Romanulu, septembrie 1875 (Anul 19)

1875-09-19

ANULU ALU NOTE-SPRE­ PECELEA TOIESCE ȘI TEI PU­LE Oiîn ce cereri pentru Romania ^ adre­sezi la adminiatrațiunea­­ ziarului. A­N­U­N­C­I­U­R­I pr­in IV, spațiul 30 litere petit 40 bant. In pagina ii, linia petit ti­lei. A se adresa LA PARIS: la Havas, Laffite & C-nie, 8 Place de la Bourse. LA Ljyî.DRA: la d. Eugöne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London, E. C. LA V JENA : la d-nii Haasenstein și Vogler, •WallSschgasse 10. Scrisorile nefrancate se refusă. LO BANI EXEMPLARULU. SERVICIULU TELEGRAFICII ALE­E ROMANULUI. > Belgrad, 29 Septembre.—Se comunică că Porta ar­ fi comunicata aci oficiala că va ocupa milităresce mica insulă de pe rîulu Drina. Acesta insulă se află pe un­ teremfl contestata, dera în realitate e in posesiunea Serbiei. Petersburg, 29 Septembre. — Journal de Petersbourg constată că Turcia recunosce necesitatea de reforme. Marele vizir­ a de­cisa a le îndeplini. Prin urmare trebuie ca cabinetele se se abție de la oă presiune di­plomatică ostensibilă și s’arate încredere în intențiunile Sultanului. Acțiunea diploma­tica trebuie să se mărginescă a da ajutoru pentru a se potoli rescula și a căuta îm­preună cee­a ce e dificile, dari se nu trecă peste forța diplomatică. Prin acțiunea co­muna a cabinetelor, pe lângă guvernulu turcd, se va aduce o­ ameliorare seriosă crisei actuale din Oriunte. Berlin, 29 Septembre. — Uă comunicare primita aci de la Milan confirmă scirea că împăratul­ Germaniei va pleca pe la 11 Octobre în Italia, unde va sta patru­­­ile și va fi însoțita de principele Bismark și de feldmareșialul­ Moltke. Munich, 29 Septembre.—Biuroul­ came­­­rii s’a alese întregii din partita ultramon­­tană. Belgrad, 29 Septembre.—Reședința Skup­cniei s’a transferata de la Kragujewatz la Belgrad.­ ­ Redacțimien șl Admlnistr*ițl«f»ea Strada Ddmneí, No. 14 - '• ---l- aWMBHBBE!W'*' * IP'gfPHMWIiWdBBMM——MHBH—— - ...... W Edițiunea de séra BUCURESCI, î,8 RAPCHIE Organele oficiase au sleit dicțio­narul laudelor la adresa marei puteri vecine, la adresa Austriei. Guver­nul n’a perdut asemenea nici o oca­­siune de-a esprime acestei puteri re­cunoștință, în numele națiunii ro­mâne, și a o îndemna și pe acesta se imiteze exemplul lui. Istoria a fost desprețuită, pagi­­nele-i cari vorbiau cu un elocință convingătóre au fost persiflate, Aus­tria­ și d. de Andrassy au fost apo­­teciați în Cameră și în presa ofi­­ciala. ‘ I­n Austria, se zicea și se zice încă, și-a schimbat politica tradiționale în privința nóstra, a renunciat la vi­sul de anexare pentru realizarea că­ruia a făcut în trecut atâtea sacrifi­cii; ea a devenit bine-voitóre pentru noi, ne-a aparatü de încălcările Por­ții, „pe cari le-a declarat absurde,“ ne a recunoscut independința înche­­iându cu noi direct tratate de co­­mercia, cari — fiă <Jisü în trăcăt — au fost declarate de ea însăși că n’au nici un­­ însemnătate politică, și în fine că’și dă cele mai lăudabile si­lințe pentru a ajuta organisarea u­­nui Statu puternic român­ la gurele Dunării. Ori­ce Român­easc, fiind vorba de Austria, ar fi dorit se i-se arate și motivele acestei iubite și stranie schimbări, dar nici o explicare nu s’a putut dobândi. f­iarele oficiose au repetat cântecul­ lor, și atâta totü. Cu tote acestea din când în când, adevărul străbate printre rân­duri și I chiar presa oficiosă — fără se aibă con­știință de cee­a ce face — dă dreptate vederilor n nóstre și confirmă cee­a ce susținem în privința Austriei și ro­lului ce politica sea tradiționale îi impune în facia poporelor din O­­rient. Ast­­fel Pressa, în numărul său de la 11 Septembre, analizând un arti­col al unui ziar străin relativ la Her­zegovina, mărtureste că „la Viena, în cercurile diplomatice și politice, se doresce uă îmbunătățire a sorței creș­tinilor din Bosnia și Herzegovina pe calea administrativă și financiară deja nu se primeșce ideia unui statu mare slavit.“ Și asupra acestei scrii organul o­ficios dă explicarea că Austria nu primește ideia unui mare statu slavit la Sud, pentru că acesta ar „atrage mai târziu­ și elementul slav din Aus­tria.“ Aceste câte­va cuvinte demască precederile puternicei nóstre vecine și restabilesc tradițiunea lui politică, pe care oficioșii noștrii au negat-o atâta timput,­dera pe care de astă dată se văd nevoiți s-o mărturăscă, de­și indirect. Austria, o conglomerare de po­­pore, nu primesce ca țările circum­­vecine, compuse din elemente asemă­nate cu ale iei, să se constituiască în state mari, pentru că se teme că a­­ceste state ar atrage mai târ­­iu la­u dănsele elementele simile din imperiu. O asemenea temere e forte legi­timă și forte naturală, legitimă, pen­tru că Austria a fost chiar la 1866 victima politicei de gintă, naturală, pentru că acesta e politica tutor poporelor, politica secolului nostru. Acestă preocupare, acestă temere a devenit axul politicei austriace Fără se mai invocăm istoria, pen­tru a dobândi uă deplină convingere asupra acestui punt, este destul să ne amintim câte­va din faptele Aus­triei de la 1870 până acum: înainte de resbelul franco-german, Austria promisese Franciei ajutorul său ne­condiționat, spre a-și răsbuna contra Prusiei. Când en se vă­du că sortea armelor era defavorabile aliatei sale, nu numai o părăsi, ci începu a co­cheta cu Germania, de a cărei pu­tere se temea. Germania nutreșce ideia unei Ger­manie unite, unei Germanie care se cuprind­ă tóte ținuturile locuite de Germani, și prin urmare câte­va din provinciele austriace. Acesta o scie Austria și, neputân­­du’și face ilusiunea d’a răsturna vr’mă­­dată pe Germania, cocheteza cu densa, pentru a o îmblânzi și merge până la platitudine în relațiunile’i cu a­­castă putere. In adevăr , nimeni nu pote uita rolul mai puțin de­cât modest jucat de Austria cu ocasiunea incidentului germano-belgian. Platitudinea acesta, care are de scop a depărta pe cât va fi cu pu­tință realizarea ideiei germane, se transformă cnsé, când­ e vorba de statele mici, într’un amestec direct în afacerile lor, în numiri și schim­bări de miniștrii, în dobândiri de a­­vantagie cari să­­ dă o influență pu­ternică asupra desvoltării lor și să -i asigure apărarea de o apropiare e­­ventuală a elementelor­ din acele state cu elementele simile de la dânsa. Numai ast­fel se pute explica susți­nerea că Austria a acordat fostului ministeriu sârbesc, care’i era devotat, și acordă ministeriului Catargi, care a mersu cu supunerea până a ’i acorda liniele de feru ce ’i erau indispensa­bile pentru a se apropia de Orient, și o convențiune comercială, care este aservirea economică și socială a Ro­mâniei. Acestă susținere se acordă casé nu­mai guvernelor, ce -i ajută scopurile și nici de­cum statelor, căci din mo­­mentul­ ce ânsuși organulü oficioșii mărturisesce că Austria nu póte su­feri ca popurațiunile din Bosnia și Herzegovina să se constitue întrun stat autonom, am întreba : pentru că Austria ar fi mai puțină bine-voi­tare către acele poporațiuni, cari au începută rescula strigândă „trăiască Francisc Iosef!“ de­cât către noi? Pen­tru ce le-ar refuza în lupta lor pen­tru autonomie sprijinul și protecțiu­­nea ce României i-a acordat­-o cu atâta bună-voință și generositate,după cum ne-o garantăză domnii miniștrii ? Austria nu póte suferi un Stat mare slavü la fruntariele săle, pentru că acel Stat ar pute atrage elementele simile din sinul său. Austria, pentru același cuvânt dar, nu póte suferi, la fruntariele săle, un Stat român sau șerb prosper și puternic. De acea, pe do uă parte nu primesce a se acorda unora independința și se ofere chiar a-I repune cu puterea ar­­melorü să le supt dominațiunea tur­­cescă, era pe de alta cauză a com­promite prosperitatea celor­l­alte prin­­tr'o direcțiune fatală dată desvoltă­­rei lor materiale. Acesta ne o­­ricem numai noi; o susține chiar organul oficios în pri­virea Slavilor; și drepta judecată ne spune că ce e adevărat pentru Slavi, se găsesc, în raport cu Austria, mai în aceleași condițiuni etnice și topo­grafice. Norma, principiul și motorul po­liticei austriace fiind dar desvelit chiar de adversarii nostrii, repețim între­bările : pentru ce Austria ar voi la Sud-Est acea ce nu voieste la Sud? Pentru ce ar ajuta a se întemeia un puternic Stat român, și în ace­­laș timp ar combate din tote pute­rile formarea unui Stat slav ? Pentru ce Austria ar rămânea fidelă tradi­­țiunii politice de a împedeca forma­rea unui Stat slav­, și n’ar rămâ­­nea fidelă și tradițiunii săle, mult mai vechie și stăruitore, după care România este menită a deveni prada sea, împreună cu Dunărea, până la Marea­ Negră? Am fi curioși de-a vedea ce răs­­punsuri raționabile și temeinice s’ar putea da acestor întrebări. Dar ne așceptăm că, drept ori­ ce răspuns, se fim acuzați pur și simplu de austro­­fobie. Spre a neutralisa acest artificiu, ce acopere răă lipsa de ori­ ce argu­mente, ne vom grăbi a aduce, ca și adversarii noștri­, cele mai sincere omagie Austriei, de­și într’un alt în­țeles cu totul. Adversarii noștrii Îi aduc omagie pentru buna-voință și solicitudinea ce pretind că ea ar avea acum pen­­ru România. Noi îi aducem omagie pentru age­rimea cu care își apără interesele, pentru dibăcia cu care se susține prin atâte grave evenimente, de­și îi lip­­sesce cu totul­­lasa unui Stat solid, omogeneitatea. Daca o combatem din tote pute­rile, din puntul de vedere național românesc, recunoscem că ea, cu mare patriotism și cu multă pătrundere, caută în Orient în genere, și în Ro­mânia în particular, între marea ma­teriale, fără de care ar peri de ina­nițiune. Însă tocmai aceste omagie, toc­mai acestă convingere despre capaci­tatea Austriei de a se menține, con­tra atâtor condițiuni etnice și poli­tice ce­­ sunt contrarie, și de-a se alimenta din esploatarea vecinilor de la Sud și Sud-Est, t­e obligă ca Ro­mâni­a ne pune la rândul nostru în­­tr’o apărare ageră și neadormită în contra tendințelor iei esploatatore și aservitore. Am­ura omenilor noștrii de Stat se fiă, ca Români, ceea ce omenii de Stat ai Austriei sunt ca Austriaci. Este are acăsta pasiune orbă, aus­­tro­fobie? Esti are pasiune se voim ca omenii mistici de Stat se facă pen­tru țăra lor ceea ce fac ai Austriei pentru țăra lor, iar nu se devie co­da toporului austriac, cum sunt ac­tualii consilieri ai principelui Carol de Hohenzollern? Dar singurul fapt că guvernul și cu organele săle susține cu atâta stă­ruință uă imposibilitate absolută ca schimbarea politicei austriace în pri­virea României, nu probéta are com­plicitatea lui cu acea putere, care nu urmăresce, n’a urmărit și nu pate se urmărescă de câtă aservirea nós­tru pe tóte terâmurile? Ore susți­nerea unei teze atât de absurde, nu este vădit că pornesce din tre­buința de-a scuza ast­fel supunerea la ordinele și dorințele austriace, supu­nere ce are de efect acte de aservire, precum acele joncțiuni curat austriace, fără nici un folos pentru România, și nefasta convențiune de comerț?iu și navigațiune? Și ce póte óre să devie România, supt un guvern ce însuși își mărtu­riseșce complicitatea cu actuala poli­tică a Austriei, politică care, ori ce s’ar zice, este tot cea de ieri și de tot­dă­una, tot politica iei de conser­icți­e V Acăsta de bună sămnă a fost între­barea ce -și-o puseră și vecinii noș­trii Sârbii, supt ministeriul lor din urmă; acestă întrebare și-o puseră și Grecii, al căror guvern era domnit tot de influență nemțăscă. Se sperăm că și națiunea română, totă fără nici o deosebire, își va pune aceași în­trebare, când pericolul va fi la cul­me; și acel moment va fi atunci, când nu va mai remânea nici o spe­ranță de-a se înlătura alt­fel actul de aservire și înlănțuire, numit conven­țiune de comerciu și navigațiune. dustria. Agitarea protecționistă, ne spune acum și Independința Bolgică, „câștigă multă terema“, dérü în a­­celași timp și a alarmată interesele comerciului maritimă. Astă­felă mai mulți comercianți din Königsberg au convocată filele acestea la Berlin uă conferință, în care fiindă presinți represintanții a vre 20 piețe comer­ciale, s­a redactată uă petițiune du­blă, adresată către cancelaria fede­rală și cătr­e parlamentulü germană. In favorea liberului schimbă. Serviciul­ nostru telegrafică ne-a transmisă la 13 ale curintei pe scurtă comunicatură Monitorului oficialii ale imperiului germanü relativă la po­litica Germaniei în Oriinte. Ca com­­plectare a telegramei nóstre, repro­­ducem­ acela comunicată asta­fel, cum ílți comunică următorea depeșă din Berlin a agenției Havas: „Berlin, 23 Septembre. — „Monito­­rule oficiale ale imperiului germană“ țjice că mai multe­­ ziare importante și chiar­ foi, cari, pentru cestiuni in­teriore, susțină de ordinară politica guvernului imperială, și-aă esprimată publică opiniunea asupra rasei actu­ale a cestiunii Oriintelui prin arti­cle de fondă, prin considerațiuni po­litice din sorginte străină și prin co­­respondințe. Ministerul­ afacerilor­ străine, (Ilie Monitorulu, este cu totul ă străină de tóte aceste manifestări și n’a dată nici directă nici indirectă vr’uă ocasiune d’asemeni declarațiuni publice. Precum nici una din decla­rțJJ.O HGlj CbUtbbU XIX fiarele conserva­tore câtă și ’n foile liberale, nu respundea unei necesități a politicei străine oficiale a imperiu­lui, d’a exercita uă influență prepon­­derantă asupra desvoltării cestiunii orientale, totă asemenea nu credemă că considerațiunile ori­cărei foi ger­mane se acordă cu sentimentele unuia din imperiile aliate Germaniei, nici că vr’una din cele trei curți aliate ară deri se vod á tratându-se acestă cestiune ară stare în modulă cum o trată că «fiaxele germane și ’n par­ticulară foile amice guvernului. „Politica străină a imperiului ger­mană nu este directă interesată în evenimentele Turciei; mai multă, si­­tuațiunea geografică a Germaniei îi impune ca datoriă se observe oă a­­titudine reservată și de espectativă, mărginindu-se a sprijini dorințele pu­­terii or­­amice și directă interesate în cestiune. „Acestă situațiiue este asta de clară pentru totă lumea, în câtă se pute admite fără ostenilă că în cercurile simpatice Germaniei, fiă în țără, fiă în străinătate, acele artidle, ema­­nândă chiară de la foi germane forte respectabile, nu potui descepta teme­rea că politica germană caută a trage folosă din situațiunea actuală pentru a realisa proiecte cari în ochii pre­­carora omeni pară comandate di­rectă de interesulu Germaniei. Poli­tica germană este forte departe de a revendica, pentru singura iubire a prestigiului seu pentru simțimentul­ puterii, un posițiune care se trăcă peste cea­a ce se emige de interesele Germaniei. Printr’aceste interese, este fără contrazicere și acela d’a remâ­ne a amicală amicilor ă­sei. Dérü ar­ticled (shcarel ° rü la cari facemü asu­­siune nu reclamă numai sprijinulü nostru pentru politica puterilor) cari ne suntă aliate, ci reclamă încă c’a­­cestă cestiune se fi­ pusă supt tu­tela nostră. „Se pare prin urmare necesară a constata că politica Germaniei este absolută străină de instigațiunile în cestiune, și că de mai multe luni nici uă comunicare din partea vre­u­­nui organă ală ministerului de ex­­terne nu s’a făcută nici unei foi publice.“ Reproducem, după edițiunea de di­­mineța a numărului precedinte urmă­­torele : Belgrad, 24 Septembre. — Cinci mii ci­men­ trupe turce regulate s’au îndreptată spre fruntariele serbe, pe cari guvernul­ sârba le fortifică. țu­arela publică noutățile din Bosnia, cari spune că popa Zarko comandă a$i 7000 omeni, împărțiți în patru corpuri. Se crede că va ataca și lua Sjenitza și Pristren, spre a se întări în ele. Doberan, (în Mecklemburg-Swerin, a­­prope de Baltica) 23 Septembre. — Impe­­ratul­ a trecut a ieri în revistă flota și a dejunata pe vnsula König-Wilhelm. Inchi­­nând fl­una toasta pentru flotă, șeful­ ami­ralității, locotenintele generalfi de Stosch, i-a respins B ast­­fel­: «Mi-a fosta data a saluta pe primula împeratu alB Germaniei pe bordul­ primei flote germane. Acesta e unu resultat si po­­llticB, căci cu ajutorul­ flotei, mii de Ger­mani cari sunt si risipiți peste totB pă­­mântul, se relegă cu mama-patriă. Mai este însă și unB resultatB impustorii pentru desvoltarea marinei nóstre. Precum mica armată, care a îndeplinita supt ordinele vostre strălucite campanii, a devenită mare, presința actuale a Majestății vóstre și a u­­nuia din membrii familiei domnitore în cor­­pura oficialilor­ de marină asigură flotei grijele și unitatea ce-i prevestescu un­ mare viitor”. Marina va merge la luptă și va în­vinge cu același strigătu ca și armata. Trăiescă împeratulu.­ Amü data în Romanulu de la 14 ale curintei, după uă corespondință din Berlin către uni­i fiarü francesi, pre­­cari notițe despre starea economică a Germaniei și despre mișcarea pro­­tecționistă ce se face­ în mai multe state ale confederațiunii, din causa crisei economice de care suferă in­ SEPTEMBRE. 1875. . . v V LII MINEI­A­TE ȘI VEI FI ÍT'öAVN ' ABONAMENTE In Capitalei un anu 48 lei; fese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 5 lei; In Districte: un anu 58 lei; șase luni 29 lei; trei luni 15 lei; uă lună 6 lei; Francia, Italia și Anglia pe trimestru, fr. 20, Austria și Germania pe trimestru, franci 18. A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Halle graine, rue de l’Ancienne Qomoy.; die 5, și la Havas, Laffite&G»*j^ri Place de la Fourse 8. LA VIENA : la d. B. G. Pöpovici, Fleisch­­markt, 15. Articulele nepublicate se vor­ arde.

Next