Romanulu, septembrie 1875 (Anul 19)
1875-09-01
ANTILII ALU NOÜE-SPRE PECELEA VOIESCE ȘI TEI PUIE Cii-6 cereri pa útru România se adrese::& la arltHinig trațiunea Harului. ANUNCIURI pagina, IV , spațiul 30 litere petit 40 bant. In pagina 111, linia petit trei. A se adresa LA PARIS: la Havas, Laffite & C-nie, 8 Place do la Bourse. LA LONDRA: la d. Eugbne Mieoud.No. 81-A Fleet Street, London. F. C. LA VIENA : la d-ni'i Haasenstein ți Vogler, Wallfiscbgasse 10. Sctisorile uefrancate se reiusâ. BANI ESEMPLARULIL Redacțiunea ff Admlnfatrațiimefl Strada Ddmneí, No. H SERVICIULU TELEGRAFICE ALUI ROMANULUI.» Cragujevara, 11 Septembre.— Skupcina a trecută, fără disensiune, la ordinea jilei asupra cererii de ajutori ce i s-a supusă de către un deputațiune din Bosnia; majoritatea comisiunii de respinsă la adresa tronului e compusă din partizani ai guvernului și Omladinei. Guvernul își dă silințe in favorea unei adrese moderate. Adresa va ocupa adunarea mai multor file. Edițiunea de sera BUCHEST, ,1 MPCIUSE, printre asprele secțiuni pe cari regimul actual le-a primit de la magistratură, — mai cu sema de la aceea pe care principiul inamovibilității o sustrage de la acțiunea deleteră, — este și o decisiune luată Sâmbăta din urmă de înalta Curte de Casațiune. Se scie că d. Al. Macedonski, în calitate de ziarist, fusese ținut timp îndelungat la temniță, supt protestul unui proces de presă, deja de faultü prescris, și pentru motivul real, înse nemărturii, al unei ingeniose poesii, întitulată „un gângav politic“. Ajuns naintea juraților, după mai multe luni de arest preventiv, d. Macedonski a fost pus în libertate, nu printr o sentință a juraților, ci de cătr însăși curtea, care a declarat procesul prescris. Că ministerul public a rămas forte nemulțămit de acesta decisiune, nu mai remâne indouială, deorece regimul*, și-a compus parchetele pe cât se ipote după chip și asemănare; este încă de necrezut că a cutezat se facă și recurs în Casațiune, „în interesul legii'“:' nenorocită lege! Sâmbăta din urmă s’a judecat acest,,recurs. D. Fleva a susținut causa rdarul Macedonski: Curtea de casațiune a respins ca neîntemeiată recursul făcut de ministeriul public „în interesul legii.“ „In interesul legii“ dar, înalta Curte a decis că ministeriul public nu scie legea, și face contra ziariștilor recursuri fără caputiü. Asia cară se se întemple celor pentru cari lege nu este de cât voința celor cari dșc ă și iü funcțiunile pu^pe pe. Și numai întâmplându-se mereu astfel, vom ajunge cu timpul se nu mai avem ju<Ji instructori ca ci. Cari, care se întemeiază pe singur art. 77 din codicele penal spre a cere o cauțiune de 10.000 lei noul pentru liberarea provisorie a directorului Ziarului Poporul, fără se scie măcar că amendele de la acest art. 77, ca și de la tot codicele, afară de cele pentru contravențiuni, sunt reduse la jumătate prin art. 399 din acelaș codice. Prin asemeni secțiuni, și din când în când prin câte una mai înaltă — ca aceea pe care d. Caligari, președinte de secțiune al înaltei Curți, o dete a lui procuror general la ședința de deschidere a audiențelor pe 1875 — 1876, — Curtea de Casațiune se ridică în adevăr la înălțimea misiunii iei, care este, nu numai de a fi instanța naintea căreia se reguleză ultimele pretențiuni și speranțe ale împricinaților, ci mai cu semn aceea de a îndrepta puterea judecătorescă a țărei pe calea probității și a solinței, nealterate de pretențiunile zilnice ale unei înrîuriri guvernamentale, care forte adesea pute să fiă lipsită de orice simț de moralitate și de echitate. Fiindcă suntem asupra unei cestiuni relative la puterea judecătorescă, este tocmai locul se încunosc sințămă că mâne, 2 Septembre, se va cerceta la tribunalul de Ilfov, secțiunea I, procesul d-lor Thiel și Weis tipografi, contra poliției ordinei. Se scie că poliția s’a îngagiat a plăti acestor tipografi câte 1000 lei pe lună pentru imprimarea Ziarului polițienesc Patria, dar în urmă, ca o poliție de ordine ce este, după ce a mestecat pe însuși Domnitorul în acestă necurată afacere, apoi a înșelat pe tipografi, lăsându’i se suspine până astăzi după mila de lei pe lună, plătită ‘numai frecare timp, deși Ziarul polițienesc a urmat de-a apăre mai multe luni după îndemnul și promisiunile poliției. Apărătorul tipografilor este d. N. Fleva. Desbaterea acestui scandalos proces este de natură a fi din cele mai atrăgătore. Actele pe cari le posedă tipografii, nepermițend poliției se nege că în adevăr ea s’a îngagiat a plăti imprimarea și a face abonamente unui organ , ce se ducea al opiniunii publice, va fi interesant a se constata judiciarmente tiiltarea esistență a acelora foi, cari au în mâna guvernului îndouitul scop de-a discredita presa și de-a respunde la infama maximă „calomniați, calomniați mereu, căci tot va rămânea ceva“. Cercetarea acestui proces, unic până acum în felul său în România, va fi cu atât mai interesantă, cu cât acesta va fi și o nouă ocasiune de a se constata că regimul actual nu este decât o delegațiune a guvernului de la Berlin spre a guverna România, și că nu face decât a copia într’un mod servil procederile guvernului din Berlin , se va constata judiciarmente existență acelui „fond pentru reptile," identic cu „fondul pentru reptile“ de care dispune guvernul din Berlin, în acelaș scop și prin aceleași procederi; prin urmare se va cunosce și acea categorie de individe, din fericire puțin numerose la noi, ca pi usurpând numele de Ziarist, profaneză cea mai nobilă și penibilă misiune, aceea de-a lupta, fără un moment de repaus, pentru apărarea convingerilor sale, fără ca o cugetare ștersă și muncită să aibă măcar timpul de-a se reproduce supt o formă îngrijită , pentru susținerea convingerilor sale, pentru alimentarea acelui schimb de lumini, din care isvorăsce progresul omenirii. De când cu procesul Thiel și Weis, întrebuințarea „fondului pentru reptile“ a luat o direcțiune nouă , deorece „direcția nouă“ este astăzi la onore. Nu mai e însărcinată poliția să se învoiască cu tipografii particulari pentru imprimarea organelor redactate de reptile, ci însuși probul și onorabilul prim-ministru dă ordin ca acele organe să se imprime oficial la tipografia Statului, și ca foiele apărute supt acest înalt patronagiu și curată colaborațiune să se împartă pe lingă Monitor. Dacă lipsa de ori ce pudure, desbrăcarea de ori ce forme este un merit, apoi de bună sema probul primministru are acest merit; și forte folositor spre desea se întrebuințeze adaosul la „fondul pentru repetite“, votat la finele sesiunii din urmă de Cameră, supt numele de adaus „pentru siguranța publică“. Ore „siguranța publică“ se reclame ca averea nenorociților contribuabili să se risipescă, pentru ca câțiva condotieri ai penei să -și muie degetele în cernelă și se caute a mânji tot ce este mai onorabil și mai demn în țeră? Tristă ideie ar trebui să-și facă cineva despre guvern, despre autoritate, despre rolul lor în societate, daca ar judeca după actele și acțiunea guvernului actual din tote puntele de vedere, și morale și materiale ! Nu ieșim din fondul acestor Gestiuni, amintind că pe când este destul o simplă bănuială de a fi scris un articol neplăcut într’un Ziarih, ca se ftă cineva aruncat luni întregi la temniță, — după cum este astăzi la Dorohotă și venerabilul d. Miclescu,— hoții și omorîtorii cei mai dovediți se pot preumbla liberi ultragiând încă victimele; destul numai ca acești hoți sau omorîtori se aibă un caracter oficial. Astfel s’a întâmplat în comuna Petreoșița, judeciul Dâmbovița, cu omorîtorii unui nenorocit locuitor, anume Ion Dumitru. Primarul comunei, împreună cu pomelnicul suprefecturei de Ialomița, închizând pe acest nenorocit în arestul primăriei, l’ah torturat cu o cruzime revoltătore, până ce nenorocitul a espirat în chiar acel arest. Văduva omului mort supt mâna călăilor regimului domnitor reclama la justiție, o anchetă judiciară vine la faca locului și constată crima abominabilă. Cu tote aceste ucigașii oficiali, pentru singurul cuvânt că sunt ucigași oficiali, rămân și astăzi liberi. Nenorocita văduvă depoșiază d-lui procuror general din Bucureșci. „Bărbatul meu Ion Dumitru, din comuna Petroșița, omorît prin torturi și chinuri, străpuns cu țepi. „Eh pe drumuri cu copiii. „Autorii principali ai crimei, primarul și pomeinicul suptprefecturei, influințând, sunt nedați judecății. „ Rog seriosă anchetă prin d-vostră. “ Ce frumos tablou, ce imagine fidelă a guvernării regimului actual se supune d-lui procuror general : Părintele de familie ucis în torturi ; Văduva lui pe drumuri cu orfanii; Omorîtorii oficiali liberi și nesupărați! Cu tote aceste, atât de mult se pot rătăci simțurile morale supt un regim ca cel care guvernă astăzi România, încât n’ar fi fost mirare ca la primirea acestei telegrame, d. procuror general să fi esclamat : Auzi cutezare! pînă și acestă femeie se îndrăsnescă a face o posițiune guvernului, și să se plângă contra funcționarilor cari i-am ucis bărbatul!! Noi rugăm pe d. procuror general se nu facă cel puțin proces de presă, și se nu pune în temniță pe nenorocita văduvă, pentru liniele reproduse mai sus din telegrama iei. Cât despre faptul de omor prin tortură, nu putem cere decât o frățiască îmbrățișare din partea guvernului pentru omorîtorii oficiali. Cei cari au ocrotit atâte torture și omoruri prin torturi, —precum chiar și mai deună și unul la Piteșci,—și cari cu tóte aceste mai ah sfruntarea de a esploata într’un mod nedemn faptul de la Mărășeșci, unde n’a căzut victimă decât un bărbat, pe care soliița vecinie îl va regreta, sunt demni în totul de a frățiască îmbrăcișare cu omorîtorii. Sesiunea Curței de jurați din Bucuresci s’a deschis; după lege urmeză ca procesul intentat directorului Ziarului Poporul, a cărui instrucțiune este terminată, se fie imediat supus Curții. Vom vedea dacă și în acesta privire parchetul d-lui Al. Lahovary, ignorând legea, nu va prelungi arbitrarmente arestarea. In tot cazul, apărarea se organisă, d-nii Ion Gâmpineau și Nicolae Fleva s’au înscris între apărători. In ziua când apărea în Românula respunsul d-lui general Lakeman la Ziarul Pressa, apărea și în Pressa, deci acest Ziar n’a refusat respunsul d-lui Lakeman, cum ne afirmase trimisul d-sele, rugându-ne a publica noi respunsul refusat. Nu se im prin ce confusiune a fost indus în erore trimisul d-lui general Lakeman și astfel erorea ni s’a comunicat și nouă; se im ânsă că și Fresseî i s’a întâmplat în privirea Românului ceea ce s’a întâmplat acum acestui Ziarh în privirea Presseî, și realul nostru adversar n’a crezut de cuviință să facă rectificarea pe care o facem noi în privință’i. Reproducem, după edițiunea de dimineța a numărului precedinte următorele : Madrid, 6 Septembre. — Oficială. Generarele Delatre anunță că 847 carliști cu 40 cai și 3 căruțe încărcate cu arme cari fac dau parte din banda lui Coregaray, au fost arestați pe teritoriul franceză. Toți prisoniarii de la Seo de Urgel cu episcopul, împreuna aă sosită la Alicante. Curtea supremă de justiția a decisă se trimită ună delegată specială ca se procede la interogatorulu episcopului. Numeroși carliști reclamă eroare pretutindeni în Navara, Catalonia și Biscaya. Viena, 6 Septembre. — Scările din Herzegovina constată că Turcii sunt stăpâni pe tereme, milităresc, vorbindu. Insurginții se retragă în munți. Marsilia, 6 Septembre. — Deputatul radicală Naguet, convocândă uă întrunire privată care era să se ție ieri, spre a espune rațiunele care îlă facă a combate politica de concesiuni urmata pân’aci de stânga camerii, autoritatea militară a oprit’o în momentul ă d’a lua cuvântul oratorele, printr’ună ordină, dată in virtutea stării de asediu. Auditorii s’aă retrasă în liniște. Geneva. 6 Septembre. — Manifestarea de la Ouchy-Lausanne a fost compusă din 1200 persone. Vre-o 30 delegați au fost primiți de d. Thiers, căruia i-a presintat să cupă de agințî cu inscripțiunea: d-lui Thiers, liberatorele teritorului. Colonia franceză din Geneva. D. Thiers le-a respinsă și mulțumită cu emoțiune. Zscendă: <Nu trebuie a vorbi de ingratitudine. Imensa majoritate a țării, li esprimă sentimente de cari este toto-două-dată și recunoscutoră și mândru. MARȚI, 12 SEPTEMBRE, 1875. " LUĂTIhEZATE SI VEI FI ... * ABONAMENTE In Capitale: un anm 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei ;un lună 5 lei; In Districte : un anii 58 lei; șase luni 29 lei. trei luni 15 lei; uă lună 6 lei. Francia, Italia și Anglia pe trimestru, n1. 20, Austria și Germania pe trimestru, frânei 18. A se adresa LA PARIS: II d. Hsvras-HalUvgrame, rue de l’Ancienne coate* die 5, și la Havas, Laffite «fernie, Place de la Bourse 8. LA VIENA: la d. B. G. Popovici, Fleischmarkt. 15. Articolele nepublicate se tem arde. Intp’unul din numerele trecute amu anunțat proiectul a mai multor popi germani și belgiani d’a face unu pelerinagih la Londra, trecândă prin Francia, — ceea ce inspirase orecare îngrijire guvernului francesu, fiindu-i temă a nu da naștere la riscaiva turburari pe teritoriulu francesh, mai cu semn că se răspândise scompturi că Germanii reședinți la Paris nu se facă acestora pelerini uă manifestare neplăcută. La République franțaise de la 9 Septembre face cunoscută că ’n Ziua de 8, membrii acestei călâtorii religiose, întruniți mai din’ainte la Mons, în Belgia, au sosith la Paris. Numérulh lorh era, după unii 30, după alții 50, și unii susțineau c’arh fi fost chiarh 100. Nu erau împodobiți cu niciun semnh distinctivă ș’au venită prin gara de la Nord, în modulă cele mai liniștită. Poliția luase măsuri mai dinainte d’a înmulți numărulaginților- sél, atât în acea parte câtă și la biserica Notre Dame-des-Victoires, unde s’ad abătută câțiva pelerini spre a asculta Domine Salve. După terminarea cântării religióse s’ah dusă se prânzescă la preotulu bisericei ș’apoi eră și cu mare liniște întorcându-se la tovarășii lor, ah luată calea spre Issoudun (depertamentul Indre). Nici ună incidinte nu s’a prodush în tot timpul trecerii lor prin Paris și parisianii i-ah primită cu cea mai mare indeferință. Informațiuni oficiale primite la Madrid anunță că satele din provinciele basce refusă d’a lua armele în favorea lui Don Carlos, cu toții decretul a ce-a dată dânsulh d’a se scula toți omenii valizi de la 17—50 ani. In Biscaya se facă continue și energice manifestări în favorea păcii, poporațiunele refusă d’a plăti contribuțiunele și scompturi despre ună convenie a începută se circule din nou cu multă consistință. Se vorbesce încă c’ar fi sosit la Tolosa nisce delegațiunî din partea Vaticanului, spre a consilia toth pacea. Diario Espanol zice că Don Carlos a ordonată încarcerarea capilor de bande Mendini, Barrut și Hormazas, bănuiți de trădare. Corregaray, urmărită de generălii Delatre și Colfin, a străbătută Rincal (în Navara) cu 1.500 omeni, perzându în cale ș i mai tori materialul. La 4 Septembre a trecută la Elyzondo, îndreptându-se către Cincovillae (în provincia Pampeluna). Pretutindeni carliștii sunt descuragiați. Generarele Quesada a plecată în Navara. Operațiunile militare în jurul Estriei vor reîncepe îndată. Volkszeitung anunță că principele de Bismark va relua direcțiunea afacerilor administrative pe la finele lui Septembre séh în primele Zile ale lui Octobre. Agenția americană află că consiliul federală își va reîncepe ședințele la 16 Septembre, spre a examina proiectul de lege relativă la revizuirea codului penală și la introducerea în ele a unui articlu prin care să se potă pedepsi d’aci înainte și delictul de care s’a făcută culpabile belgianulh Duchesne. Uă telegramă din Berlin către Ziarul Perseveranza anunță că Imperatul Germaniei a decisă definitivă a face uă calătoriu în Italia, afară numai de ea niscai va împrejurări forte estraordinare nu să voră opri. Se zice că d. de Bismark nu va însoți pe imperath în acestă calătoria. Telegrame oficiale primite la Constantinopole cu data de 7 Septembre, vestescă următorele : 1. Că guvernul sârbă a declarată că nu va participa în nici ună modă la răscula și că va păstra că deplină neutralitate. 2. Că ordinea este pe deplină restabilită în Bosnia de la învingerea completă a unei bande de voluntari sârbi din Sandjakul Zvornicului. 3. Că răscula a încetată marcă totală în Herzegovina, unde numeroși insurgenți vină de se supună și unde trupele turce străbată țara fără a întâmpina cea mai mică resistență. Telegramele oficiale adaugă că e probabile a se restabili ordinea perfectă înainte chiar de intervenirea consulilor. Le journal de St.Petersburg vorbindă d’uă corespondință din Constantinopole adresată către agenția Havas, și prin care se zicea că intervențiunea diplomatică a fostă pregătită de Austria, declară că acea co-