Romanulu, decembrie 1875 (Anul 19)
1875-12-04
ANULU ALU NOUR-SPRE-PECELEA T01E8CG ȘI TEI PUIE Or !-ce cereri pentru Romanila se adrese::S la administratiunea filarului. ANONOIURI pagina IV, spatiul 30 litere petit 40 bani. In pagina TV,linia petit Oloi. A se adresa LA PARIS : la Ha vas, Laffite & C-nie, 8 Place de la Bourse. LAI.ÖNDRA : la d. Eugfene Mic'.md.No. 8Î-A Fleet, Streot, London, E. C. A VIENA: la d-nií Hamenstoin și Voglor, Wallfischgasso 10. Ser iiorile nefruncate se ifusft. 20 BANI EXEMPLARULU. Redactiunea și Administrationen Strada Pumnel, No. 14 J SERVICIULU TELEGRAFICII P ALE «ROMANULUI.» Versailles, 14 Decembre. — Ieri adunarea a alesü 9 senatori, toți din stânga. A4Í a alesă numai nuM senatorii, pe d. Fourcaud, din stânga 1. Monitorului jice ea d. Buffet va sta la ministeru, déri déca nu va remane, mareșalului Mac-Mahon va lua unii ministeru extra-parlamentarii. L’Union, organulu comitelui Chambord, desaprobă pe d. La Rochette 2). întrunirea estremei drepte a votată dă resoluțiune, prin care desaprobă cu energie pe d. La Rochette și pe alți aliați ai stângii. Constantinopole, 14 Decembre. — Firmanule imperiale, care conține reformele judiciare și administrative, s’a promulgate Elit ^ promite alegerea membriorii tribunalelor ș’ai consilieloru administrative provinciale de către poporațiuni; referă procesele dintre Turci și chreștini tribunalelor civile ; ordonă că nimeni nu va mai fi deținută fără judecată, și reguleză oă justă repartiție a impozitelor, unificarea lor și și alegerea pereiptorilor chiare de către poporațiuni; reformeză proprietatea mobiliară; asigură drepturi de proprietate tutoră supușilor și ; desființeză corporațiunile; reformeză prestațiunile pentru lucrările publice; întăresce puterile patriarcilor și ale altora șefi spirituali ; dă dreptul supușilor nemusulmani d’a fi primiți in tóte funcțiunile ; reduce impozitele pentru exonerarea servițiului militară chreștinilor, ca și musulmaniloră , asigură tuturorü supușilor nemusulmani dreptulu d’a deveni proprietari, precum și dreptulü d’a presinta Porții, fără nici un impedecare, dorințele și plângerile lorti legitimi stabilite. ^ "De aceste favori vor profita numai supușii credincioși, olű ceilalți vor fi lipsiți de ele. Se crede că uă comisiune speciale va priveghia esecutarea firmanului. (B) de dimin^ JOUI, 4 DECEMBRE, 1875. LUMINEZATE ȘI VEI FI ABONAMENTE In Capitale: un anii 48 lei; șese luni 24 lei trei luni 12 lei; un lună 5 lei In Districte: un anii 08 loi; șelee luni 29 lei trei luni 15 lei; uS, lună 6 luni Francia, Italia și Anglia pe trimestru, fr. 20. Austria și Germania pe trimestru franci 18. A se adresa LA PARIS: la d. Darras-Halle, graine, une de l’Anciene comedii.5, și la Havas, Laffite & C nne Place de la Bourse 8. LA VIENA : la d B. G. Popovici, Fleischmarkt, 15. Articulele nepublicate se vor fi arde BUCURESCI, , UNDREA. Sunt mai multe luni de când s'a veijut la primul din ziarele străine cele mai bine informate scrie a surprindretare și de necrezut pentru noi că Turcia s’ar fi opunând la crearea portului nostru de mare, pe casta basarabiană. Acea acire a fost reprodusă în multe țiare străine și române; chiar noi am reprodus-o după un ziar guvernamental de la Galați; ea era de natură a aduce o gravă atingere drepturilor suverane ale României, pe care o înfățișa străinilor ca atât li de „parte integrantă a imperiului otoman“ încât nici un port nu ’și putea crea, fără prealabila permisiune a sublimei Porți. Din acest singur punt de vedere am reprodus atunci acesta scrie, declarând că ori de câtă înjosire am crede capabil pe guvernul actual, nu putem admite că merge péne a ține semă de părerea Porții, într’o cestiune în care ea nare mai mult drept de a se amesteca, decât în crearea unui port în Grecia sau în Italia. Noi oposițiune — oposițiune sistematică, cum le place adversarilor noștrii a <fi ce - am protestat pentru guvernul din România contra celor cari pretindeau că un asemene amestesc al Porții ar putea să fi îngăduit; cerurăm In acelaș timp ca de urgență guvernai, prin organele sale oficiale și oficiase, se desmință asemeni sorii, cari nesocotiau drepturile nóstre suverane și puneau în 10. Fourcaud face parte din grupa «stânga republică aâ». í. D. La Rochette face parte din extrema driptă, îndouială realizarea uneia din creațiunile cele mai neapărate țerei. De atunci au trecut multe luni și nici un curent, în fiarele oficiale sau oficiesc, nu s’a rădicat contra acelei grave sciri. Principalul organ de pe atunci al guvernului, care se arăta atât de înfocat apărător al drepturilor suverane ale țerei, și care nu perdea nici o ocasiune de a ne acuza pe noi că le nesocotim, un crezu de cuviință se jică un singur cuvânt despre scirea reprodusă în atâtea fiare străine, și care relata un fapt de natură a da o lovire mult mai reală drepturilor nóstre suverane, decât aceea pe care ar fi putut s’o dea, chiar daca ar fi voit, un ziar românesc, citit numai de Români. Acea scrie a rămas dar fără nici o desmințire. Ceea ce noi credeam peste putință, chiar supt un guvern de umilire națională, pare că ar fi fost posibil, altfel organele inițiate de guvern, fáceau cel mai puțin ceea ce făcurăm noi, protestau contra posibilității unei înrîuriri a Turciei, într’o cestiune de care n’avea nici un drept de a se ocupa, direct sau indirect. A fost clar posibil ca Turcia, solicitată negreșit de altă putere, se fi intervenit pentru necrearea portului nostru de mare, și un guvern de aservire se se fi supus, căci, după cum se scie, încă de la 1868 s’a votat crearea portului, și nici pene astaul nu s’a făcut cel mai mic început de punere în lucrare, deși de atunci s’au efectuat alte lucruri publice de sute de milione. Numai admiterea acestui amestec străin în interesele nóstre cele mai vitale și de un caracter curat interior și național, explică pentru ce organul inițiat în secretele ministeriului de esterne găsesce că crearea portului de mare este o chieltuială ce nu se va putea admite în buget nici peste „șase ani“, și mai cu semn că acesta creațiune, atât de urgentă și care ar fi trebuit se fie urgentă încă de la începutul domniei lui vodă Cuza, „nu este oportună.“ Asemeni Umiliri, sunt clar resultatul acelor parade de vorbe mari, în cari numele „ilustrei dinastii a principelui Carol“ se uniau cu declamațiunile asupra suveranității țarei, asupra independinței absolute etc. Nici o dată, ca supt acest guvern, nu s a făcut atâta paradă de frase, de demonstrațiuni militare chiar, și cu tote aceste, tristul și desperătorul resultat este că tot acest guvern sufere ingerința străină penă și în nesce lucrări publice interiore. Acea Turcie, pe care el afecta de a o desprețui atât de mult, și pe care sistematic o ataca în foțele sale din țară și în cele ce cumpăra în străinătate, a putut totuși se impune acestui guvern a nu se ocupa de portul de la marea Negră, și el i s-a supus cu umilire. Facă-se cel puțin ca resultatul final al bravadelor, în capul cărora se punea totdeuna „ilustra dinastie a principelui Carol“, se nu flă încă și mai deplorabil decât atâta. Facă-se ca „dinastia“, pe care îmbunătorii o înfăcioșeza ca un sare luminos, ce revarsă raze de mărire asupra României, se nu fia pusă de istorie supt același capitul cu sfășiarea patriei, pe care a primit-o întrega la 1866 ! Temerile nu sunt neîntemeiate : acea sorie fatală care a transpirat de mai multe, luni, și altele analoge, cari ar fi putut se transpire încă din 1871, a doua zi după învingerea gineresei Francie, sunt fulgerile ce denunță nourii groși cari se grămădesc asupra Basarabiei nostre, asupra gurelor Dunărei, asupra neprețuitei posesiuni amare pentru România. Se urtsesee ceva în întunericul cabinetelor, și de bună-semă puterea executivă din România nu este străină acestor uniuri. In facia lor nu ar mai trebui se existe partide în România, ci numai Români. Când in diferite numere am atins cestiunea Basarabiei, pe acest târâm am și pus desbaterea, dar simțimintele patriotice ale adversarilor nostril, chiar într’o asemenea cestiune, nu le-a putut dicta decât atacuri și insulte contra nostru; el am mers până la desgustătorea neomenie de-a insinua că agităm cestiunea portului de mare, în favorea vreunui concesionar pe care-l patronăm. Dar se uităm chiar și acesta insultă în facia unui pericol național: țăiarul care ne-a aruncat-o, a <zis și urmatorele cuvinte : „Basarabia este apărată și susținută de legile țârei și de Camerele, și de puterile publice ale țarei, precum și de tot Românul cu animăl“ Nu mai voim se vedem nici atacuri, nici insulte, ci numai aceste cuvinte, luând act de dânsele în modul cel mai formal, în speranța că ele nu vor fi desmințite în viitor. Sunt cestiuni cu cari nici o transigere nu este posibilă. A transige cu sfășiarea patriei sale, a cruța, a măguli prin tăcere scopurile de sfășiare, este o trădare, este o trădare inutilă, căci atunci când patria se trunchiază, se înjosesce, se umilesce, tótá suflarea de pe pamântul iei se micșoreză, se umilesce în proporțiune. Cei trei treci de arginți promiși și dați lui Iuda, nu'l au putut feri de a -și vedea nimicnicia, atunci când fu pus pe cruce acela care revărsa și asupră rudele aureolei lui. Patria este ca Crist, cine o trădezá se nimicesce și el însumi, mort sau viu, este tot sinucis. Sperăm că astăzi, când am arătat mai de-a dreptul pericolul, tot Românul se va interesa de cestiunea Basarabiei ca de bunurü său propriu, mai mult decât de bunul său, căci este vorba de basa bunurilor tutor Românilor. Noi ne vom face acestä datorie în alte numere, cu tota băgarea desemă ce merită o cestiune atât de mare și în acelaș timp atât de delicată. Simțul național ne va conduce și ne va feri de orice rătăcire. Numai cine este lipsit de acest simț, alergând după deșertăciuni, după regaturi, póte se pară ca cânele din fabulă : se lase osul pentru umbra lui. Cine este condus de simțul național, desprețuiesce deșertăciunile și nu caută decât folosele reale , temeinice : acela nu lasă osul decât in momentul când e cu totul sigur de-a apuca cu temeia o bucată mai bună. Publicăm mai la vale uă corespondință ce am primită a<fi din Paris asupra începerii scrutinului celor 75 senatori inamovibili. Din explicările ce dă, cititorii nostrii vom pute înțelege importanța triumfurilor stângii, pe cari ni le-au anunciatü pân’acum telegramele serviciului nostru. Nu credemüinsé fără interesă a reproduce și urmatórele reflesiuni cu cari întâmpină la République française primulu scruting, ce a avut de resultata alegerea d-lorü Audiffret-Pasquier și Martel, ambii de pe lista stângii : „După cea a ce s’a făcută, este evidenta că unirea celor trei grupe ale stângii este deplină, perfectă, indisolubilă. O spunema cu plăcere că acesta unire este admirabilă, fiindcă ea este pe deplină înțeleptă, practică, înaltă și bună mare efecte morale. Acesta unire va fi onarea grupelor republicane. I se vede de pe acum consecințele. Ea póte dejuca intrigele chiarü In momentulü cându ele s'arü crede asigurate pentru triumfă; ea dáu un mare exemplu țârei. „Scrutinulu de ieri mai stabilesce âncă că din tóte grupele parlamentare, centrulu drepta a fostu cela mai maltratata. Déru trebuie a o spune că ’n acesta grupă s’a adăpostită politica de echvocuri, menținută și practicată c’uă persistență pe care istoria parlamentară n’o va pute privi decâtă cu mirare și cu durere. Centrulul dreptü a sfîrșită prin a obosi și nemulțumi pe tota Camera, și omenii cabinetului cari se sprijină mai în speciale p acesta grupă împărtășescă ar fi aceași legitimă nepopolanitate. Exista ca unu felu de mișcare instinctivă în Adunare care, simțindu-se aprópe de sfîrșită, n’arü voi ca ultimele acte să 'i păteze pré multa memoria. Acésta mișcare a Adunării este meritoriă și o aplaudă unit. In țera nóstra, francheța și lealitatea aducü in totu-deuna fericire celui care le respectă și mai cu sema celui care le practică. Viclenia și falsitatea nu reeșescu pe câtă s'ara puté crede. „Alegerile senatoriale de către Adunare suntu Inceputulu alegerilor generale de multu timpu asceptate, și Adunarea este primula din cele patru corpuri electorale create și puse în mișcare de Constituțiune. In urmă vom veni consiliele municipale chiamate a alege pe delegații comunelorü pentru celelalte alegeri senatoriale, apoi alegerile senatorilor de către alegătorii speciali, și ’n fine alegerile camerii deputaților de către sufragiule universală. Republicanii din Adunare au data cei d’ántain exemplulu de unire perfectă, de înțelegere a situațiunii politice, de fermitate și de energie în acțiune. Succesivă in tóte corpurile electorale, republicanii se vorü inspira de acesta exemplu. Cu unire, cu ardere și cu disciplină, vomu pute tota ce vomü voi. Francia voiesce Republica. Ea vasei se întocméseá totu necesarulü pentru a o întări și apăra, și intriganții vor fi victimele proprieloru lor machinațiuni. “ fiarele din Madrid se ocupă cu mesagiul generarului Grant, pe care la comenteza în diferite moduri în ceea ce priveșce partea relativă la rescula Cubei. Generarulü esprimă credința prin mesagiulu său că Spania e neputinciosă a pune capăta resbelului civile din Cuba și că prin urmare e necesitate a se lua măsuri din puntulü de vedere ale umanității și ale păcii. Déca pacificarea Cubei, adaugă președintele Statelor Unite, nu se va face în curânda, dénsula va presinta congresului propuneri privitore la acestă cestiune. Faciă cu aceste avertismente cam amenințătorre pentru Spania, cele mai multe ziare din peninsulă es»prime speranța că guvernulü spaniole, întrebuințândă mai multă energie și stăruință, va pute învinge răscula cubană și prin urmare va pute înlătura orice proteste pe cari America le caută de mult, pentru a se crede în drepta d’a interveni în Cuba. Uă telegramă din Madrid cu data de 9 Decembre anuncță că Sabauls a fost condamnată de unü consiliu de resbelii carlisti la perderea gradului de generală, la perderea titlului de comite de Alpens și la uă închisare de patru ani într’uă cetate din Africa, după ce va triumfa Don Carlos. Péné atunci énsé va sta închisü la Durango. Prusia continuă de a se arma pe uun picioru forte întinsă. Se scrie din Berlin către Gazetta de Colonia urmatórele: „Este vorba de noui cereri de credite pentru bugetulü de resbelü. Se vorbesce mai cu semă de 4 milione mărci pentru lucrări de construcțiuni și de alte atâtea milione pentru urmări. Aceste sume nu se vor lua din bugetul veniturilor ordinare. Reichstagula germană a respinsă în a doua lectură, cu scrutinni nominale, prin 124 voturi, în contra 117, propunerea deputatului Koffmann, care tindea a modifica art. 31 din Constituțiune, ca nici una deputată să nu pute fi arestată nici urmărită în cursul sesiunilor, fără autorizarea Reichstagului. Curtea de apela, contraria decisiunii tribunalului de prima instanță, a decisă să se închidă definitivă cerculu care se întitula Pio IX. Guvernul danesű a presintat camerelor a unu proiectă de lege, cerânda unu credita de 36 coróne, repărțită pe cinci esercițiuri consecutive, pentru asigurarea apărării regatului. In espunerea de motive, ministrulu de resbelü și de marină a susținută că Danemarca, fără a fi