Romanulu, august 1874 (Anul 18)

1874-08-05

cum nu se cunosce bine natura proiectelor urmărite d’acei conspiratori, cu totii zilulu poliției d’a-i urmări pene și a simlț celora mai modeste societăți de ajutorii mutuale — guvernului italiană e forte ’n posițiune se triumfe, oricare ară fi gravitatea ’mprejurării.“ Gazetta d'Italia confirmă noutatea despre oă apropiată călătorie amperatului Wilhelm în Italia. In mai multe palate regale, și mai cu semn în palatul Pitti din Florența, se facă preparative ’n vederea sosirii monarhului germană, care va fi ’nsocită de principele Bismarck și de mareșialele Moltie, și va visita Florența, Roma, Neapole. Epoca acestei călătorii nu s’aotărîtă încă definitivă, dari se pare că se va face ’n Octombre, coincidândă — în casulă acesta — cu alegerile generale. La Roma se va face un mare revistă militară ’n câmpul Pretoriului. Totuși din sferele guvernamentale , n’a dispărută îndouiala că acestă proiectă ară pute fi ’mpedicată de sănătatea ’mpăratului seă din alte motive. Gestiunea fregatei francese L'Orénoque, pusă la disposițiunea Papei in portulă Civita Vecină, cestiune rădicată de fiarele din Belgia, Francia și Germania, urmărâ a fi obiectulă unor numeróse comentarie din partea Ziaristicei italiane. La Roma se crede ’n genere că nu va ’ntârjia să i-se dea uă soluțiune și că nu va trece luna lui Augustă fără ca acestă navă să părăsăscă apele Italiei. Ambasadorele de Nigra n’a fostă câtuși de puțină însărcinată a trata despre acestă afacere, căci sistema nestrămutată a diplomației italiane a fostă se lase acesta cestiune cu totul la spontaneitatea guvernului francesc, fară a uita să facă cunoscută că opiniunea publică din Italia a fostă și va fi mai vesta jfricum^â." ~A4’A"•’""ft”"1* în n-Le Journal de Paris și La Presse suntă amândouă de opiniune ca guvernulă se rechlăme menționatulă vastă politică inteliginte și naționale ară trebui se’și facă onorea d’a resolve acestă ’mprejurare, Z^ce Presse. Francia are ’n picioră unu ghimpe care, după Le Journal de Paris, va trebui smulsă. Presința vasului L'Orénoque lângă castele Italiei e ună ghimpe care, într’ună momenta dată, póte causa mari încurcături. Câtă despre organele republicane ș’ale stângei, suntă unanime ’n cererea rechiâmării fregatei din Italia, de esterne ală Engliterei, cu data de 25 iulie, face cunoscută respunsur Rusiei la nota sea privitore la congresul de la Bruxelles. In acelă respunsă, Rusia recunoște deplina justețe a observărilor Angliei că, spre a se ajunge la ună resultată utile, conferința nu trebuie se urmărască de câtă scopuri realizabile, făr’a se atinge de nesce principii cari nu suntă de natură a ’ntâmpina consimțimentulă tuturoră. Rusia se unesce cu acestă punctă de vedere și n’are câtuși de puțină intențiunea d’a mai întinde programa dincolo de limitele ce-a indicată în proiectă Astăfelă nu va pune în cestiune sau în desbatere nici operațiunile maritime, nici resbelele navale, nici raporturile beligerințelor pe mare, nici în genere principiele recunoscute de dreptulu gințiloru. Și celelalte puteri aă dată și densele aceleași asigurări. După Le Journal d'Ille-et-Vilaine, marerialele Mac-Mahon va visita, în timpul vacanțelor, orașiulul Rennes și, după câtă asigură L'Independance bretonne, se va abate prin Côtes-du- Nord și Finistère. L.Independance helge și Le Temps răspândiseră scriea că instrucțiunea procesului intentată bonapartiștiloră ară fi lăsată ’n părăsire seăcelă puțină suspendată. Ministrul justiției desminte acestă scrie, declarândă că instrucțiunea se urmără și că justiția ’și va urma cursura regulată. Fuga lui Bazaine nu s’a făcută cu ajutorul unei scări de frânghiă. Acea scară n’avea de scopă de câtă s’ascunda pentru momenta adevăratului modă ală fugii. Acesta ară fi fostă înlesnită de mareșiala c’ună vară ală scă, și se crede că și cu complicitatea agințiloru administrativi. A se vede mai la vale lămuriri complete în acesta privință. In naptea de 10 spre 11 Augustă, vre 80 de persone au fost arestate la Marsilia pentru c’ară fi luată parte ’n 1870 la insurecțiunea Comunei. Vă circulară a lordului Derby, ministrul După câteva considerațiuni în privința dificultății d’a se priveghia Pirineii ș’a oportunității d’a se recunosce guvernul spaniole, lăsându’lă apoi în propriile’i mijloce. Times crede că datoriile neutralității nu implică oprirea cumpărărilor de arme și munițiuni de pe plășiele străine de către republicani seă carliști. Chiară faptulă importării armelor nu póte fi pedepsită, după prescrierile legii englese, și numai guvernul spaniole are dreptul de a interveni n apele Spaniei, țiarul englese adauge că apărarea guvernului francese în contra acuzării ce i-au făcută foiele spaniole de toleranță a carliștilor, e uă apărare completă, căci nici ună guvernă nu pate se facă și ceea ce e peste putință. Scirile din Perthus, Biarritz, Geneva, Barcelona și Madrid, comunică următorele: In cercurile politice se asigură că d. Camacho eotărîtă se supuie sendințele Bancei Parisului, ca pe tate cele 26 Iunie 1874, relativă la prorogarea forțată, cu garanțiele Bancei Spaniei. Se afirma că mareșialele Serrano ’și va fixa definitivă reședința la Madrid. După cererea poliției englese, autoritățile din Valencia au arestată doui Englesi din Londra, cari, după ce furaseră 30.000 livre sterling, fugiseră ’n Spania. Le Journal de Geneve spune că d. Castelar nu s’a dusă la Paris, ci c’a petrecută patru Zi e ’n Geneva și d’aci a plecată la băiele din Tarasp, In Grisons. Carliștii au atacată, la 7 Augustă, orașială Moulins-del-Rey ș’au amenințată Villafranca, dorit aă fost respinși. Generălii Lopez Dominguez și Serrano Bedoya au intrată în Barcelona. Brigadiarusă Mola va rămâne în munți ca se organiseze rădicări de poporațiune. Servițiulu drumurilor ferate s’a ’ntreruptă în tota Catalonia. Vre 60 carlisti aă intrată în La Guardia străvestiți ca conducători de catîri, cu pusei ascunse ’n căruțe și, după ce aă înconjurată porta cetății, au deschis’o celorălalți, carii rămăseseră ’n afară. După ce dorii Corregaray s’a făcută stăpână p’acestă orașiă, anaintată spre Puebla, cu drumulă ferată dintre Vittoria și Miranda, unde a lăsată oă parte din forțele sale și restulă la Penacerrada. Densulă posede 5 tunuri și ceva cavaleria. Generarele Blanco, cu 8 batalioni, 12 tunuri și cavaleriă, îi supraveghieză mișcările și ’și propunese ’să atace ’n La Guardia. Satele și ținuturile de prin prejură suntă în mâna republicanilor, dari carliștii ocupă ’nălțimile principale. Scopul lui Dorregaray pare a fi se taie linia ferată dintre Miranda și Logrono. La 10 Augustă, 30 dintr’înșii au coprinsă vama din Perthus ș’au pusă mâna pe espedițiunea poștală din Figuieres, răspândindă scomptală că 3000 dintr’ai loră se află ’n câmpia Lampurdan. Se crede că Figuieres va fi din nou asediată. Generarele Moriones a reluată ofensiva cu primul ă corpă de ROMANÜLÜ 6 AUGUSTU 1874 armată. Trupele saleră răpită carliștilor, posițiuni forte însemnate, precum și sătulă Oberza, unde se retrăseseră 18 batalioni de cavaleriă și artileria carlistă. Tages Presse din Viena anunță, cu data de 10 Augustă st. n., că guvernului Austro-Ungariei i-a și sosită circulara cancelariei germane, prin care se sprijine recunoscerea guvernului spaniole. Acestă actă se mărginesce a face pe cabinetele europene se ’nțelagă c’a sosită momentulă d’a se cugeta la oportunitatea recunoscerii republicei spaniole. Daily Telegraph publică o informațiune transmisă din Berlin, după care s’afirmă ’n cercurile diplomatice că guvernulă rusă a răspunsă afirmativă cestiunii privitóre la recunoscerea Republicei spaniole și că s’ascepta ca tóte puterile să imite acestă exemplu. Faier Le Messier d'Orient i se trimite din Paris scriea telegrafică că guvernul francese hotărîtă să urmeze exemplul Englitezei pentru recunoscerea guvernului spaniole. D. marchise de la Vega, represintantele Spaniei, a cerută imediată guvernului săă epistole de acreditare. Același fiară e încunosciințată că cabinetul englese, rusă și italiană ar fi recunoscută guvernul mare și ale lui Serrano. Vimparciul din Madrid afirmă că Francia, Germania și Anglia au recunoscută Republica spaniolă. In fine uă de peștă a ^iarului La Turquie de la 14 August, se esprime testualminte că acesta recunoscere din partea puterilor, se pote considera ca ună faptă împlinită. Citimă în Le Moniteur universel: .Ori ce arătice melediare, guvernul spaniole a primită câtă se pote de bine nota d-lul duce Decazes ca respuns —v---—•; - ninamici din Madrd presintase la Paris in privința conduitei Franciei către carliști. Asia doja se pate crede că acestă incidinte e resolvată și că cabinetul din Versailles nu va ave de câtă se stăruiască 'n aceași atitudine spre a fi d’adi ’nainte la adăpostă de ori-ce noui observări din acesta parte. Morning Post arăta că guvernul din Berlin a revocată pe consulele germană din Barena, pentru c’a negligiată d’a veni ’n ajutorul ă naționaliloră Germaniei. Căpitanul Werner va fi numită contraadmirale. Marele ducată de Baden posede și densulănescelegi eclesiastice copiate ’ntocmai dup’ale Prusiei. Prima le aplicare guvernală o făcu Zilele trecute, declarândă pe tinerii seminariști, cari să primită ordine în ajunul votării nouelor legi, incapabili de a exercita funcțiuni eclesiastice. Imperatură Frantz Iosef a primită în audiență, la 11 August, pe noulă ambasadore ală Porții, Raschid-Pașta, care i-a înmânată epistolele de acreditare. La 19 Octombre se va face în Agram, capitala Croației, deschiderea solemnă a Universității Frantz-Iosef. Desele schimbări de miniștrii și mai cu semn repetitele și nenumăratele suprimări de ziaretu făcută proverbiale despotica sistemă a administrațiunii din Stambul. Levant-Times scrise un articlu despre financiele imperiului, și fu suprimată nu se mai scie pentru a câtea ore. Le Phare du Bosphore insera oă publicațiune despre politica rusă ’n cestiunea religiosa bulgară, și fu asemenea suprimată. In Statele Unite, antipatia dintre poporațiunea albă și poporațiunea negru— antipatiă pe care foștii proprietari de sclavi o ’ntrețină din nenorocire cu totă îndîrjirea egoismului — s’a manifestată din nou prin neste conflicte cu arme dintre albii și negrii din Arkansas. Negrii cuprinseseră orașul Austin , derii au fostă goniți de albi, când generalele Chalmers se pregătia se intervie. Notițe asupra economiei rurale a judeciului Prahova (1). Cultura anuale a viilorü. Plânge viia ? Oricâtă ară fi de priinciuse condițiunile topografice, climatologice și geologice, viia nu póte produce vinuri deosebite, deca lucrările culturale de cari are trebuință nu voru fi esecutate la timpi și ’ntr’ună modă completă. Exemple numeróse ne au demonstrată adeverulu acestui precept de viticultură , în viile din Prahova. Amu veijutu forte multe vii situate în cele mai escelente condițiuni pentru a produce vinuri de prima calitate, producend vinuri comune, acre, pădurețe, de puțină durată, din causa neîngrijirii lucrărilor de cultură și de fabricațiune. Altufelă nu s’ară pute explica cum se face ca vii, alături că viile d-loră Slătinenu, Ferechidi, Bosianu, și alți viticultori renumiți, producă vinuri comune. Cercetările ce amu făcută, întrebândă însuși pe proprietarii viiloră neîngrijite, și mărturisirile jară că neîngrijirea culturilor anuale este causa principale a deosebirii de calitate a vinului, ne-aă convinsă pe deplină despre influința cea mare ce are modulă de cultură asupra calității productelor viteî. Scopul acestei lucrări nefiindu de a areta cu de amenunțură cele mai raționale metode de cultură, ne vomă mărgini a espune observațiunile ce amă putută dobândi de la proprietarii de vii cei mai cunoscuți, asupra metodelor de cultură cari li s’au părută pene astăzi mai bune pentru viile din Prahova. Taiatulü. — Scopul tăiatului este de a da viței că formă astăfelă ca se potă fi espusă bine făcătorii acțiuni a aerului și a sorelui; d’a permite ca se se efectueze diversele operațiuni de întreținere; d’a face pro rlopari;mci de tulpină; în fine d’a face ca vița se trăiască și se producă mai multă. Observându cu atențiune vegetațiunea viței sălbatice, lesne ne putemu da semă despre resultatele la cari ară ajunge viticultorul, deca n’ară tăia vița. In adeveru, deca s’ară lăsa vița netăiată, cordele scă trunchiurile séle s’ară întinde, ca și ale viței sălbatice, în tóte direcțiunile și la distanțe fórte mari. In acestă stare nu numai că pământulă nu mai s’ară pute lucra, deră strugurii, acoperiți de buruieni și de foi dese, în contactă cu pământulă, nu s’ară coce și cei mai mulți ară putrezi. Afară de acesta strugurii, crescândă în totă de una pe lemnuță din anulă precedinte, s’ară depărta din ce în ce de tulpina, ară fi lipsiți de hrană, și prin urmare ară rămânea piperniciți și ’n stare de aguri dari. Pentru aceste cuvinte, tăiatură viteî este considerată de către toți viticultorii ca să operațiune fundamentală care înrîureșce atâtă asupra recoltei anuale, câtă și asupra celoră viitóre. Viticultorii renumiți din Prahova caută ca omenii însărcinați cu operațiunea tăiatului să fie dintre cei mai dibaci. Cei mai vestiți tăietori de vița vină despre munte și din satele podgorene. Nu aulă, ci mulți proprietari au suferită pagube însemnate cândă, din întâmplare sau din nepriveghiare, viile loră au fostă tăiate de omeni neesperimentațî. Tăiatură viei consistă în suprimarea unei părți din córde. Dibăcia lucrătorului este ca se potrivescă tăiatură cu etatea viței, cu puterea córdelor și a tulpinei, cu natura terenului în care vegeteză viia, cu clima și esposițiunea. Tăiatulă vitei se face primăvara. Deca timpul ă permite, acestă operațiune începe ’n luna lui Februariu. Intensitatea gerului în timpul iernei nu ară permite ca vita se se taiă după ce’i cade frunza, după cum se face în podgoriele situate în regiunea meridionale. Frigură ară altera forte multă lemnulă în partea tăieturei, și acestă alterațiune ară fi cu atâtă mai mare cu câtă viile ară fi mai pe pale, și mai espuse spre criveții. Harvele, ale cărora lemnă este vigurosă, meduva grasă, ară suferi mai multă decâtă viile 1) După Economia naționale. de pe dealuri, ale căroră lemn și este mai subțire, mai tare și meduva mai restrînsă. La tăiații se suprime mai ântâiu totu lemnulü uscată, operațiune care s’ar pute efectua și peste iernă. După acesta cordele viței se taiă în doue moduri : oă parte se taiă aprópe de tulpină ca la 80 de centimetrii și acestea se numescă cepi;eră uă parte se lasă lungi tăiându-se numai vârfurile, seu și uă parte din cordă, după lungimea viței , acestea se numesc corde. In generale, cu câtă este vița rară și mică, cu ațâță se lasă corde mai multe. In viile rari se lasă la tăiată șese cerde și trei cepi, eră în viile dese patru cerde și douî cepi. In viile bine condiționate amă constatată mai obicinuită douî cepi și trei córde. (1) Operațiunea tăiatului se esecuteză cu instrumentală numită cosora, instrumentă cunoscută în tóte podgoriele nóstre; elă are uă formă arcuită la vîrfu, astă-felă ca se potă aluneca bine cândă taie; la partea posteriore are ună felă de toporașî, care se întrebuințeze pentru a tăia cordele mai grase și tulpina. Cândă este trebuință ca se se taie vreoă parte din tulpină care este uscată, se întrebuințeză ună toporașă și ferestrăulă mică. Pentru tăiatură unui pogonă de vită se întrebuințeză șoserile de lucru. Aracitura. — După ce se taie vita se procedeză la arăcită. In cele mai multe vii se lasă aracii în pământă peste iernă și primăvara se scotă, se ascută la celălaltă capătă și se înfigă din aoă ’n pămentă. In unele vii se strîngă aracii tomna după culesă, se facă glugi isolate, să se pună între crăcile nuciloră orî alți pomi cari se află ’n vită. Nu este de contestată că lăsândă aracii peste iernă ’n pămentă, nu numai că se fură mai bine, pentru că nu se pote priveghia cu ’nlesnire nă vită care este întinsă, deră partea aracilor, care stă ’n pămentă putrețesce forte bine, astăfelă că aracii scurtându-se în fiecare ană, nu se potă întrebuința ună timpă îndelungată. Se întrebuințeză doue nemuri de araci aracii de spărtură și aracii obli. Cei d’ântâră, cari suntă de stejară, dureză 20 pene la 80 de anî; eră cei de al douilea d’abia țină 6—8 anî. Aracii de spărtură scă de țandăra costă pene la ou iei mia; cei de nuia se găsescă cu 20—30 lei pe locă. Numerulă araciloră trebuincioși pentru ună pogonă de vită variază după modulă de plantațiune și după starea în care se află vița. Inde obște pe uă viță bine întemeiată, suntă de ajunsă 5.000 de araci. Trei omeni arăcescă ună pogonă într’uă ții de lucru. Numerală araciloră înfipți la uă viță variază după puterea viței și după lungimea ce se dă corrdelorfi. Cândă se taie scurtă, atunci se pune în multe vii numai ună singură aracă ; cândă din contra, se lasă corda lungă, se până trei și patru. La miijlocul cordeloră se pune adesea ună arăcelu, care se numesce cordarii. Cordarii sunt araci vecin cari s’aă scurtată și, la casă de lipsă, araci tăiați în doue. Prețulă aracilor, urcându-se pe fiecare ană, amă aurită pe mulți cultivatori de vii că sunt nevoiți a pune araci câtă mai puțini. Convinși că arăcitură bine făcută este uă condițiune indepensabile pentru a dobândi vinuri bune, ne vomă permite a recomanda ea se se pârlescă, scă mai bine se se carboniseze partea aracilor, care se înfige în pămentă. Lemnulă pârlită putrezesce multă mai anevoiă de câtă celă nepârlită. Pentru a prelungi durata araciloră se potă muia câtăva timpă într’uă disoluțiune de petrá veneta (sulfată de cupru). Pentru 50 de vedre de apă se pune 40 de ocapetră vânătă. Preparițiunea acesta costă forte puțină în comparațiune cu avantagele ce prezintă; aracii muiați în acestă disoluțiune trăiască de trei ori mai multă decâtă cei nemuiați. Cu tote acestea carbonilatul, fiindă mai la îndemână pentru oricare vieră, este de preferată. Aracii carbonilațî se potă lăsa mai mulți ani în pământă, și cu modulă acesta, pentru că vină bine păzită, se potă înlătura chiăltuielele de scasă, de ascuțită și de înfiptă ale aracilor, cari se facă pe fiecare ană. Cercuituri. — Prin tăiată s’aă reservată atâtea córde și muguri seă căpușe câtă pată (1) In unele vii de la Țintea este obiceiă ca la tăiatei să se lase călărași, cari suntă ună feră de cepi pe córde. Se deosibescă de adevărații cepi, căci aceștia provină numai din vița care dă din pământ, adică din tulpină.