Romanulu, iunie 1874 (Anul 18)

1874-06-10

610 ROMAN­U­LU 11 IUNIU 1874 Aposiprafa Dentifrice: PERHECTIONATE DE DOKTORELE i. v. bonn! Furnisoru brevetată alti M. S. Imperatésa Aceste produse se vândă 40 la sută mai josű de că­ta produsele­­analoge; din puntulu de vedere ală parfumului si ale proprietăți­­­lord lord, ele lettrecü specialită­țile cela mai renumite. La cei de căpetenia Far­ma­copci. Gonforx și Parfamari. CU &MENCNTULO SI CU HADICATA 44, rue dea Petites-Écuries, PARIS! NEAPAHATKI DAJIELOKKI LAPTE D­IRIS L. T. PIVER, pentru îngrijirea petei finețea și frumusețea feței SINILURULU ADEVER.VTU SAPUNU CU STICU DE LIPTUCI Geld sud bund din săpunurile de toaletă L. T. Pzvkr, inven­tatore mTKBrostru­ctEnsîaiULX­­ i0, Boulevard de Strasbourg, 10­­ F8H1S SOCIETATEA DE A­S­SIGURARE „ROMANIA“ Avem fi onore a aduce la cunoscința onor. publicului interesatei, că amui íncepute a opera de surenda și cu ASIGURAREA PRODUCTELORU DE CAMPU $1 DE LIVEZI IN CONTRA PERICOLELOR­ DIn INCENDIU și că assig­uramu asemenea producte ATATU PE TIMPULU RECOLTELORU IN CAMPU LIBERE (CLĂDI­RE IN SIRE, GIREPI SAP CEAI) cât­ și DUPE FRÂNGEREA LORU IN MAGAZII ȘI GRÂNARE DE DIFERITE CONSTRUCȚIUNI. Toți acei­a­ ai proprietari, arendași și agricultori carii ar dori să’șî asigureze ori­ce producte de assemenea categorie, sunt­ deza rugați a se adressa pentru ori­ ce propuneri săli deslușiri necesarie la respectivele agenturi ale Societăței gen. „ROMANIA“ aflat are astăzi în funcționare prin tóte capitalele districtuale și orașele mai însemnate din țară. DIRECȚIUNEA GENERALE. DE VÉSZÁRE 2* ÎhC preții fix 70 galbeni, strada Patria (z i­­să Bachtivami) No. 11. 330 5—2d­. DE VÉSZÁRE proprietatea Ar­ I geteea de roșii din districtu­lui Doljin, uă oră distanță, de stația Filiașu, ca la 750 pogane din care cea mai ma­re parte se compune de lemne de lucru. Amatorii de a cumpăra Sedată pă­dure să se adreseze, podu Mogoș de 149. Ion N. Alexandrescu. 316 11­2,1. m d­aTc. mset a țin consultațiuni asupra apeloră mi­nerale feruginase și la locuința mea, strada Arcului, No. 17, lingă biseri­­ce armenescă, orele 6 sera. 5-2d. TM FAITOH MODEINUL puțin purtați „este de vSuitare, amatorii se vorîi adresa în strada puțu cu plopi, No. 10. 331­ 3­2d. ® fCOLA SUPERIORI DE PHARMACIE MEDALIE DE ARGENTU GODÖR OR de GUYOT Licitre concentrată și titrată IIL I­lirVh (T moșia Tunari din UIH iiN­Kil).il distr.Ilfov a casei Manolache Bălianu pe 5 ani de la 23 Aprilie 1875 înainte. Doritorii se pot presinta In tote di­lele de la 8 —10 ore dimineții spre a lua ori­ce deslușiri la D*1 C. Receanu avocat strada Lu­­minei No. 7, unde se va ține licita­­țiunea în din.1 Je 4 Iulia pentru aren­darea moșiei. 342 3­9A ANUNCIți cMor Neguțători pin Ploesci, Misii , BiKjeni și Romnicu-Sănit. Târgu Vallea Teancului, dupe moșia Vernescu, trecend în absoluta mea po­sesiune, toți d-niî comercianți, care nu’și au r­egulată către pr­ip­­ietate , prin contract, pozițiunea lor, sunt ru­gați a veni la numita proprietate, pînă la 15 Iulie viitor, spre a se regula cu subsemnatul, ast­felă se va dispune de prăvăliile ce au­ ocupat. Major, N. N. Grecianu. DOCTORUL 1ONS POLYSD s'a mutată în calea Craiovei No. 14.1­­1 PRODUSE PHAEMAG01CE SE I. P. UK02K B­U­T­E­L­E­LE DEȘERTE S­E P­R­I­MESCU INA­P­O­I P­E 25 BANI. Vinurile și Țuica D-lui I. C. Bratianu se v­unde și cu vadra, predate franco în gara centrale (calea Tfirgoviști) sed la domiciliu, cu preț,nlu de 16 lei vadra Vlurt Măgura si 20 lei Țuica vechia. Batalele trebuescu Înapoiate. Cererile sé se adreseze la deposite. Se primescü­ asemene la Deposite comande pentru vinuri de Bordeaux și alte băuturi străine, aduse in com­isiune, cu prețuri forte avantagiose și după tarifele speciale ale caselor­ ce represintămii. Provenința vinurilor fi debitate la deposit­­ și cari purta pe una din etichete mențiunea E. C irada, Bucurescu, este garantată. Fiind­că însă avemau probe despre falsificarea etichetelor­ nóstre, declarâmă ca nu respundemii de cfttti de vinurile luate directe de la Depositulă nostru 5, Straja Nouă. 1 Or Numele debitanțiloru la cari se vorîi stabili sucursali și acelea ae Restaurantelor­ din Capitale­scu din Provincie, autoritate a debita vinurile nóstra se vor­ publica regulata prin diarulu Românulu. Ori­ ce altt­ debitante cu rădicata séu cu amănunțit care s’ar servi cu numele nostru séu cu acela ală D-lui Bratianu va fi considerată ca falsificatorii și urmărită conformii legii. 14. Tipografia „DACIA” Strada Di­­ramei vi­s-a-via de poștă. 14. D. Guyot a isbutit se rădice gudronului nesuferita sea acrime ș’amărăciune și se-la­­facă"Torte solubile. Purichi în lucrare ac­estă fericită descoperire, face uâ licere concentrată de gudron, care, într’unu volum ă törte micii, conține oă mare cătățime de principii active. GOUDRONULU GUYOT are deju tóte avantagele apei de gudronîi ordinare, tar’a ave necuvintele iei. Este destulă se pui că linguriță de dulcuță íntr’unu paharu cu apă spre a obține în momentu unu paharu de apă de gudronii esceliute și fără se aibă una gustă neplă­cută. Astufelă flă care pöte se-și facă cu su­șî apă de gu­­dronii în momentul ă câadă îî trebue, și se-i varieze tăria, cea­a ce-i ofere economie de timpă, înlesnire de transportă și­ la scutesce de neplăcuta mânuire a păcurei. GOUDRONULU GUYOT inlocuiesce cu folosă multe tisane mai multă seă mai puțină inerte, in­cașuri de guturaiuri, bronduite, tuse, cataroiuri, și, în considerarea proprietâților­ sale antiseptice, acestă băutură trebue se se recomande mai speciale în timpi de epidemii, de h­oleră, de diaree, de friguri și alte afecțiuni de celulă acesta. , GOUDRONULU GUYOT se ’ntrebuinteză cu isbăndă in urmetorielebale. BRONCHITE PHTISIE PLAMANARIE GUTURAIURI TUSE STARUITORE IRITAREA PEPTULUI TUSE MAGARESCA DURERI CATARULU DE GITU BELICEI Sperii oțele făcute mai inteiu în Bruxelles și renouite apoi mai pretutindine au demonstrată că gudronula, care este unni produsă reșinosă ală bradului , are oă acțiune din cele mai însemnate și mai fericite asupra bolnavilor, prinși de pblisie și de brond­ite. Gondronulă nu vindecă phtisia, dejű produce bolna­viloră uă mare ușturare, potolesce tușea care-i ostenesc arătă de multă, și ’n multe cașuri le prelungeșc esis­­tența. Acesta este d’ajunsă pentru c’acestă produsă se merite d’a atrage atențiunea medicilori­. Se nu se uite ense c’acestă remediu trebue se se ie mai cu sem­ă la ’n­cepu­­tul abeler. Celă mai mică guturală pöte se degenere in bronșită, d’acea­a, spre a trage celei mai mare folosit ce se pote dobândi, trebue se ’ncepă a lua gondronulă pe dată ce ’ncepe a­tuși. Aefestă recomăndare este că atâta mai folositóre cu câtă mai mulți pătimași de­ peptfi credă că suferă d’una mare guturain sau d’uă bronchită ușiloră, atunci cându phu­sia este deja dechlarată. Gu GOUDRONULU GUYOT s’aă făcută spera­nțele în șepte spitaluri și ospicii în Paris, precurmi și la Bruxelles, la Viena și la Lisbona. Eca­nservârile ce estragemu din b­­ariulii de medecină, le Scalpel, făcute de doctorele Festraerts , O. D..., din Bruxelles, de patruzeci și șapte de ani, suferă de șăpte ani două brochită care determinase­ră mare slăbiciune pht­sică. Ostenită de medicamente, abia putută se­ lă­ia duplecu șe’nd­rice apa de­­ londron Guyot. Suptă inrîurirea acestui medi­camente, se redesceptară cu ruperficiuine funcțiunile mistuitore, tușea scăd­u în curenda. Peste șășe septemâni ea mai că’ncetase. Peste trei luni vindecarea fu deplina. D. E .. să fncă gondron și jură că va lua necontenită. I­. Z..., in etate de patruzeci și cinci de ani, are de patru ani tubercule in amendouă plămânii și unul cu săină la plamânală dreptă. Adese­a scuipată sânge și cu bilșiugă. Tóte simptomele arătau că nu va duce-o multă. L'am consiliată șe ia Goudron Guyot. Este mai multă d’uuă ană de cândă­ftă­intrebuințăză ș’avu efecte minunate asupra lui. Tușiasce turte rară și inul că nu mai scuipă, mănâncă, și dórm­e bine. Nu pretindă că gondronul­ va vindeca pe D. Z... dérü in ori­ce casu îi va prelungi esistința. Gond­ronulu menține ’n stare bună puternic­ă nutritive și combate broneli,ta însoțitorea pneumopathiei, care ajută, precumu se scie, la răpedea sfîrșire a bolnavului. Se mai adăugămă, că 'acele mai multe cașuri, între­buințarea apei de goudron pregătită astufelă scutesce de ori­care altă tisană. Luă care sticlă pote servi pentru a face ca două­spre­­izece litre de apă de goudron. AVIS. — însemnata vindere a apei de Goudron Guyot, explicată prin proprietățile iei bine-făcătore, a dată nascere unor și numeróse imUațiuni, de compuneri variabile,­­precumu resultă din analisele făcute de către mai mulți chim­iști emininți. Me voindii se acupră-mi uă respundere morale ce nu me privesce de chiaru că nu potu garanta buna pregătire, și prin urmare eficacitatea, de dată numai a Gondronului Guyot, pregătiții de mine. Ori ce cumpărătorii va trebui deruse­sc semn și se cera­sefiă pe eticheta verde a sticlei precum­ și pe banda care înviuie geluții iei semne­­lura. A Paris, maison L. FRERE, 19, rue Jacob. Deposit, general la dot. Apel și C-nne la Bucurescu și la­­ Mall. De vendare la Kitel, farmacist al curiei Bisstorfei și cei­ 1­alti farmaciști importanți din țării VINURI ALBE. Prețul butilei( Lel ( Ban) Vila Măgura (Dru­gășianu) I. C. Bratiarm .... 1­501 Sauternes, Ev. Dupont 1869...............................3 - Chateail FilîlOt (Haut Sauternes), Lur-Sainces, 1865. . 8 Chateau Y^ueiu. d-to Lur-Saluces, 1885.............10 VLNUßl ROȘII. Sables st. Emilien, Ev. Dupont. ..........................2 — Mád -c 1871 ........ . deto ............................................ 2 MéŰOC 186b, Entrepots de Moulis........................2 50 Grand Ponjeail, Entrepots de Moulis. . ...............3 —: VINURI ROȘII (continuare) Prețul butilel­o j­i­stei Bani si 1 St. Julien............................................................. 3 50§ .. ... - --------- - 501 Chateau Peyrelebmíe........................................ 4 Chateau Lagrange............................................. r> Chateau Larose Eu. dupont.............................. 7 Chateau Morgan.................................... 8 Chateau Lau­te . ...................­...........................10 RACHIURI. Țuică vechia, 1. 0. Bratianu, medalii de la Espo­­sițiunea din Paris, 1867 butela mică..........................1 501 l­et o butelă mare.......................... 2 -Rhum Jamaica........................................................ 1 Cognac­cieux........................................................... 4 - Extra-ttiu» Champagne.......................................... 6 -LICORI : Anisette de Bordeaux, Moca, Noyau, Vanilie,­­ Curacao, Mentche, Anana«, butelia mica 3 fr. mare 6 fr. tpm ITI Ilit I­V 1 cunosc­and musica IA UUAillllA vocale și piano, elevi a celor­ mai mari maestri din Paris, dă lecțiuni în prețuri mode­rate. Pentru a ni multe informațiuni a se adresa: Catherina Paola la San­der Sandrovits, calea Mogoșăi vis-a­­vis de Consulul rusü. 2—2d. La TURNATORIT de luciu și alamă a au t. le-MAÎTRE, Calea Văcărescii 195, se găsesce­uă mașină de treeratu ca și nouă cu prețură moderații. Se găsesce asemenea grillage și totii feliile de lucru de tueie. 314 8 2<J. iii-Moșia Suliman din plasa Moștița jude­țul Ilfov, care are mai multe pogone de arături, și celui mai fertilți pământ este de dat cu arendă pentru mai mulți ani­­ de la 2? Aprilie anul viitor 1875. Doritorii de a lua cu arendă se vori­ adresa la proprietaru­ln ei Constandin Blaremberg din suburbia Batiștea.. 336 15­ 2d. 2, Rue des Lions-Sîint-Paul, PARIS SIROP LÂROZI E. CA HADA 5 STRATA NOUA DEPOSITU DE VINURI de Coji de porto­cale amariTOUfiU ASTI-H 8Í0SU E. CARADA 5 STRATA NOUA1 ITIDpvrn. ji__i j||nmi J Hgn RACHIURI. Pi ețul butilel Lei Bani Este recomandată de medici pentru a regula funcțiunile stoma­cului și ale intestiniloră și prescrisă ca celă mai puterică ajută­torii ală feruginoselorii, ală iodurei și bromurei de potassium. SIRO P SEDAT 1YU p°r^°ca^e ama BiiO M L’RE DE PO TASSIUM 71, CU chimic este curată. Celă mai sigură alinetoză în afecțiunile ini­­mei, in căile de mistuire și de rauflare, in nevralgii, epilep­sie, isterie și nesomnul a copiilor, în timpul i­dentițiunii. — de Con de SIRO P O EPURATiTU ZaTM!ecuI0DI BE 08 PO TASSIUM specifică sigură în afecțiunile scrofuase, tu­berculose, cancerose, rumatismale, tumori albe, gélci la semi și 'n accidenți siphri­litici — de Coji de portocale SIRO P FERUGM U 'SSAT' 199LIRE 1IE FERN­ Starea lichidă este modulă celă mai bună de a da fondă pentru colorele palide, pila albă, intărziările și supresiu­­nile lunare, anemia, rachetimuhi. Deposite la București : Zurner, Bissdorfer, F. Bitel, J. Ovesea.­ APE MINERALE ACIDE PURE ALCALINE DE ULEi UH DE BEL ale căror efecte specifice asigură deplina, vindecare în bulele gâtului în acșizile stomacului, cardiralgia, catarul nasului și pulmonariă, cys­­tit­ele cronice; ele sunt în același timp și cele mai recoritare în tote o­­rele­­ zilei. Având în vedere că apa din oraș­ele mari este în genere de uă calitate mai mult sau mai puțin rea și că prin urmare produce și întreține bóle epidemice, apele sus-fixe sunt. viă recomendate publicu­lui ca ape pure minerale. Se facă trimiteri în cazafe, Prospecte, prețiuri curente etc, etc., se trimit gratis de proprietar. HEINRICH MATTONI in Carlsbad în Bohemia Magazin proprio la Vi o na, Turldanben 14 și Maximili­an sirasse 5.

Next