Romanulu, septembrie 1874 (Anul 18)

1874-09-19

ANULU ALU OPTÜ SPRE DECELE v. ~jas——ga—■—a——aai ■ ■ ■ 1 ■ ■ VOIE8CE ȘI TEI PUTE Ori ce cereri pentru Romfinia, se adreseza la administrulimea Și ariului. ANUNȚURI. In pagina IV, spațiulfi 30 litere petit 40 bani. In pagina III, linia petit 6 lei. «e adresa LA PARIS : la d. Órain 9 rue Drouot. LA VIENA: la d-nií Haasenstein ji Vogler Wallfischgasse 10. Borison și orice trimiteri nefrancate vor fi rofnsate.—Articlele nepublicate se vor arde. 80 BANI EXEMPLARULU. Redacțiunea și Administrațiunea Strada Diînnieî No. 14 (A) Edițiunea de sera SERVICIULU TELEGRAFICII ALU «ROMANULUI». Petersburg, 29 Septembre. — Le Journal de Petersburg arata că reserva Rusiei în privința recunoscerii guvernului spaniole e motivată numai prin dorința d’a evita pene și aparițța unei intervenirî în afacerile acelui statîi. Armonia ’n care se află cele trei mari putere e basată pe nesce interese forte puternice și nu e câtu de puțină turburată de acesta incidinte. In Capitale: unii anii 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă luni 5 lei. In Districte: in anii 58 lei; șese luni 29 lei trei luni 15 lei; uă lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 20. Austria și Germania, pe trinestru franci 18. A se adresa LA PARIS, la d. Darras-Halgrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și la d. Drain 9, rue Drouot, LA VIENA la d. B. G. Popovici, Fleichmarkt. 15. BUCURESC!, HAPCISM Suntă patru ani de cândă ómenii ordinii su pusă mâna pe cârma țării. Aduși la putere in întunereculă nopții și prin voința străinilor, era lucru naturale ca să nu le placă nici vădată lumina în actele sorii și ca pururea să fie închinați trupa și sufletui celor cari le-au datü nascerea. Numai astafelü se explică tema ce au d’a nu se descoperi nici una faptă din cele cari apésa greu a forii consciință, numai asta-felu se póte înțelege îngrijirea ce pună d’a ocroti pe criminalii cu cari se servescu, numai asta-fele ne putemu da sema de ’nfioratórea situațiune ce vedemu că, de la uă margine a țârii și pâné la cea-laltă, unü strigatü generale se rădică contra abusurilorü și fără-delegilorfi, unii gemeni unanima s’aude din partea celoru striviți supt greutatea arbitrariului, și nicăiri ascultare, la nimeni îndreptățire, pretutindeni nepăsare. Amintirămtt ieii câteva „tâlhării și silnicii" d’ale administrațiunii ómenilor, ordinii, constatate oficiale ș’ocrotite, găsduite de miniștrii, vomă arăta astăzi ș’altele, întemeiate totă pe acte oficiale, căci credemu că este bine să le aibă necontenită în vedere toți acei bărbați, bătrâni și juni, onorabili, represintanți ai națiunii, proprietari și comercianți, în mijlocuri și pe lângă căminele cărora, „tâlhăresco,silnicescü și jăfuiescă“, fără temă de pedepsă, toți bandiții regimunui actuale. Prefectura de Teleormanu împușcă pe strade pe Alesandreni, fiindc că acești cetățiani au curagiulit și perseveranța d’a alege de mai multe ori consecutivă în consiliulă comunale p’aceiași membrii cari nu placă prefectului. Ancheta constată că culpabili pentru sângele vărsată jsuntă aginții administrațiunii, căci denșiî aă fostă provocatorii. Cu tote acestea totă alegătorii suntă trimiși înaintea juraților, ca criminali, eră dintre agenții vinovați abia se departeza polițaiulă din Alesandria, înlocuindu-se cu d. Luchide! Jurații achită pe acuzații de rebeliune, și ministrul ține pe prefecții la postul său. Prefectura de Suceva, Millo, e prinsă de procurorele Ciudină că comite cele mai ingrozitore abuzuri, crime chiară, procurorele constată că d. Millo—deja prinsă și dovedită d’alți procurori mai dinainte ca fură de lemne din pădurile Statului, în valore de 3000 galbeni,—a comisă la comuna Mălinii acte false pentru învoieli agricole pe moșia sea Spătăreii; că iea pe locuitori prin forță, cu bătaie și ’i duce să ’i lucreze moșia,file nenumărate, pentru carii dânșii n’aă nn scrie se fi făcută vr’uă ’nvoiéla; că pe cei mai îndrăsneți cari se ’mpotrivescă îi aresteza și tortureză; că ’n fine administrațiunea sea nu este după cum o fice fostulă procurore în epistola sea publicată prin Românulu, de câtă „jafă și ilegalități patronate de miniștrii”. Ministrului justiției însă chiamă grabnică la telegrafă pe procurore, îlătaseză deconspiratore și tulburatóre alti ordinii și ’i declară categorică că „prefecții nu se pot ă schimba după placuîă fiecăruia“, și neschimbată remâne și este până azi. Procurorele curții, revisuindă lucrarea procurorelui Ciudină, o găsesce exactă; cu tote acestea, dreptă mulțumire că și-a ’ndeplinită datoria, procurorele tribunalului este mai ăntâiă transferată la Galați și apoi destituită „ca indiferinte și puțină seriosă în lucrări”. In judecială Prahova, administrațiunea, esecutândă împlinirea contribuțiunilor, comite crime, în mai multe localități, și mai cu semă la Valea călugărescă. Procurorele și judele de instrucțiune, însoțiți de mediculă legistă, constată fapte oribile : constată că s’aă spartă și jefuită căminele și pimnițele mai multoră săteni și proprietari de vii, că s’ai luată și s’aă mâncată fără plată paserile de prin ogrăzi; că s’aă bătută consiliații comunali așia de cumpuitu, în câtă unuia i s’a causată din acésta chiară martea; că s’a băgată sâ pună în gurele și ’n părțile rușinose ale ómeniloru, și că li s’aă maltratată femeiile; și tóte acestea pentru nesce contribuțiuni plătite încă vă dată. Tribunalele, președată de d. primă-președinte Mariană, achită pe primarele culpabile și d. Istrate Negulescu este și az i la postulă scă împreună cu polițaiulă Zalomirescu, căci venină alegerile comunale și câte trei trebuia se se sfatuiască și se decidă ca birourile electorale se fiă președate de omeni ca kir Tănase Nicolae și tovărășie. Miniștrii de justiția și de interne vedü tote acestea, derű în interesul menținerii deplinei armonii atâtă între justiție și administrațiune, câtă și între diferitele personagii onorabile cari facă parte din rândurile ordinii, tolereză, prin urmare aprobă purtarea acestoră dregători. D. Ventura, fostă prefectă la Dorohoiă, rudă d’aprope cu primul-ministru și cu ministrul de financie, iea din casa Sfatului pe dhitanță vă sumă ’nsemnată de bani; fapt culă se constată, se publică prin stare, ș’organulă oficiosă ală guvernului, însărcinată se apere tóte crimele, numesce acestă actă de imoralitate împrumutul Prefecturii Knezulü Cantacuzino, protegiatulü primului-ministru „sea mită de la funcționarii inferiori pe cari ’i numesce ’n posturi, se ’mbătă până ce cade pe scările primarieloin, precum i s’a întâmplată la Taș-Bunară, ține uă poliția de delapidatori de bani publici și de facători-de-rele, care bate și preda noptea la drumulü mare pe trecători prin patrulele iei*; tóte aceste fapte imorale și criminale se aducă la cunoscința ministrului de interne prin petițiune suptscrisă de mai mulți cetățiani onorabili, proprietari, comercianți, industriași, dară prefectura continuă a funcționa și a represinta autoritatea actuală în acestă novoă de viituri și mișelii. Prefectura de Buzăă organisezâ prin poliția bande de ucigași, cari ’n mneg ulă nopții atcacă cu bolovani pe unulă din membrii comunali în domiciliulű său, puindă în periplu chiară viața copilașilor săi, pentru c’a cutesată se nu priméseu a lucra ca ună primară recomandată de administrațiune și numită de ministru în contra legii. Parchetul constată prin suprstituiă procurorului săvârșirea atentatului neisbutită din întâmplare și complicitatea poliției, fiarele denunță crima și constatarea parchetului, miniștrii vădă, citescă că agenții administrațiunii suntă asasini, darii și căranța societății ordinii actuale este lăsată totă în mânele loră. Prefectura de Râmnicu-Sărată e denunțată prin presă de medicală recrutară că comite abuzuri la recrutațiune, faptul a se cerceteza de procurorele curții de Focșiani, care constată falsuri în registrele de recrutare, spre a nu se putea descoperi abuzurile. Ministrulă aude, vede și ’ucuviințeză. Urtă mare și onorabile proprietară, d. T. Bagdată (și acum în urmă chiară și uuă supt prefectă) confirmă prin publicitate aceste abuzuri constatate și se legă a denunța și proba uă mulțime altele, deea se va suspende prefecturii in timpul cândă se va face ancheta. Ministrulă citesce aceste declarațiuni, și, recunoscendă că jafurile sunt în conformitate cu principiale domnitore, aprobă pe prefectă și destituie pe supt prefectură care a cutezată se arate procurorelui curții adevărulă. Prefectura de Doljiă, ocupândă provisoria (!) trei-patru posturi d’ua-dată, dera luândă lefurile ’ntregi în permanență, tolereză schingiuirea țăranilor, ca la Segarcea, lasă a se bate și tortura ómenii la poliția penă ce moră, cum s’a întâmplată cu surugiulă d-lui I. Poenaru, și ’neuragiaza totă felulă de abuzuri și călcări de legi, prin nedarea culpabililoră pe mâna justiției. Ün ministru de interne are ’n soiie de tóte acestea, și le aprobă, le consfințesce, căci d. Logadistă prefectă, șefă ală milițianilor, locoțiitore de șefă de divisiune, etc. etc. Comisiunea de anchetă, alesă de cameră ca să cerceteze abuzurile comunei Bucuresci, constată desordine spâimântătore, milione risipite, falsificări de acte, luări de mită, percepere de tușe ilegale, contractări fără licitațiune, și nenumărate alte delicte și crime, și toți membrii comunei culpabili de aceste fapte sunt lăsați să funcționeze chiară și’n urma depunerii în cameră a raportului de anehită, până a aplicarea nouei legi comunale, și neurmărit pe nă ații de justiția. Ună doctorăn medicină, d. Miloiani, se înspăimêntă, în calitate de medică recrutoră, de abuzurile ce se facă prin sate în alcătuirea listelor de recrutare și la revizuirea tinerilor, și schițeză ună tabelă exactă de misera state materiale, morale și fisică, în care se află țăranul română și de vițiosa aplicare care se face în contra lui cu tóte legile. Acesta tabelă îl așterne apoi intr’ună raportă către ministrul de restelă, care provocaseră asemenea lucrare, căci îi ceruse relațiuni asupra causelor, neaptitudinii militare ce se observă de câtăva timpă în unele județe. In acestă raportă, prefectura de Mehedinți este arătată ca abusivă și călcătoră de legi. Cu tote acestea, Milote nu este amenințată de a fi dată judecății, depărtată chiară din funcțiunea de medică ală orașului, daca nu ne încelămă, era prefectura menținută în funcțiune, ca sfidare și ucidere a moralității publice. Și’n facia acestui nomelă de crime și nelegiuiri, cari se gremădescă și crescă zilnică, în facia acestei fotografii cu totulă în miniatură a situațiunii, ce facă miniștrii acum în vacanțiele corpurilor legiuitóre, cândă ară avea timpă ș’ară trebui să se ocupe mai d’aprópe și mai seriosă de tóte plângerile, dejtate suferințele poporațiunii, pentru a face dreptate? Ei se ocupă d’a seóte fotografiei ® domnilor, deputați și senatori, 1) supt ochii și cu aprobarea cărora s’aă petrecută faptele ce citarămă. Nu combate să facă d-un miniștrii: întreprinderea ce din contra, credemu că e bine c’alegătorii se cunoscu, prin fotografia celă puțină, pe cei ce suntă aleși prin suflarea duhului sântă, că este bine ca națiunea se cunoscă pe membrii actualelor majorități parlamentare, cari au dată țării atâtea legi salvatore, nu numai din renume și după fapte, dera și după fisionomie. Uă asemenea onore este fórte meritată unoră asemeni ilustrațiuni, dera ilustrută oraă ală a jilei, d. Lascară Catargiu, ară trebui se scie că ori-câtă sară înfrumuseța prin arte tipurile bărbațiloră cari aă contribuită și cari mănțină starea actuală de lucruri, totuși urieiunea și monstruositatea fapteloră nu se potă ascunde; că ori-câtă ară escela înfrumuseți fotografiele «»mandate de d. primă-ministru, ori cu câtă seninătate ară fi trase umbrele loră, ele tată voră fi întunecate de negrele trăsuri cari se vădă în fotografia situațiunii și a sistemei actuale de guvernămentă. Ori de-câte-ori denunțăma fi vreună adasă care se comite in generale, în tota țara, organulă oficiosă ală guvernului ne cere nume proprii de funcționari abusivi și de localități, căci numai astă felă guvernală, „care e dispusă în totă de una se facă dreptate“, va pute-o face. Amă arătată necontenită și nume și localități, amă dată dovedi de abusurile cari se facă și de starea in care a ajunsă țăranulă; cităscu acum nouele generațiuni și raportulă d-lui procurore generale ală curții 1) Mai mulți fotografi suntu însărcinați de guvernă se umble prin judecie ca să ie aportretele d-loră senatori ți deputați. de Focșiani, pe care ’să publicămă mai la vale, și spune-ne de se unesce cu miniștrii spre a șlice că totă boerii, totă exagerămi, totă neadevăruri suntă și constatările oficiale ale acestui integru magistrală ? Ce s’a făcută ensă, chiară și ’n urma unoră asemeni constatări judiciare, cu culpabilele prefectă de Putna ? S’a suspendata ori-ce urmărire, era procurorele care o deschisese s’a permutata. Acestă modă de îndestulare care sa dă celoră jăfuiți, aceste exemple de moralisare cari se practică de guvernanții actuali de câte ori e vorba de descoperirea unei crime comisă d’alloră, suntă logice. Este peste putință ca celă care a comisă uă crimă, în tovărășia seă ajutată de alții, se voiescu pedepsirea vr’unuia din acești bine-făcători ai săi. Orice membru complice are interesă se s’acopere fapta celui-1-altu, căci altă-fetă se dă pe faclă tata frățietatea, se distrugă tóte legaturele dintre dânșii, ș’atunci capă și bandă suntă lesne de prinsă și de trămisă unde se cuvine. Vinadére nu este a guvernului, ci a tuturor bărbaților, onorabili cari vădă, ș’aprobă și dânșii prin tăcerea loră acésta îngrozitóre sistemă de guvernă ce bântuie țara. Vina este a nouei și inteligintei generațiuni, din care face parte fostulă procurore generale de Putin, căci vede cum se batjocorescă și instituțiunile ș’acei puțini dregători cari voră să le respecte, și nu voiesce ducă a ’nțelege nici periclele cari decurgă dintr’un asemene situațiune, nici câtă de mare este respunderea iei. Din acestă punctă de vedere, salutarămă cu fericire inițiativa luată de câțiva bărbați din Bacău, cari formară ună comitată de resistență în contra abuzurilor, puterii, de apărare a dreptului și a legalității. Acestă faptă e uă simptomă de desceptare, și nu ne putemă opri d’a’să recomanda cu dinadinsulă tutoră bărbaților onorabili din celelalte districte , cari simtă , înțelegă, iubescă națiunea și se respectă d’ajunsă spre a respunde la apelul ă ce le-am făcută confrațiilor din Bacău. E timpulă ca acesta țara, ca sufeligința iei, ca tinerimea luminată și necoruptă, să dea semne de viața, se dea probe că voiesce a spori, era nu a perde bunurile castigate cu sacrificie și mari lupte de generațiunile ce dispară. E timpulă a dovedi Europei că acestca națiune are încă vigore, că biciuiți despotismului n’a redus’o ancă într’un turmă de Hoți, că libertatea justiția și legalitatea nă ancă aci mulți puterici și 'nțelepți apărători și preoți ai dreptului. Dândă semă de onorurile făcute de către publică, în totă lungulă țărei, de la Ițcani la Golescu, remășițelor lui Ștefană Golescu, arătarămă în două rânduri, printre escepțiunile onorabile întâmpinate în administrațiune, pe d.irefcnță de Botoșiani. Póte că acésta erore de persona din parte-nea și motivată espirațiuni între guvernă și acestă d. prefectă, care s’a grăbită negreșită d'a se descărca de acusarea ce’i aduceamă. Spre deplină liniștire, vomă rectifica că nu prefectulu de Gotoșiani, ci cele de Dorohoiă a făcută aca lăudabilă escepțiune: d-sea a trămisă mă supt prefectă și pe primarulă din comuna pe teritoriulă cheia se aflau frații Golescu, spre a le esprime doleanțele disele.