Romanulu, decembrie 1875 (Anul 19)

1875-12-04

ANULU ALU NOUR-SPRE-PECELEA T01E8CG ȘI TEI PU­IE Or !-ce cereri pentru Romanila se adre­­se::S la a­dmin­istratiunea filarului. ANON­OIURI pagina IV, spatiul 30 litere petit 40 bani. In pagina TV,linia petit Oloi. A se adresa LA PARIS : la Ha vas, Laffite & C-nie, 8 Place de la Bourse. LAI.ÖNDRA : la d. Eugfene Mic'.md.No. 8Î-A Fleet, Streot, London, E. C. A VIENA: la d-nií Hamenstoin și Voglor, Wallfischgasso 10. Ser iiorile nefruncate se i­fusft. 20 BANI EXEMPLARULU. Redactiunea și Administrationen Strada Pumnel, No. 14 J SERVICIULU TELEGRAFICII P ALE «ROMANULUI.» Versailles, 14 Decembre. — Ieri aduna­rea a alesü 9 senatori, toți din stânga. A4Í a alesă numai nuM senatorii, pe d. Fourcaud, din stânga 1­. Monitorulu­i jice ea d. Buffet va sta la ministeru, déri déca nu va remane, ma­reșalului Mac-Mahon va lua unii ministeru extra-parlamentarii. L’Union, organulu comitelui Chambord, desaprobă pe d. La Rochette 2). întrunirea estremei drepte a votată dă resoluțiune, prin care desaprobă cu ener­gie pe d. La Rochette și pe alți aliați ai stângii. Constantinopole, 14 Decembre. — Firma­­nule imperiale, care conține reformele ju­­­diciare și administrative, s’a promulgate Elit ^ promite alegerea membriorii tribunalelor­ ș’ai consilieloru administrative provinciale de către poporațiuni; referă procesele din­tre Turci și chreștini tribunalelor­ civile ; ordonă că nimeni nu va mai fi deținută fără judecată, și reguleză­­ oă justă repar­­tiție a impozitelor­, unificarea lor și și ale­gerea perei­ptorilor­ ch­iare de către popo­­rațiuni; reformeză proprietatea mobiliară; asigură drepturi de proprietate tutoră su­­pușilor și ; desființeză corporațiunile; refor­­meză prestațiunile pentru lucrările publice; întăresce puterile patriarc­ilor­ și ale al­tora șefi spirituali ; dă dreptul­ supușilor­ nemusulmani d’a fi primiți in tóte func­țiunile ; reduce impozitele pentru exonera­­rea servițiului militară chreștinilor, ca și m­usulmaniloră , asigură tuturorü supușilor­ nemusulmani dreptulu d’a deveni proprie­tari, precum și dreptulü d’a presinta Por­ții, fără nici un impedecare, dorințele și plângerile lorti legitimi stabilite. ^ "De aceste favori vor­ profita numai su­pușii credincioși, olű cei­l­alți vor­ fi lip­siți de ele. Se crede că uă comisiune speciale va pri­veghia esecutarea firmanului. (B) de dimin^ JOUI, 4 DECEMBRE, 1875. LUMINEZATE ȘI VEI FI ABONA­MENTE In Capitale: un­ anii 48 lei; șese luni 24 lei trei luni 12 lei; un lună 5 lei In Districte: un anii 08 loi; șelee luni 29 lei trei luni 15 lei; uS, lună 6 luni Francia, Italia și Anglia pe trimestru, fr. 20. Austria și Germania pe trimestru franci 18. A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Halle, graine, une de l’Anciene come­dii.­5, și la Havas, Laffite & C­ nne Place de la Bourse 8. LA VIENA : la d B. G. Popovici, Fleisch­­markt, 15. Articulele nepublica­te se vor fi arde BUCURESCI, ,­ UN­DREA. Sunt mai multe luni de când s'a veijut la primul din ziarele străine cele mai bine informate scrie a sur­­prindretare și de necrezut pentru noi că Turcia s’ar fi opunând la crearea portului nostru de mare, pe casta ba­sarabiană. Acea acire a fost reprodusă în multe ț­iare străine și române; chiar noi am reprodus-o după un­­ ziar gu­vernamental de la Galați; ea era de natură a aduce o gravă atingere drepturilor suverane ale României, pe care o înfățișa străinilor ca atât li de „parte integrantă a imperiului otoman“ în­cât nici un port nu ’și putea crea, fără prealabila permi­siune a sublimei Porți. Din acest singur punt de vedere am reprodus atunci acesta scrie, de­clarând că ori de câtă înjosire am crede capabil pe guvernul actual, nu putem admite că merge péne a ține semă de părerea Porții, într’o cestiune în care ea nare mai mult drept de a se amesteca, de­cât în crearea unui port în Grecia sau în Italia. Noi oposițiune — oposițiune sis­tematică, cum le place adversarilor noștrii a <fi ce - am protestat pen­­­tru guvernul din România contra celor cari pretindeau că un asemene amestesc al Porții ar putea să fi­ îngăduit; cerurăm In acelaș timp ca de urgență guvernai, prin organele sale oficiale și oficiase, se desmință ase­meni sorii, cari nesocotiau dreptu­rile nóstre suverane și puneau în 1­­0. Fourcaud face parte din grupa «stânga repu­blică aâ». í. D. La Rochette face parte din extrema driptă, îndouială realizarea unei­a­ din crea­­țiunile cele mai neapărate țerei. De atunci au trecut multe luni și nici u­n curent, în f­iarele oficiale sau oficiesc, nu s’a rădicat contra acelei grave sciri. Principalul organ de pe atunci al guvernului, care se arăta atât de în­focat apărător al drepturilor suve­rane ale țerei, și care nu perdea nici o ocasiune de a ne acuza pe noi că le nesocotim, un crezu de cuvi­ință se­­ jică un singur cuvânt des­pre scirea reprodusă în atâte­a fiare străine, și care relata un fapt de natură a da o lovire mult mai re­ală drepturilor nóstre suverane, de­cât aceea pe­ care ar fi putut s’o dea, chiar daca ar fi voit, un­­ ziar românesc, citit numai de Români. Acea scrie a rămas dar fără nici o desmințire. Ceea ce noi credeam peste pu­tință, chiar supt un guvern de umi­lire națională, pare că ar fi fost po­sibil, alt­fel organele inițiate de gu­vern, fáceau cel mai puțin ceea ce făcurăm noi, protestau contra posi­bilității unei înrîuriri a Turciei, în­tr’o cestiune de care n’avea nici un drept de­ a se ocupa, direct sau in­direct. A fost clar posibil ca Turcia, solici­tată negreșit de altă putere, se fi intervenit pentru necrearea portului nostru de mare, și un guvern de a­­servire se se fi supus, căci, după cum se scie, încă de la 1868 s’a votat crearea portului, și nici pene astau­l nu s’a făcut cel mai mic început de punere în lucrare, de­și de atunci s’au efectuat alte lucruri publice de sute de milione. Numai admiterea acestui amestec străin în interesele nóstre cele mai vitale și de un caracter curat inte­rior și național, explică pentru ce or­ganul inițiat în secretele ministeriu­­lui de esterne găsesce că crearea portului de mare este o chieltuială ce nu se va putea admite în buget nici peste „șase ani“, și mai cu semn că acesta creațiune, atât de urgentă și care ar fi trebuit se fie urgentă încă de la începutul domniei lui vodă Cuza, „nu este oportună.“ Asemeni Umiliri, sunt clar resul­­tatul acelor parade de vorbe mari, în cari numele „ilustrei dinastii a principelui Carol“ se uniau cu decla­­mațiunile asupra suveranității țarei, asupra independinței absolute etc.­ Nici o dată, ca supt acest guvern, nu s a făcut atâta paradă de frase, de demons­trațiuni militare chiar, și cu tote aceste, tristul și desperăto­­rul resultat este că tot acest guvern sufere ingerința străină penă și în nesce lucrări publice interiore. Acea Turcie, pe care el afecta de a o desprețui atât de mult, și pe care sistematic o ataca în foțele sale din țară și în cele ce cumpăra în străinătate, a putut totuși se impune acestui guvern a nu se ocupa de por­tul de la marea Negră, și el i s-a su­pus cu umilire. Facă-se cel puțin ca resultatul fi­nal al bravadelor, în capul cărora se punea tot­de­una „ilustra dinastie a principelui Carol“, se nu flă încă și mai deplorabil de­cât atâta. Facă-se ca „dinastia“, pe care îm­­bunătorii o înfăcioșeza ca un sare lu­minos, ce revarsă raze de mărire a­­supra României, se nu fia pusă de is­torie supt același capitul cu sfășiarea patriei, pe care a primit-o întrega la 1866 ! Temerile nu sunt neîntemeiate : a­­cea sorie fatală care a transpirat de mai multe, luni, și altele analoge, cari ar fi putut se transpire încă din 1871, a doua­­ zi după învingerea gi­­neresei Francie, sunt fulgerile ce de­nunță nourii groși cari se grămădesc asupra Basarabiei nostre, asupra gu­­relor Dunărei, asupra neprețuitei po­sesiuni a­mare­ pentru România. Se urtsesee ceva în întunericul ca­binetelor, și de bună-semă puterea e­­xecutivă din România nu este străină acestor uniuri. In facia lor nu ar mai trebui se existe partide în România, ci numai Români. Când in diferite numere am atins cestiunea Basarabiei, pe acest târâm am și pus desbaterea, dar sim­țimin­tele patriotice ale adversarilor nos­tril, chiar într’o asemenea cestiune, nu le-a putut dicta de­cât atacuri și insulte contra nostru; el am mers până la desgustătorea neomenie de-a insinua că agităm cestiunea portu­lui de mare, în favorea vre­unui concesionar pe care-l patronăm. Dar se uităm chiar și acesta in­sultă în facia unui pericol național: țăiarul care ne-a aruncat-o, a <zis și urmatorele cuvinte : „Basarabia este apărată și susținută de legile țârei și de Camerele, și de puterile publice a­­le țarei, precum și de tot Românul cu animăl“ Nu mai voim se vedem nici ata­curi, nici insulte, ci numai aceste cuvinte, luând act de dânsele în mo­dul cel mai formal, în speranța că ele nu vor fi desmințite în viitor. Sunt cestiuni cu cari nici o tran­­sigere nu este posibilă. A transige cu sfășiarea patriei sale, a cruța, a măguli prin tăcere scopurile de sfășiare, este o trădare, este o trădare inutilă, căci atunci când patria se trunchiază, se înjo­­sesce, se umilesce, tótá suflarea de pe pamântul iei se micșoreză, se u­­milesce în proporțiune. Cei trei­ treci de arginți promiși și dați lui Iuda, nu'l au putut feri de a -și vedea nimicnicia, atunci când fu pus pe cruce acela care revărsa și asupră­ rudele aureolei lui. Patria este ca Crist, cine o tră­­dezá se nimicesce și el însumi, mort sau viu, este tot sinucis. Sperăm că astăzi, când am arătat mai de-a dreptul pericolul, tot Ro­mânul se va interesa de cestiunea Basarabiei ca de bunurü său propriu, mai mult de­cât de bunul­ său, căci este vorba de basa bunurilor tutor Românilor. Noi ne vom face acestä datorie în alte numere, cu tota băgarea­ de­­semă ce merită o cestiune atât de mare și în acelaș timp atât de de­licată. Simțul național ne va conduce și ne va feri de­­ ori­ce rătăcire. Numai cine este lipsit de acest simț, alergând după deșertăciuni, după regaturi, póte se pară ca câ­nele din fabulă : se lase osul pentru umbra lui. Cine este condus de simțul națio­nal, desprețuiesce deșertăciunile și nu caută de­cât folosele reale , te­meinice : acela nu lasă osul de­cât in momentul când e cu totul sigur de-a apuca cu temeia o bucată mai bună. Publicăm mai la vale uă corespon­­dință ce am primită a<fi din Paris asupra începerii scrutinului celor­ 75 senatori inamovibili. Din explicările ce dă, cititorii nostrii vom­ pute în­țelege importanța triumfurilor stângii, pe cari ni le-au anunciatü pân’acum telegramele serviciului nostru. Nu credemü­insé fără interesă a repro­duce și urmatórele reflesiuni cu cari întâmpină la République française primulu scruting, ce­ a avut­ de re­­sultata alegerea d-lorü Audiffret-Pas­­quier și Martel, ambii de pe lista stângii : „După cea­ a ce s’a făcută, este e­­videnta că unirea celor­ trei grupe ale stângii este deplină, perfectă, indisolubilă. O spunema cu plăcere că acesta unire este admirabilă, fiind­­­că ea este pe deplină înțeleptă, prac­tică, înaltă și b­ună mare efecte mo­ral­e. Acesta unire va fi onarea gru­­pelor­ republicane. I se vede de pe a­­cum consecințele. Ea póte dejuca in­­trigele chiarü In momentulü cându ele s'arü crede asigurate pentru tri­umfă; ea dáu un mare exemplu țârei. „Scrutinulu de ieri mai stabilesce âncă că din tóte grupele parlamen­tare, centrulu drepta a fostu cela mai maltratata. Déru trebuie a o spune că ’n acesta grupă s’a adăpostită po­litica de echvocuri, menținută și prac­ticată c’uă persistență pe care isto­ria parlamentară n’o va pute privi de­câtă cu mirare și cu durere. Cen­trulul dreptü a sfîrșită prin a obosi și nemulțumi pe tota Camera, și ome­nii cabinetului cari se sprijină mai în speciale p acesta grupă îm­părtă­­șescă ar fi aceași legitimă nepopola­­nitate. Exista ca unu felu de mișcare instinctivă în Adunare care, simțin­­du-se aprópe de sfîrșită, n’arü voi ca ultimele­­ acte să 'i păteze pré multa memoria. Acésta mișcare a Adunării este meritoriă și o aplaudă unit. In țera nóstra, francheța­­ și lealitatea aducü in totu-de­una fericire celui care le respectă și mai cu sema celui care le practică. Viclenia și falsitatea nu reeșescu pe câtă s'ara puté crede. „Alegerile senatoriale de către A­­dunare suntu Inceputulu alegerilor­ generale de multu timpu asceptate, și Adunarea este primula din cele patru corpuri electorale create și puse în mișcare de Constituțiune. In urmă vom­ veni consiliele municipale chiamate a alege pe delegații comu­­nelorü pentru cele­l­alte alegeri se­natoriale, apoi alegerile senatorilor­ de către alegătorii speciali, și ’n fine alegerile camerii deputaților­ de că­tre sufragiule universală. Republi­canii din Adunare au data cei d’ántain exemplulu de unire perfectă, de înțelegere a situațiunii politice, de fermitate și de energie în acțiune. Succesivă in tóte corpurile electorale, republicanii se vorü inspira de acesta exemplu. Cu unire, cu ardere și cu disciplină, vomu pute tota ce vomü voi. Francia voiesce Republica. Ea va­sei se întocméseá totu necesarulü pentru a o întări și apăra, și intri­ganții vor­ fi victimele proprieloru lor­ mach­inațiuni. “ fiarele din Madrid se ocupă cu mesagiul­ generarului Grant, pe care­­ la comenteza în diferite moduri în cee­a ce priveșce partea relativă la rescula Cubei. Generarulü esprimă credința prin mesagiulu său că Spania e neputin­­ciosă a pune capăta resbelului civile din Cuba și că prin urmare e nece­sitate a se lua măsuri din puntulü de vedere ale umanității și ale păcii. Déca pacificarea Cubei, adaugă pre­ședintele Statelor­­ Unite, nu se va face în curânda, dénsula va presinta congresului propuneri privitore la a­­cestă cestiune. Faciă cu aceste avertismente cam amenințătorre pentru Spania, cele mai m­ulte­­ ziare din peninsulă es»­prime speranța că guvernulü spaniole, întrebuințândă mai multă energie și stăruință, va pute învinge răscula cubană și prin urmare va pute în­lătura ori­ce proteste pe cari America le caută de mult­, pentru a se crede în drepta d’a interveni în Cuba. Uă telegramă din Madrid cu data de 9 Decembre anuncță că Sabauls a fost­ condamnată de unü consiliu de resbelii carlisti la perderea gra­dului de generală, la perderea tit­lului de comite de Alpens și la uă închisare de patru ani într’uă cetate din Africa, după ce va triumfa Don Carlos. Péné atunci énsé va sta în­­chisü la Durango. Prusia continuă de a se arma pe uun picioru forte întinsă. Se scrie din Berlin către Gazetta de Colonia urmatórele: „Este vorba de noui cereri de cre­dite pentru bugetulü de resbelü. Se vorbesce mai cu semă de 4 milione mărci pentru lucrări de construc­­țiuni și de alte atâtea milione pen­tru urmări. Aceste sume nu se vor­ lua din bugetul­ veniturilor­ ordi­nare. Reichstagula germană a respinsă în a doua lectură, cu scrutinni no­minale, prin 124 voturi, în contra 117, propunerea deputatului Koff­­mann, care tindea a modifica art. 31 din Constituțiune, ca nici una depu­tată să nu pute fi arestată nici ur­mărită în cursul­ sesiunilor, fără autorizarea Reichstagului. Curtea de apela, contraria decisiunii tribunalu­lui de prima instanță, a decisă să se închidă definitivă cerculu care se întitula Pio IX. Guvernul­ danesű a presintat­ ca­merelor a unu proiectă de lege, ce­­rânda unu credita de 36 coróne, re­­părțită pe cinci esercițiuri consecu­tive, pentru asigurarea apărării re­gatului. In espunerea de motive, mi­­nistrulu de resbelü și de marină a susținută că Danemarca, fără a fi

Next