Romanulu, noiembrie 1874 (Anul 18)
1874-11-02
ANULÜ ALÜ OPTü-SPRE-gEOELE VOÍESCE ȘI VEI PUTE Ori ce cereri pentru ilcuiaiu«, ae nu< bia administrațiunea diariului , anunțuri. In parța IV, spațiulu 30 litere petit 40 ban. in pagina ill, linia petit Ö lei. A se adresa CA PA’ÍÍS : la d. Órain 9 rue Droiiot. LA LOVlsIiA: la d. Eugbno Ivlicoud, No. 12, Peters Street. Islington. LA VIEW A: la d-nii Haasenstein și Voglei Wallfischgasse 10. Scrisorile nemaneate se refasă. 20 SSAM ESEMPLARULU. SERVICIULU TELEGRAFICII ALU ROMANULUI. Paris, 12 Noembre. — țliarurii oficiale publica numirea mai multoru prefecți. Din causa mai multor turburari, cursul scalei de medicină s'a suspendată pentru oă lună. Ducele Decazes va respunde cu curenda la nota Porții în privința tratatelor de comerciu. Uă însemnată parte din trupele republicane libereză cetatea Irun. Pesta, 12 Noembre. — Circulă scomptulă că comitele Ghyzzi a părăsită intențiunea de a demisiona în urma stăruințeloru colegilor ă s ei. Berlin, 12 Noembre.— Comnitele Áruim, fostulă ambasadore la Berlin, a fost arestată din nou după ameți și întemnițată. Hediacțlimea și Administrațiunmi al radu Odihnei No. 142 NOEMBRE 1974 LUMINEZA-TE ȘÎ TEI Vi abonamente in Papitales unu anu 48 lei; șase luni 24 lei; re! luni 12 leij un lunii 5 lei. in Districte: un anui 58 lei; șase luni 29 lei; trei luni 15 lei; uă lună 6 lei. Braneia, Italia și Anglia, pe trimistru fr. 2? Austria și Germania, pe trimestru franci 18. Are adresa LA PARIS, la d. Darras-Halgrain, Rue de l’ancienne comedie 5, și la d. Órain 9, rue Drouot, LA VIENA la cL B. G. Popovici, Fleich*taardt, 15. Arti alele nepublicate se vor arde Edițiunii de sora BUCURESCI, ,1BRUMARU N’avemă de gândit a susține opiniunile cutârei sau cutârei petițiunî din câte s’au produsu contra noueloră imposite și taxe comunale proiectate pentru comuna Bucuresci. Fiecare din aceste petițiuni, luată separată, represintâ una grupă de interese ce tindă a se apăra esclusivă, și numai considerarea lor, împreună, numai compararea loră, pate dauă ideia despre cererea intereselor generale. Acesta lucrare case este de competința consiliului comunală, care negreșită o va face. Sarcina ce neamă impusă-o noi este independintă cu totul de opiniunile separate ale unor grupuri de interese. Privindă cestiunea atâtă din punctul de vedere ală necesității de a se crea ună venită comunală însemnată, câtă și din acela ală unei echitabile și raționabile așeiări a impozitelor, seimți pre bine că ne va fi peste putință să nu indispune că unele interese speciale, cari ară voi ca cea mai mare parte din sarcine să cadă asupra altora. Din momentul ce nemicșiorarea venitului este luată de basă, e peste putință de-a ^icea să se micșioreze, între altele, taxa colosale pusă pe luminările de stearină, fără a cere ce se puse una asupra echipagielor, spre exemplu, și cea de îndată proprietarii de echipagie rădicați contra nostru. Prin urmare, precum Ziserămă ieri, nici lasă aprobare generale, nici la satisfacerea intereselor speciali, nu trebuie se tindă (Jiaristulă care voiesce să se ocupe seriosă de cestiunea impositeloră. Nouă consiliu, în publicațiunea sea de la 15 Octombre, arét o ună deficită de 887.792 lei, care trebuiesce acoperită, căci n’a găsită că este cu putință a se micșiora cu atâtă chiăltuialele, fără a se desorganisa servițiele și a se părăsi orice lucrare de îmbunătățire. In facia unei asemeni situațiuni, nu vedemă ce-ară pute face autoritatea comunală cea mai capabilă, cea mai bine intenționată, decâtă a căuta se mărască venitulă, și se scie din ce sorginți se măresce. Gestiunea este dâră numai de-a pune impozitele și taxele astăfelă încâtă se nu cadă mai greă numai asupra unei părți din poporațiune, séu, trebuie a se căuta ca fie care se contribuie pe câtă se póte în raportă cu venitulă sec. Ei bine, modul în care se așadă acum din noă dările comunale nu însușesce câtuși de puțină acestă condițiune. țiserămă ieri că „contribuțiunile directe au fostă mai cu totulă lăsate la uă parte, în favorea contribuțiunilor indirecte“. Se trecemă în revistă diferitele imposite saă grupuri de imposite din publicațiunea de la 15 Octombre, ca se vedemă daca eramă întemeiați a face acesta aserțiune. Supt litera A găsimă taxele puse asupra căsătorielor, asupra divorțurilor, asupra copielor, sau estractelor de acte ale stării civile. Supt litera B găsimă plata pe metrii liniari de faciadă pentru paragiă. Supt litera C taxele puse pe construcțiuni, reparațiuni radicale sau întrețineri. Pene aci n’avemă de câtă imposite indirecte. Supt literele D și E găsimă 2g asupra venitului fondată din Bucuresci și t Jecimi de la tote contribuțiunile directe către fiscă. Acestea suntă singurele și unicele imposite directe. Urmeză apoi supt litera F taxele pe cânt. G. Asupra societăților de asigurare. H. Asupra firmeloră. I. Asupra comerciului cu pompi funebre. J. Supt acesta literă se pune ună lungă șiră de taxe, în cea mai mare parte asupra consumațiunii, apoi asupra luminatului, încălzitului etc. Prin urmare, afară de impositele de supt literele D și E, tóte, din principiulă loră chiară, isbescfi pe contribuabili într’ună modă neproporțională. Suntă cnse imposite indirecte cari se justifică, convenimă, și nu pa acelea le vomă combate. Spre a ne pute pronuncia, se luămă pe fiecare separată. A. Taxele asupra căsătorielor, înaintea oficialilor stării civile: Lei 2 de la cei ce iéagă pestre pene la 1,500 lei. „ 10 idem de la 1,500 — 10,000 * 30 idem — 10,000 — 50,000 și 100 idem — 50,000 — 150,000 * 200 idem — 150,000 — în susa. Nu suntemă contra ideiei acestoră taxe, case modulă în care ele sunt așezate probeza nu numai lipsa de orice sistemă, dară și tendința de a le stabili într’ună modă diametralmente opusă principiei oră de echitate în materie de imposite. Pe cândă în genere astăzi se caută a se trece de la sistema proporțională la sistema progresivă, — adică cu câtă averea este mai mare, cu atâtă se plătesc în proporțiune mai multă decâtă averea mică,— taxele de mai susă sunt stabilite într’ună sensă cu totul opusă: Zestrea mare plătesce cu neasemănare mai puțină decâtă Zestrea mică. Astăfelă Zestrea de 1501 plătesce 10 lei și cea de 10,000 lei totă 10 lei; una plătesce ! ", pe cândă ceal-altă nu dă de câtă 5 g. țestrea de 50,001 lei plătesce 100 lei, și cea de 150,000 lei totă 100 lei; deci una plătesce g, pe cândă cea-l-altă abia dă fjig. Uâ zestre de 1501 lei plătesce g, și una de 150,000 lei numai, adică mai nimica. Echitate este acesta? Nu este prevedita că de la litera A, de la prima taxă, asupra celui mai săracă se apesa fără cruțare, nici dreptate, pe cândă bogatului nu i-se cere mai nimică? Și se notămă că Zestrele de la 150,000 lei în susă, fiă chiară de milione, nu plătescă mai multă de câtă 200 lei, prin urmare cu câtă mai bogată, cu atâtă mai privilegiată. Pe lingă acesta tendință, daca vomă căuta și ce calcule, ce sistemă a predominată la așezarea acestoră taxe, vomă constata că nu se potă găsi două cifre de zestre, din cele fixate în publicațiunea comunale, cari se plutescu mai cam totă atâta la sută; exemplele date mai susă probeza acesta: găsimă §, 5, 10 la sută, și daca ne vomă urca mai susă, vomă găsi și xiji la sută. Deci ori ce calcule, orice sistemă a lipsită , s’aă fixată acolo nesce cifre, într’ună modă cu totulă arbitrariă. Daca trebuiescă consiliului comunală taxe asupra zestrei la contractarea căsătoriei, se le puie, noi nu ne opunemă câtuși de puțină; se facă case astă felă ca ele se se percepá în modă proporționale. Nu vomă propune sistema progresivă, deși cei mai mari economiști o aprobă: ne vomă mulțumi pe deplină cu taxe proporționale. Astăfelă propunemă: Se se percepu la contractarea căsătorielor, uă taxă uniformă de £ la sută asupra tutoră Zestrelor, începându de la 1000 lei în sulă, cele mai mici remânendă apărate. Uă asemene disposițiune va ave îndouitură avantaiă de-a fi pe deplină echitabilă, și de-a aduce în același timpă ună venită cu multă mai mare comunei. In privirea echității, nici că este trebuință de demonstrațiune, câtă despre mărirea venitului, n’avemă de câtă a face să se observe că, după cum a fixată consiliul ă comunală acesta taxe, vă Zist1’0 de 10,000 lei, una de 50,000, una de 150,000 și una de 500,000 vorü da, tote împreună , 540 lei, pe cândă , aplicândule taxa proporțională de l €, voră da 1775 lei. Va fi folosă pentru casa comunale și echitate pentru contribuabili. Déca taxa g s’ară găsi pre mare, se se puiem, să se puie ori câtă de puțină, deră totă proporționale. In numerala viitoră vomă urma desbaterea asupra celorălalte taxe. Gestiunea ce tratarămă pene aci este din acelea căroră a le vomă da totă de una întâietatea, de órece atingă mai directă și mai reală interesele întregei poporațiuni ale unei țări și sunt strînsă legate cu starea iei materiale; spațială acordată acestei însemnate cestiuni ne pune în imposibilitate de-a ne ocupa astăzi și de nota lui Aamfi-pașia, pe care o reproduserămă în numărul de ieri. Fiindă énse că organulă ministrului de esterne na făcu să comitemă uă gravă erore, suntemă nevoiți a’i aréta, chiară în acestă numără, că cine se ademenesce a se încrede în organulă d-lui Boerescu, chiară atunci când ela relateza fapte, se espune a române de rușine, cum zice locuțiunea obicinuită. Vomă proba, prin câteva citațiuni, că noi chiară cândă procedăm , prin inducțiuni, arătămă adevĕrulu, pe cândă organulă oficiosă și cândă raportă fapte da competința sea, precum informațiuni oficióse, spune neadevĕrulu. In numărul ă data 24 Octombre, azi săptămână, organulă ală cărui primă redactară este ănsuși d. ministru de externe publica în primulă seu articolă politică, ca positivă, urmatorea scrie: „I. Portă, în urma primirii acestei note, (nota guverneloră Austriei, Germaniei și Rusiei) aflămă că a adresato uă notă către Anglia, Iranda și Italia, ală cărei conținută nu ’să putemă cunosce, dară prin care se face unu felii de plângere contra notei celoru trei puteri, și vă resarvă sĕu protestare pentru viitoră. “ D. ministru de esterne făcea déja cunoscută în Ziarul ă scu, nu într’ună modă îndouială, ci în terminul cei mai categorici, că Turcia a reclamată la Englitera, Francia și Italia contra Austriei, Germaniei și Rusiei. De aci nainte înșira la colane de apreciări, minunându-se de nemernicia I. Porți „de-a face din trei mari puteri judecătorii altora trei puteri tota atâtă de mari“. Noi cusé reproducândă după Pressa acestă scrie și comentândă o după cum merita gravitatea iei, ni-se părea totuși atâtă de stransă, atâtă de necrezută, încâtă observamă: „Déca acésta scrie n’ară fi dată de mă Z fără ală cărui prima redactară este ânsuși ministrulă de esterne, amusta la índouilla ai da cre<fementű, atâtă faptulă ce raporta este demonstruosă prin lipsa lui de celă mai simplu bună fimță, prin absoluta lui neeficacitate și, prin urmare, prin nesocotirea ce -și va atrage Porta cu un asemene procedare.“ Și după ce demonsferamă cu argumente lipsa de bună simții și ineficacitatea, adăugeamă: „Mai repetimă că fata aceste considerațiuni’ ne-ară face se privimă spirea notei turcesci către Italia, Francia și Englitera ca neexadă, daca însușî d. Boerescu, ministrul de esterne, nară da-o ca autentică în ziarulă d-sne.“ Euă domü că noi, avândă singură logica in ajutoră, vedeamă că spirea nu este exactă, pe cândă Ziarulü oficiosă, având o întregă ministerială de esterne și pe agintele României de la Constantinopole la disposițiunea sa, publica și menținea celă mai mare neadevere; îl propaga apoi în vre patru cinci numere de-a rândulö. Ceva mai multă sosesce ^iarulă vienesti Neue freie-Presse cu uă corespondință din Constantinopole, împreună cu âosu și restuia notei lui Aarif în pașia; acea corespondință arăta anume și lămurită că nota a fostă trimisă nu Engliterei, Franciei și Italiei, ci ânseși Austriei, Germaniei și Rusiei la nota loră, totuși lealulă și demnulă organi ală d-lui ministru de externe, după ce traduce și reproduce nota și chiară partea ce -i convecia din corespondință, stâruiesee a susțînu că acea notă a fost trimisă Englitezei, Franciei și Italiei, contra celorü-lalte trei puteri. Déca péné aclamă voi chiar« se admitemă că neestctitatea putea se proviă din nesocotința, din incapacitatea, din ușiurința cu care se redacteza organul ministrului de externe, acum devine cu totulă vădită cămisulă organă cu precugetare da notei turcescuă destinațiune cu totulă contrariă de aceaa ce o avea în realitate. Ce ’i păsa românescului organü că prin acésta falsificare aréta că s’a dată drepturilor României uâ isbire multă mai mare de câtă aceaa ce se dedea ? elă avea trebuință se falsifice adevĕrulü, spre a pute face politică astăfelă cum înțelege a o face, și să falsifica fărățmici ună scrupulă. Déru fiindă că noi nu facemă niciuădată simple afirmări nesusținute de probele cele mai convingătóre, se reproducíin propriele cuvinte ale Pressei da la 29 Octombre, scrise cu puține H di8 mai susă de însăși nota lui Aarifi-pașia : „Amă vorbită în unulă din numerile trecute, ci o organulă d-lui Boerescu, de ună felă de protestare ce 1. Portă a adresată către Francia, Anglia și Italia, spre a se plânge de nota colectivă ce Austria, Germania și Rusia ,s au adresată în Ziua de 21 Octombre în privința dreptului României de a trata. „Astăzi vedemă că Ziarulu vienesti Neue-freie-Presse de la 6 Noembre publică chiară restura circularii I. Porți.“ In facia dorit a Ziarului Neue freie- Presse, care arata precisă că nota s’a trimisă Austriei, Germaniei și Rusiei, ca una răspunsa notei loră, organulă ministrului de externe totă voiesce ső încele pe cititori, facându’i se creza că nota este „uă protestare adresată către Francia, Anglia și Italia, contra Austriei, Germaniei și Rusiei“. Ca se potá reeși, între altele, mai adauge : „Și după ce I. Porta a formulată aceste imputări prin ună actă adresată către trei mari puteri, contra trei alternări puteri, apoi ună jurnală vionesă, simpatică iei, publică aceste acusări, ca comunicate de ună corespondinte ală seu din Constantinopole!“ Acestă modă audaciosă d’a spună neadevĕrulu neinduse și pe noi în erore, cine’și putea închipui să asemene urmare din partea unui organi, care represinta guvernulă și în special ă ca ministrulă de externe! In viitoră ne promiteam a pune la carantină solrile pe cari ni le va da organulă oficiosă. Câtă despre 0na ăși nota turcéscá, din momentulă ce este dată ca mă răspunsu chiară Austriei, Germaniei și Rusiei, răspunsu în care Turcia caută sé asă cum pate din falsa situațiune în care singură se pusese, cestiunea își perde cea mai mare parte din importanța mea. Totuși vomă mai reveni asupră’i. ..............