Romanulu, octombrie 1875 (Anul 19)
1875-10-24
» ANULU ALU NOUE SPRE VOIESCE ȘI VEI PUTE Ori-ce cereri pentru România se adrese::S la administrațiunea ziarului. ANUNCIURI pagina IV, spațiul 30 litere petit 40 bani. In pagina III, linia petit 6 lei. A se adresa LA PARIS: la Havas, Laffite & C-nie, 8 Place de la Bourse. LALONDRA: la 1. Eugöne Miooud, No. 81-A Fleet Street, London, £. C. A VIENA : la d-niî Haasenstein și Vogler, Wállfiscbgasse 10. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI EXEMPLARULU. •RECELEA Redacțiunea și Administrațiunea Strada Domnei, No. 14 (B) 2< Edițiunea de limineța BUCuRESCI, 23 BRUMAREL, 4 BRUMAR. Am promis că vom reveni asupra cestiunilor financiare, cari în întru amenință a aduce complicări și dificultăți, ce nu se pute prevedea astăzi în ce mod se vor resolve, pe când în afară au dus deocamdată pe d. Boerescu într’un fiasco de la Berlin la Londra, și de acolo la Paris, și au făcut se cadă la 60 cursul rentei române. Atingând din noți astăzi aceste cestiuni, nu ne vom ocupa case nici de necumpenirea fundamentală a veniturilor cu cheltuielele nóstre bugetare, nici mai cu semn de acesta necumpenire în raport cu imposibilitatea de a se mai adauge sau spori impositele, și cu anevoința de-a se reduce cheltuielele, având mai cu osebire în vedere nonele și grelele sarcine ce se crează cu o culpabilă ușiurință în fiecare sesiune legislativă. Acest mod de a privi situațiunea nóstru economică deschide ne,see perspective atât de îngrijitore, descopere complicări atât de anevoie de descurcat, chiar pentru guvernul cel mai capabil și mai patriot, încât spre a trata un asemene subiect, se cer desvoltări cari nu pot se -și găsescă loc în cadrul restrîns al unui articol de câteva colonaide jtat. Nu ne vom ocupa dar astăzi decât de modul necalificabil în care acest guvern trateză în străinătate ,cestiunile cele mai de căpetenie, con flortîițându-le sau pregătindu-le resolveri pagubitare pentru Stat. Ce putere se fie mai desavantagios pentru un Stat, mai puțin demn pentru guvernul unei țâri, și mai nepotrivit pentru un ministru, decât ca el se mergu în personă în țâri străine, spre a bate la ușiele autorităților și ale particularilor, cerșind susțineri, sau propuind afaceri ? Ca ministrul unei țâri se merge a bate chiar la ușiele miniștrilor din alte State, este deja a lua un rol de inferioritate, incompatibil cu demnitatea unui Stat, ori cât de mic ar fi. Cu cât dar rolul devine mai înjositor, mai degrădător, când ministrul merge în persona se bată și la ușiele particularilor, spre a le propune afaceri, întocmai ca samsarii ! Din nenorocire se pare că simțul de demnitate personală și patriotică este atât de puțin desvoltat la unii din actualii consilieri ai pricipelui Carol, încât nu le permite a înțee in sosirea ce este pentru dânșii, pentru țara ce se presupune că represintă, de a tîrî pe la ușiele miniștrilor și ale particularilor din stăinătate înalta posițiune pe care o ocupă în România. Astfel, de când o violență făcută voinței și simțimintelor naționale, aduse la putere guvernul actual, mai totdeauna câte unul, și uneori chiar câte două din miniștrii, se află în peregrinare. Orice afacere ceva mai importantă, care supt orice guvern al națiunii, sar trata și resolve numai în țară, supt guvernul actual este ocasiunea de-a se pune în campanie unul din miniștrii, spre a o supune la desbaterea străinilor, desbaterea și sancțiunea legislativă din țară, nefiind în final. decât un deplorabil simulacru. Ce resultă de aci, afară de înjosirea națională, afară de dernirea de fapt a străinilor, și tocmai a acelor străini cari totdeuna au urmărit aservirea României? Resultă că ministrul mergând în personă, și luând astfel un rol cu totul inferior, condițiunile ce le fac străinii sunt mult mai favorabile pentru dânșii, prin urmare mai grele pentru România, decât dacă aceleași cestiuni s’ar trata pe un picior de egalitate, prin împuterniciți sau prin corespondință diplomatică. Ne punem negreșit în cazul când o cestiune ar fi de natură a se trata cu străinii, căci numai curentul de servilism și de înstrăinare, format de întîlnirea germană, a putut face ca chiar c cestiuni de o natură curat interioră, se ajungă a fi duse de miniștrii în personă și supuse la apreciarea și resolverea stăpânilor de la Berlin. Sunt apoi și alte considerați ani, cari fac unui ministru orice negocieri mult mai anevoiase decât unui însărcinat special. De aceea negreșit este și incompatibilitate între posițiunea de ministru și aceea de plenipotențiar al Statului, rațiunile cari stabilesc acesta incompatibilitate se găsesc în orice tratat de dreptul ginților; n’avem nevoie a le e spune aci. Și ceea ce este adevarat pentru un plenipotențiar oficial, cară se remâne adevarat și pentru unul oficios, rol pe care’l jocă miniștrii actuali în peregrinarele lorü. Un însărcinat special plecă cu instrucțiunile date, cu cadrul făcut de guvernulü seü: n’are de cât sĕ se conforme acelor instrucțiuni, să se mișce în acel cadru, cât se pate mai cu dibăcie. Astfel misiunea lui este forte înlesnită, și aceia cu cari trateză, nu pot spera se dobândescu mai mult decât se acordă instrucțiunile date, și din cari însărcinatul nu póte se iesá. Nu ânsa acesta e posițiunea unui ministru; fui este însușî guvernul, ânsușî acela care dă instrucțiunile, și oricine trateza cu dânsul, e îndemnat a’i face condițiuni mai grele, sperând negreșit mai mult de la libera decisiune a ministrului, decât de la cadrul fics și stabilit al însărcinatului special, venit cu instrucțiuni de la ministru, și pus supt controlul ministrului. Mai este apoi o considerațiune retrasă din us, și care da o deosebită gravitate la tote cele de med sus. Nu este de la usul ca miniștrii se mergá în persană în străinătate, oficial sau oficios, ca se trateze fie despre afaceri politice, fie despre afaceri economice ori financiare ale Statului. Acesta nu se vede decât forte rare ori, în mari cestiuni de Stat, ânsa în ori ce alte cestiuni, și mai cu semn în afaceri financiare , nici o dată. Rațiunea este negreșit tot grija de demnitatea și de prestigiul Statului și al posițiunii de ministru. Nefiind car de loc acestui, când străinii ved venind către dânșii cu propuneri de ori ce natură ar fi, ânșiși miniștrii unei țâri, își închipuiesc naturalment că aci este ceva anormal, că la mare grianghi trebuie se fi ajuns acea țară, încât se pornesc, ânșiși miniștrii iei prin State străine, spre a căuta ușturare. De aci un îndouit reu , despre uă pentru acea țară, și speranțe și silințe de a dobândi condițiuni cât mai favorabile, de la un Stat ajuns în asia mare nevoie. Deci înjosire , esploatare , discredit. E că unde ne duce injositarea instituțiune de miniștrii ambulanți. Acesta s’a putut constata mai cu seaiă în ultima peregrinare a d-lui Boerescu. A merg mai antens la Berlin. Pretindea a îndeplini două misiuni: una politică, alta economică, acesta din urmă fiind cea mai însemnată ce este astăzi la ordinea zilei rescumpararea căielor ferate. Nu știm daca chiar în cea politică a avut a se felicita, daca nu pentru d-sea cel puțin pentru țară, de primirea ce’i făcu d. de Bulow. I Nu stim daca din înalte ilusiuni, d-sea nu s’a vânut de o dată aruncat la o îndreptare la adresa Austriei și a d-lui Andrassy, care după învoiala dintre cele doua puteri, are a conduce destinatele nenorocitei Românii. Dobândit-a d. Boerescu cel puțin promisiunea formală din partea ministrului de externe al mult generesei și bine-voitorei Prusie, că Germania va închieia de aci ’nainte de a dreptul cu România ori-ce tratate politice ? Oricum, acesta cestiune a putut se râmâie înveluită în secretul unei audiențe, secret pe care ânsa nu și d. de Bulow a avut póte atâte rațiuni ca d. Boerescu de a ’1 păstra-Ceea ce este ânsa positiv, și forte regretabil, e că în cestiunea rescumpărării a avut un deplin nesucces. Deplângând acest nesucces pentru Stat, nu putem acuza decât pe ministrul fără tact și chiar lipsit de simț moral de-a ne-l fi atras. In adevar, cari pot se fiă condițiunile rescumperării ? Negreșit numai de a da acționarilor primitivi vre 50 spre a putea plăti și prioritățile și datoria către Statsbahn. Ei bine, daca este o înjosire ca un ministru se mergă în personă, ca un samsar, se propune caselor străine afaceri cu Statul, nu este are o rușine nespusă ca un ministru se mergă în persona a propune, direct sau indirect, 50 g acționarilor unei întreprinderi din România? Ajunsa are România falită ca Turcia, pentru ca miniștrii iei se merg s , ae amesteca în asemeni afaceri ? Mai avem óre trebuință se demonstrăm aci lipsa de tact și de simț moral, și cum era peste putință ca acționarii se nu aibă pretențiuni nemăsurate în facia unor asemeni interveniri ? Noi tot sperăm însa că se va face acesta rescumparare, dar nu prin nesce miniștrii, cari în loc de-a o înlesni o compromit, ci prin o inițiativă privată onestă și inteligentă, printr’o constituire a acționarilor, cari sustrăgându-se unui consiliu de supraveghiare, ce are și alte interese de apărat, se vre a cere ei înșii transmiterea căielor ferate către Statul român, în schimbul unei noua combinațiuni,care se nu flă nici mai grea pentru bugetul Statului și care sâ le lămurescǎ și lor posițiunea. Sperăm că acesta se va face, cu condițiunea ânsâ se nu mai intervie lipsa de tact și incapacitatea guvernamentală. In alt numar vom vorbi și de alte încercări numai fericite ale d-lui Boerescu, în urma cărora s’a observat o cădere simțitore în cursul efectelor române. -guvernul austro-ungară, privitóre la joncțiunea căielor ferate turce cu căiele europene, este în afură d’a se termina. Cair, 30 Octobre.—Trupele egiptene au intrată în Abisinia fără a întâmpina resistența, căci la apropiarea loră trupele regelui Ioan s’aă retrasă. Madrid, 30 Octobre.—Consiliul de miniștrii a decisă respunsură ce trebuie să facă notei guvernului din Washington, privitore la diferite cestiuni diplomatice pendinte. Imparțial ijice că guvernul spaniolă a cerută Statelor Unite revizuirea judecății provincială în America în afacerea Virginius căci tribunalul din Madrid a declarată că acestă rasă a fost bine secestrată. Uă telegramă oficială anunciă că cei doui Sabals, tatălă și ființă, au intrată în Navara, și că Don Carlos a dată ordină să se aresteze. POST-SCRIPTUM Atena, 30 Octobre. — D. Cumuimhiros, președintele consiliului de miniștrii, a espusu a<Ja Camerin deputaților, programa guvernului, D-sea anuncă presintarea proiectelor pentru reformarea sistemei impositelor, înființarea de bănci agricole cu resursele provenind din bunurile monastiresc, instituirea milițielor și suprimarea jurisdicțiunii militare în materia de crime de drepta comună comise de militari. Promite încă presintarea proiectelor relative la responsabilitatea ministerială, la calificațiunea și stabilitatea funcționarilor, la reforma electorală. D. Zaimis, președintele camerii, a promisă că va sprijini pe guvernă. Constantinople, 30 Octobre. — Regularea generală cu baronulă de Hirsch pentru esecutarea convențiuniloră încheiate cu ERI, 24 OCTOBRE, 1875. LUMINEZATE ȘI VEI EI ABONAMENTE ». In Capitale: un anu 48 lei; șase luni 24 lei trei luni 12 lei; un lună 5 leu In Districte: un anu 58 lei; șase luni 29 lei, trei luni 15 lnă lună, 6 lei, Francia, Italia și Anglia pe trimestru, fr. 20, Austria și Germania pe trimestru,franci 18,. • A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Hallegraine, rue de l’Ancienne comedie 5, și la Havas, Laffite -Caje, Place de la Bourse 8. LA VIENA : la d. B. G. Popovici, Fleischmarkt. 15. Articolele nepublicate se vor fi arde. Citima în la République franțaise de la 1 ale cuvintei urmatorele linii, prin cari se confirmă cele relatate de corespondința Tablettes d'un spectateur în privința d-lui V. Boerescu, ministrul de esterne : „D. Vasile Boerescu, unul din membrii influenți ai ministerului român”, care se afla la Paris de câtăva timpu, plecând I înapoi la Bucuresci, trecându prin Berlin. Acestű omn de statű venise la noi, după ce a fostu mai ántâiü în Germania și apoi în Englitera pentru regularea pre-cǎrora afaceri privitore la guvernul- său. Tablettes d'un spectateur asigură că între alte cestiuni arü fi tratată și cestiunea d a suprstitui denumirea de „ Romania“ , vechei denumiri de „ Principatele- Unite“. „ Guvernul“ Republicei francese, în unire pentru acesta cu alte puteri, n’arü face nici uă dificultate d’a sacrifica, in raporturile sale diplomatice, denumirea de „Principate-Unite“ și d’a adopta pe cea de „România“, care este mai conformă cu interesele și cu dorințele poporațiunii; "deru lucrându astafelu , guvernulu nostru se zice c’arü fi avându în vedere aceste interese și dorințe, de câte uă satisfacere de dată principelui Carol de Hohenzollern. “ Acelașiui Ziaru vorbindu de atitudinea presei ruse în cestiunea insurgențiloră din Herzegovina și de nota Ziarului oficială din St. Petersburg, relativă la aceiași cestiune,zice : „De câtüva timpu s’a ridicată în presa rusă un interesantă desbatere asupra rolului ce trebue s’adopte cabinetul din St. Petersburg în afacerile Europei orientale, marele Vocea și Lumea Rusă susțină cu energie că Rusia e datore se protejă pe raialele din provinciele încă supuse Turciei și se lucreze pentru a pune capeta suferințeloră íntr’altű moda de cátu prin primirea reformelorű promise Porții, și cari suntu, cum s’a dovedită prin esperiință, fără nici uă valore.“ Aci la République reproduce nota ziarului oficială din St. Petersburg, pe care am publicat-o și noi ieri, și apoi adauge : „Este de sicurü fără folosit a insiste asupra gravității declarațiunii cu care se termină nota fiarului oficial al imperiului rus”. Acesta declarațiune echaleriu cu cea făcută de principele Gorceacoffiu depeșa ce adresa represintanților Rusiei din străinătate a doua și după rescula din 1858... Dérudéca unu asemenea limbagiu n’avea, acum 17 ani, de câtu valorea unei protestări, ostăși se caracterulu unui îngagiamentă. Campania diplomatică întreprinsă cu ocasiunea resculei din Herzegovina, și care se credea închisă sau ca și închisă, este déja redeschisă. Vom urmări cu atențiune incidentele.“ Mai mulți membrii ai baroului bucurescenii au dat urmatorea consultațiune, relativă la a doua arestare a d-lui N. Basarabescu, directorele ziarului Poporulu, Consultațiune Astăzi), 20 Octobre, 1875, d. Ștefană Basarabescu ne-a cerută uă consultațiune în numele fratelui său N. Basarabescu, arestată preventivă, supt acusațiune ce a comisi unu delictu de presă prin publicarea, în Jiarulu Poporulu, a unui articolu întitulată Interesele capitalei, și ne-a făcută cerere de a’i dauă consultațiune scrisă. In considerațiunea atâtta a afirmărilor d-lui Ștefan Basarabescu, a relatării făcută în memoriulă d-lui N. Basarabescu adresată d-lui președinte ală camerei de punere supt acusațiune, câtă și a propriei nóstre cunoscințe, suntemă convinși că : D. N. Basarabescu a mai fostă pus uă dată în acusațiune totă pentru acelă articolă, intitulată Interesele capitalei, și după ună arestă preventivă de patruzeci și șapteile, judecată de curtea cu jurați din Bucuresci, a fostă achitată, că în urmă d. Ștefană Basarabescu, devenită girante ală zjiarului Poporului, a reprodusă pasagială din susă citatulă articol încriminată, și l’a însoțită cu orecare comentarie, că îndată după publicarea articolului d-lui Ștefană Basarabescu, ministerială publică a procedată la oă nouă perchisițiune la tipografiă și la domiciliul d-lui N. n. a. Ștefanii Basarabescu a declarată că dânsulă este autorulă articolului și totă-d’uă-dată girantele fóei și iea responsabilitatea publicațiunii făcută în chiarură Poporulu', că d. judecătorii de instrucțiune, fără a ține comptă de declarația d-lui Ștefană Basarabescu, a arestată pe d. N. Basarabescu, și totă pe acesta din urmă l’a pusă în acusațiune. In considerațiune că, în virtutea legii penale, că personă nu pate fi urmărită de doua ori pentru același faptă și că d. N. Basarabescu a fostă achitată pentru același articolă. In considerația că, chiară decă ară mai fi putută sâ fie urmărită, în facia declarațiunii d-lui Ștefană Basarabescu că elă este autorulă și că iea responsabilitatea articolului publicată, d. Ștefană Basarabescu avându și calitatea de girante ală ziarului, urmărirea d-lui N. Basarabescu nu mai are nici uă rațiune de a fi, căci acesta este descărcată de orice responsabilitate ; In considerațiune că delictele de presă sunt delicte corecționale, că ele nu ad ună caracteră de delicte politice, și că astăfelă nu potă fi supuse personele urmărite unui arestă preventivă, fără a se viola principiul libertăților garantate de Constituțiune . In considerațiune că, chiar deca să ară considera că legea nu face oă escepțiune pentru delictele politice, totuși delictele de presă, fundă pur corecționale, prevenitulü pate în orice casă se ceră și să dobândescă liberarea provisoriă, și, nefiind o parte civilă constituită, chiar desigența cauțiunii devine inutile. In considerațiune că a luată personă care nu este autorulă delictului, cândă, décá delictă ară esista, autorulă s’a declarată ensușî, faptul arestării personei căreia legea nu dă responsabilitate constituie un abus monstruosă în contra principielor stabilite pentru justiția socială, devine uă resturnare de justiție, care ajunge a fi una subiectü de oróre și de indignațiune, și astăfelă justiția socială, în locă da a fi ună mijlocă de ordine și de instrucțiune, pote deveni ună instrumentă de servilismă. Ss*<Kâ«'