Romanulu, septembrie 1875 (Anul 19)
1875-09-15
ANULU ALU NOU E SPRE DECESEA Redacțiunea și Administrețiunea Strada Domnei. No. 14 LUNI, MARȚT, 15 16 SEPTEMBRE, 1575. VOIESCE ȘI VEI PURE Orî-ce cereri pentru România se adrese sila ius ministrațiunea Jiíiiului. ANJUNCIURI !’ i 'ia i IV , spațiul 30 litere petit 40 bani. In pagina III, linia petitiiler. A se adresa LA PARIS: la Havas, Laffite & C-nie, 8 Place de la Bourse. LA LONDRA s la d. Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London, E. C. LA I JENA: la d-níí Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI EXEMPLARULU. LUMIA UZATE ȘI VEI KI ABONAMENTE In Capitalei un ane 48 lei; sese luni 24 leitre luni 12 lei j nS luni 5 lei; In Districte: un anfi 58 lei; șase luni 29 lei, trei luni 15 lei; u& lună, 6 lei, Francia, Italia și Anglia pe trimestru, fr. 20, Austria și Uermania pe trimestru, franci 18; A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Hallegraine, rue de l’Anciennc comedies, și la Havas, Laffite & C-nie, Place de la fcourse 8. LA VJLENA • la d. B. Q. Popovicl, Fleischmarkt, 15. Artlenlele nepnblieate se verii arde. SERVICIULU TELEGRAFICII ALE «ROMANULUI.» Constantinopole, 26 Septembre.— Consulii Franciei, Englitezei și Rusiei au informații pe ambasadorii lor și că n’ați reeșitS delocu în misiunea ’mpăciuitore cu care ați fost ă însărcinați și că nici n’am putută vedea pe șefii insurgințiloru. Nici nă altă noutate de la ceilalți consuli despre cari se presupune a fi la Trebinje, de unde nu potueși. Belgrad, 26 Septembre.— Comercianții nu suntă în stare să-șî achite datoriile din causa crisei politice și cerii guvernului mă termină. Doar ofițeri sârbi au fost împușcați de Turci pe fruntaria. * * (A) Edițiunea de sera BIÎCURESCI, I. HAPCISM Când s’a arestat preventiv directorul ,iar Iuliu Oltul, spre a se ține atâte luni întemnițat, d. ministru al justiției, uitând protestul absurd supt care pusese se’l aresteze, a declarată în Cameră că l’a arestat, fiindcă a atacat pe Domnitor, căci guvernul va suferi se-l atace ,iar iele oricât de mult pe dânsul, dar că nu va îngădui să se atace persona Domnitorului. Directorul țarului Oltul a fost în urmă liberat, prin decisiunea Curții că procesul este prescris, că prin urmare pentru un proces care de drept nu mai esiste, un ziarist a fost ținut luni întregi în temniță. * Când apoi s’a arestat preventiv pentru un timp îndelung, și directorul pariului Poporul, acelaș motiv s’a dat arestării lui, a atacat persona Domnitorului. Se repeți și cu acestă ocasiune că guvernul nu face procese de presă pentru dânsul și agenții lui, dar că nu va tolera a se ataca Domnitorul. Însa acesta nu era decât o a doua ocasiune, în care miniștrii acoperi să supt numele Domnitorului meschinele lor resbunări personale. Dacă ar mai fi putut se remâne vreo îndoiala în acesta privire, ceea ce se petrece acum la Ploiesci cu directorul parcului Vocea Prahovei, este de natură a risipi orice nedumerire. In adevĕr, d. Ionescu nu este arestat pentru că a atacat pe Domnitor, se află și pe miniștrii, ci pentru că a denunțat sădelegile agenților inferiori ai domnilor miniștrii, pentru că a atacat administrațiunea de Prahova. D. Jenescu a publicat în ziarul d-sale o epistolă a unui locuitor dintr’o comună rurală, prin care acel locuitor, supt propria-i semnătură, denunța modul în care fusese maltratat, întemnițat și prădat de primarul local, anume Nicolae Podeanu, cunoscut mai de mult pentru calități, propune a atrage favorea unei administrațiuni ca cea de astăzi. Pe baza acelei epistole, d. Ionescu face în ziarulű d-sele reflecțiunile ce le descepta în conștiința ori cui nesce asemenea fapte. Administrațiunea indignată însa că unii ziarist cu teză se admită că călcătorul de lege este călcător de lege și că hoțul ii este hoț, caută a legitima actele primarului, protestând că el a violat domiciliul locuitorului în cestiune. Ta maltratat, la arestat, l’a legat, l’a pus în fere, și astfel l’a purtat pe la autorități.... »pentru că ’și bătea nevasta“! — Ca despre banii pe cari primarul i-a luat de la locuitor, administrațiunea pretinde că nu i-a luat prin silnicie, ci că nevasta locuitorului îî a încredințat. Considerând car că actele primarului sunt cu totul legale, administrația nea — nu mai zicem justiția—administrațiunea arunca cu strășnicie în temniță la secret pe țaristul ce a publicat denundarea. Ei bine, aci tot Domnitorul era în cestiune, sau numai o admistrațiune, pentru care onerea, libertatea, siguranța, averea și chiar viața cetățianilor nu mai sunt decât nesce vorbe deșerte ? Apoi chiar dacă denundarea, făcută de suferind supt propria’ semnătură, n’ar fi fost întemeiată, are Ziaristul este culpabil ! Reflecțiunile Ziaristului erau întemeiate pe nesce denundări supt semnate; și, până la probă contrariă, Ziaristul era dator se considere ca întemeiate acele denundări, și în drept se ’și facă reflecțiunile asupră-le. Pentru ce dar Ziaristul este aruncat la temniță? Ne greșit numai pentru că ’și-a permis se publice denundarea fără-delegilor și hoțielor oficiale, și pentru ca altă dată să se potă comite torturi și jafuri, fără ca nimeni se mai cuteze a le denunda. Denundărele, de ar fi fost ele întemeiate sau nu. Ziaristul nu putea se fiă întru nimic respunzâtor de densele, pe cât timp ele erau sunt scrise de chiar acela care avea dreptul se se plângă de ceea ce suferise însăși draconiana dar inutila lege de presă făcută [de regimul actual, n’a găsit că se pute da vr’o pedepsă Ziaristului care a publicat denundări suptsemnate, fie ele întemeiate să nu, ci numai dacă ar publica denundări judiciarmente probate de neexacte. Gasulense este și mai îngreuietor pentru administrațiune: denundarea este întemeiată. Este întemeiată, fiindcă chiar administrațiunea nu pute să nege violențele comise de primar, ci protesteză numai că omul arestat, bătut, legat și dus în fete la suprefectură, își bătea socia; deci, violențele s’au comis. Este asemene întemeiată , fiindcă însăși administrațiunea nu negă că primarul a luat banii omului, ci pretinde numai că socia acelui om îi a încredințat; deci banii au fost luați de primară, și probă că nu socia îi putea încredința primarului, este că judele instructor i-a înapoiat omului ; prin urmare, din două ma : scă primarul a luat banii în silnicie, seă era complice cu socia, spre a sfeterisi acei bani, de cari ea nu putea dispune, căci nu iei, ci bărbatului iei i-a înapoiat judele instructor. Apoi după care lege un primar își póte permite se violeze un domiciliu, se rădice cu puterea, se bată, se lege și se întemnițeze pe un om, chiar dacă acel om ar comite grosolana necuviință de a-și bate socia? Reclamat-a socia? nu. Urmat-a judecată și condamnare? nu. Cum atunci primarul nu numai aresteza, bate, legă, dar âncă și trimite pe suferint în lanțuri pe la autorități? Și dacă cel astfel maltratată este culpabil, pentru ce a fost liberat, fără nici o formă ? Daca a fost inocent, pentru ce primarul l’a supus la atâte chinuri, și i-a luat și banii? Negreșit pentru că societatea este dată in prada jăfuitorilor și a călcătorilor de lege, pentru că oricare cetățian este espus a fi atacat, maltratat, întemnițat de cel de ’nteiă om de nimic, care prin falsificări și violențe electorale, va fi meritat se i încredințeze regimul actual vreo funcțiune publică. Ce s’a făcut ore cu primarul care prin cel mai vădhi și probat abus de putere, a comis violare de domiciliu, arestare, legare, bătaie și punere în lanțuri ? Negreșit el este liber și, sigur de nepedepsire, își urmeză escesele cari sunt titlurile la recunoștința și încrederea regimului actual. In acelaș timp énseciaristul, care n’a impus nimenui nici întemnițare, nici torture, nici lanțuri, ci din contra a stigmatizat aceste barbarii, este aruncat în temniță. Ce s’a făcut cu primarul care este probat că a luat prin silnicie de la un om bani, ce nici într'ună fel nu putea se’lie, deorece ânsuși judele instructor îi a înapoiat, și cari ar fi rămas de bună seană in bostnarul primarului, dacă nu se făcea atât zgomot prin publicitate? Acel primară este fără , îndouială liber , pe când Ziaristul integru și de caracter, care a părăsit o posițiune oficiale spre a’șî putea face datoria de cetățian astfel cum conștiința îi dicta. Ziaristul care cu pena sea a făcut ca omul jăfuit se redobândescu dreptul seă, este aruncat în temniță. Vodă Stirbey fu scandalisat, revoltat de-a constata într’un judeciă »păgubașul la pușcăria și hoțul pe garanție,“ după espresiva sea trase. Cât progres făcurăm de atunci! Puernicii de astăzi nu se scandaliseră nici atunci când ved pe păgubași în pușcărie și pe hoți liberi, fără garanție, ba chiar funcționând in posturi publice și la primărie. E că la ce am isbutit silințele de atâte decenie ale Românilor , aspirațiunile lor, sacrificiele lor! Acesta pentru că după ce ’și-au vezut dorințele împlinite, în formă, am crezut că se pot culca pe laurii lor, încredători în puterea legilor ce ’și dedeseră, și în virtutea cu care,—după slusiunea din 1866, — credeaă că se vor aplica acele legi. Temă ne este acum că mai urmând încă mult timp un asemene necalificabil regim, desceptarea generale, după mlusiunile perdute, va fi credința generală că nu mai este nimic de acceptat decât de la legitima apărare. In starea în care suntem astăzi, vedem o societate dată oficial in prada făcătorilor-de-rele. Cine a citit istoria și nu scie că o asemenea stare de lucruri este totde una urmată de alta, în care societatea se pune în legitimă apărare contra făcătorilor-de-rele, și atunci nu aceștia au putut vreo dată se remâte învingători. A aminti acest adevăr nestrămutat puternicilor de astăzi, este a da probă de moderațiune, de spirit de ordine și de pace, căci cu cât regimul actual se va răpezi mai cu patimă pe calea pe care a pornit, cu atât căderea’i va deveni mai teribile și fără perspectivă de reardicare Aci e locul se comunicăm că, după șapte septemâni de o arestare rigurosă, directorul Zeului Poporul va apărea în fine la 23 curent naintea judecătorilor, cari vor fi chiămați a se rosti asupra straniei cestiuni de a sei dacă o fraie relativă la un orecare serviciu al comunei se aplică Domnitorului, după cum pretinde cu atât de multă bună-cuviință ministeriul public, seăde că ea nu se aplică Domnitorului, după cum susține redactorul Ziarului Poporul. Va fi o interesantă și ciudată controversă asupra înțelesului unei frase, în privirea căruia parchetul, rémânând nedumerit, a crezut de cuviință se impuse șapte septemâni de întemnițare redactorului, care o explică altfel decât dânsul. Nu ne îndouim că baroul capitalei va rădica și în acestă ocasiune cu putere vocea sea, contra celor cari nu se cred mânjiți nici chiar de asemeni proteste de persecuțiune. TELEGRAMA. Profesel, 26 Ssptimbrs. D-lui redactore alu ROMANULUI. Bucureeci. Vederea soclului meu, redactorele Vocei Prahovei, întemnițată de rigóre pentru delictă de presă, este interzisă chiară mie. Mi-se zice se imploră permisiunea prefectului, ceea ce nu voi face-o. De cândă prefectură judevului cu asemeni atribuțiuni în regiuni constituționale ? Acesta este mai multă decâtă uă barbariă! Nu găsescă în sistema de astăzi cui se reclamă, se protesteză, me adreseză la opiniunea publică prin puterniculă organă ală Românului, Elena Ionescu. Reproducemă după edițiunea de dimineța a numărului precedinte următorele : Redacțiunii Ziariului ROMANUL Redactarele Ziarului Vocea Prahovei d. C. Ionescu, a fost depus astăzi in prevențiune de către judele instructor Bereșteanu, pentru că în No 15 al Ziarului a denunțat abuzurile agenților administrațiunei. Draghiceni Madrid, 19 Septembre. — Gonsiliulfi de miniștrii s’a ocupată cu proiectul circulării ce va adresa prefecților d,spre a le explica politica ce va urma. Se crede că acestă circulară va conține și orecari declarări în sensiv liberală pentru alegerile viitorelor. Cortese; nu va conține însă nimica despre pastorala uunciului papală , care rămâne a se trata mai târziu printr-un altă circulară. Lizarraga a sosită la Madrid. Primarul și-a retrasă demisiunea după stăruința d-lu Canovas del Castillo. Tarbes, 20 Septembre. — Se aftează că 3000 carliști au sosită pe teritorială franceză la Gavarni. Se vor lua in contrare măsurile obicinuite în asemeni cozuri. Iran, 20 Septembre. — Don Carlos, aflată în apropiere de Elizondo, a numită pe cornițele Caserta comandante-șefă în Gnipuzeoa. Egala a fostă destituită. Generarele alfonsistă Quesada înaintăză spre Nord-Est de Pampeluna, Londra, 20 Septembre. — Daily News publică o telegramă din Berlin, cu data de 19, care zice : Dieta bavareză nu se va deschide de rege. Se asceptă desbateri furtunase. Majoritatea ultramontană voiesce se ceră schimbarea ministeriului. Liberalii speră că regele va refuza, deși nu se scie încă nimică sigură. Regele, care personalmente e liberală, este în același timpă gelosă de Prusia și se teme se nu’și veijă regatală încorporată cu imperială. Procesulu d-lui Hariton Racotă pentru delictu de presă, care era sĕ se judece Sâmbătă, 13 ale curintei, de Curtea de Jurați din Ilfova, s’a amânatu la 27 ale curintei, din causă că Curtea a fostă ocupată tótu Ziua până la uă oră forte înaintată cu judecarea unui altă procesă. Publicândă următorea epistolă, priimită din Târgu-Jiului, credemü că nu mai e necesitate a o și recomanda acelora domni avocați, cari au sefuttt întotodeuna, din propria le inițiativă, a’și face datoria în asemeni cozuri, în cari suntu în jocü libertățile nostre constituționale. Speram a dorit că și în casula de care trateză epistola, causa justiției și adevĕrului va avea destui apărători din barourii capitalei și alți Olteniei. Târgu-Jiului, 1875, Septembri 12. D-lui redactore al faáruim ROMANUL Stimabile domnă, ce este cunoscută că d. Atanasie Moschuna se află dată judecății pentru delictă de presă, pretinzându-se fiară fi consumată acestă delictă prin uă telegramă cea adresată Ziarului Românulb In timpul alegerii delegaților colegiului ală 4-lea și prin care aducea la cunoștința publicului următorulă faptă : »Astăzi »poliția a smulsă din mijloculă ale„getoriloru pe cetățenulă Gheorghe »Zisu, l’a bătută cumplită, și dânsulă »rănită ducându-se se reclame pro]curorelui, la întemnițată. Inserați »faptulă etc.“ Pentru acestă denunțare, d. Moschina fiindă citată la 25 Septembre cuvinte înaintea Curții cu jurați de Mehedinți, credemă că intr’un altare caută membrii baroului avocaților, voră lua apărarea sea spre a face se triumfe justiția. Primiți, d-le redactare, asigurarea osebitei mele stime. Ir. Milescu.