de ferti au fostă mai tate construite de către companii,, și mai multe state caută acum ca sa le rescumpere. In Flanda și alte țâri, statulii fabriceză și vinde tutunule de vecheind guvernele respective ca sa se plângă contra acestei sisteme de esploatațiune a tutunurilorti. Austria esploateza sarea în regim, și a lăsații industriei private numai sarea de mare, și acesta cu condițiune ca să se vâ urta statului, și cu tote acestea nu vedeam ca sa se plângă guvernulu că pagubesce, din contra, acesti guvernă a adusă esploatațiunea minelor și de sare la uă perfecțiune, care face admirațiunea tuturorti specialiștilorii.