Romanulu, aprilie 1876 (Anul 20)
1876-04-01
bucuresci, s PE,®10“ Sentința ce deferă jurații este clară, positivă și pentru toți obligatori. Ei nu osândiră numai pe d. Catargi, ci tótu partita Mamelucilor. Osânda, pronunciată contra guvernului, este mai ântâiă mărturită de elü ânsuși, prin faptul că nici unula din candidații seina cutezată sĕ se presinte ’naintea alegotorilor’. Acumă ca și pen’aci, candidații guvernului s’ascundü de națiune, ca ucigași unii de justițiă. Osânda este clară și positivă, fiindăcă cu tóte că listele electorale sunt falsificate, în modula celă mai sfruntată, totuși nici unul din sclavii guvernului n'a putută se fiă alesă ci, pe faclă și cu sfruntare numită senatoră. Ensuși d. Catargi vă^urămă cu toții că n’a putută se fiă alesă, ci prin abuzuri patente, numită de către administrațiune. Biuroulă fu luată cu forța de către administrațiune. Amenințările, siluirile se grămădiră unele peste altele, și totuși trebui ca „două pușcăriași" se scrie pe bilete numele marelui Mamelucă. Vădurămă mulțime de funcționari numiți prin telegrame în ajunul alegerilor, și unul din ei destituită, totu prin telegramă, a doua zi după numirea sa, fiindă că votase pentru candidatură națiunii. Ni se spune încă că la Galați au fost numiți prin telegramă, fără decretă domnescă, ună-spre<zece funcționari financiari. Crimele comise în tote judeciele fură denundate în parte însuși Capului Statului, și demunețarea s’a făcută chiară de către bărbați carii să servită guvernulă Catargi. Ori ce îndouială deră este ’nlăturată, ori ce negare peste putință. Națiunea a respinsă pe toți candidații guvernului. Jurații au pronunciată aceași osândă și contra partitei care a servită pe d. Catargi pene mai deună Zi. D. Boerescu a fost osândită de jurații de la Ialomița în ambele colegii. D. Dumitru Ghika fu respinsă în anulă trecută de către proprietarii și comercianții colegiului I de Ilfovă; în anulă acestă a îlă respinseră și proprietării cei mari. Din 169 înscriși, 122 nu vor să se voteze, și din 95 camiră votată, 48 se dechiarară contra președintelui Camerelor Chiămațiloră. D. Ghika n’a dobândită, conformă art. 68, „majoritatea absolută a voturilor esprese", a fugită de cea relativă, ce n’o putea da de câtă scrutinulă al douilea, și a recursă la inteligința și justițiă sorțiloră. Singură d. George Cantacuzino, dintre foștii sclavi de prima ordine ai guvernului Catargi, isbuti se potă să se presinte la Senat,, casă cu teș^derea dată de administrațiune, eră nu cu mandatură adevărațiloră și liberilor alegători. Otărîrea jurațiloru are apoi marea însemnătate că ea însărcina, pe toți bărbații politici mai bine cunoscuți din partitele naționale, se cere și se opune deplina reintrare a națiunii în suveranitatea iei. Este de trebuință casă, pentru ca sentința juraților, se nu remase și ’ densa în starea ’n care a rămasă Constituțiunea, ca toți Românii în genere, și fiecare în parte, se ’nțelege că suntemă datori, obligați s’o punemă îndată în esecutare. Esecutarea trebuie s’o facemă, după noi, începândă mai ântâiă prin a face cunoscută miniștriloră — fiecare prin mijjlacele sale — că daca nu se voră retrage îndată, dovedescă din nou că suntă contra națiunii, se declară în rebeliă contra sentinței ce ea a dată, se pună afară din lege, 1 și ’i dă dreptulă se bănuiască că iară mai uneltescă vr’uă lovire de Stată ca cea din noptea de la 11 Martie, și póte și mai rea, de este cu putință, și că cu precugetare provoca astăfelă temerile și desperarea. Națiunea n’a dată guvernului Catargi unu simplu votă de blamă, ca celă care a fostă dată Senatulă d-lui Maiorescu, și ca celă dată ministeriului actuale de dd. Dumitru Ghica și Vasile Boerescu. Națiunea a osândită și osândesce pe cel caru aă năvălită asupră-i în noptea de la 11 Martie, 1871: nă trântită-o la pămentă, i-aă năbușită gura, i-aă pusă baioneta în peptă, ș’aă jăfuită-o, aă bătută-o, năprădată-o, aă trădată-o ș’aă umilită-o în timpă de cinci ani. «Situațiunea financiară și economică , Zise aată-iji Stindardulu, a produs a uă profundă emoțiune în totă țara. «S’afi vânduții boii, vaca, oile, căldarea de mămăligă, [velința și icónele țăranului, prin execuțiuni militare, pentru plata impozitelor, sporite cu 23,830,000. Lacrimile curgfi și resună ecourile de gemetele, de blestemele femeielor și ale copiiloru. Totă opțiciunea publică este asorbită esclusivfi de acestă dramă scandalosă, care opereză ruina societății prin sleirea tutorii sorgintelor și producțiunii.* In acesta durerosă situațiune, oricine vede că nu este d’ajunsă ca ministeriulă se ’și de demisiunea. Cândă suferințele suntfl la culme, nu póte se mai sta la guvernă, nici câte-va țile măcară, ună ministeriă pe care națiunea îlă blastemă și ’să acasă de ani întregi. Cândă durerile națiunii sunt atâtă de mari, nu trebuie se mai ste, nici măcară trei <Jile âncă, ună ministeriă demisionată și ’n contra căruia strigă cei suferini. Cândă capulu ministeriului demisionată póte fi bănuită că este capabile de ori-ce crime, chiară d’a inventată mișcare copilărescă, s6ă, ceaa ce ar fi în adeverit gravă, d’a irita pe cei suferinzi prin bandele sale și prin aginții săi, ca se potă găsi protestă d’a rămâne la guvernă, sâă, ceaa ce este și mai gravă, d’a recurge la intervenirea străiniloră, în orice modă îi va fi prin putință, nu póte se mai fiă ună singură omă care se nu ’nțelegă urgința ce este ca națiunea se aibă îndată ună ministeriă care se se bucure pe deplină de încrederea iei. In numele națiunii dorit, în numele proprietarilor și comercianților și ală adevăratei ordine și stabilității, $hemă domnului Catargi : Desemna îndată Capului Statului pe celă care credi că trebuie se te ’nlocuiască, și fă astă feră la celă puțină sfîrșitulă guvernului dumitele se fiă atâtă de naționale pe câtă a fostă de antinaționale începutulă și durata lui. Amă $isă.í SS Președintelui colegiului alű Il-lea de senatori din Brăila. Bine-voiesce, te rogă, a esprime simțimintele mele de recunoscință alegötorilor colegiului al– 11-lea de Senatori. Pentru ca se potă înse se le arătă că cele care avu din nou onórea d’a fi alesulă cetățenilor din Brăila cunosce cea a ce ei dorescă și voiescă, n’o potă face, pentru momenta mai bine, de câtă rugându-te d’a le face totă d’uă-dată cunoscută că miniștrii au depusă astăzi demisiunile foră în mânele Capului Statului. 1) nunde asupra folositorelor resultate ce voră aduce țării acele proiecte. Acesta fiindă profesiunea mea de credință, ve rogă să fiți cu toții uniți ca să stavilimü răulă de care suntemă amenințați. Isaia Lerescu. Colegiulu I de Argeșă felicitândă pe colegiulI de Dorohoiă pentru alegerea cea făcută, acesta din urmă i-a respinsă prin urmatorea telegramă : Dorohoi fi, 10 Aprile. D-lul generalii Golescu §i d-lorit alegatori din colegiulu I de Argeșă. Pitesc! Dorohoiulu este mândru d’a secunda pe bravii luptători din Argeș fi, cari afi înțeleșii ca și d-vostiă drumului pe care datorimfi a merge toți de mână și a mărfi la umărfi. Marele cetățean Ion Brătianu represintă unii drapelfi în jurul fi căruia astăzi mai mult fi decât fi tot fi de-una datorimfi ne grupa. Unirea, libertatea, imoralitatea și virtuțile cetățenesc! sunt înscrise pe aceste drapelii, pentru care vomi fi fericiți a disputa adeseori cu Argeșulii și cu tote judeciele din țară. Mulțămindu-vă de preferința ce ne ați dat fi, ve felicitămfi și noi de nemerita alegere ce ați făcut și în persona lui Dumitru Brătianu. Trăiască alegătorii colegiului I de Argeș fi Hasnașă, I. Lățescu, D. Murași, I. Ro setti, M. Rosetti, N. Rozin, Al. Mideseu, M. Mideseu. Ni se comunică urmatorea profesiune de credință, pe care d. Isaia Lerescu a facută-o către alegătorii săi din colegiul al II-lea de Dâmbovița : D dori alegotori. Déca mă tocmai astăzi a’mi face profesiunea mea de credință, causa este că nici cum nu aspiramă la onorabila misiune d’avé represintă în senatură României, bine înțelesă că interesele mele particulare voră suferi prin lipsirea mea de la dénsele. Văd tendă énsé că în acésta adunare pregătitore voturile d-vóstra spontaneă le-ați dată pentru persóna mea, d’acea a, primindă cu plăcere dorința d-vóstru, viă la rêndulu meă a véespune profesia mea de credință. I. Mé îngagieză, d-loră, pe parola de onore, că reeșindă a fi alesă, îndată după constituirea senatului, voiă face moțiune d’a se pune supt judecată ministerială ce guvernă țara de la 1871 încace. N. Voiă mai face propunere ca ’n viitoră, veri ce ministeriă va succede, să nu se mai presinte în corpurile legiuitore cu proiecte de legi, fiă administrative, fiă judecătoresci, fiă financiare, și mai cu semn acelea cari atingă interesele vitali ale țării, penă ce ele nu voră fi publicate celă puțină cu trei luni înainte de deschiderea sesiuniloră corpurilor legiuitóre, ca să aibă timpă atâtă opinia publică câtă și presa sa se profi Uă asemene telegramă, c’nă mică modificare, d. Rosetti a trimis și și președintelui colegiului electorale din Prahova. C. A. Rosetti. ■ Francia. — Ministrul instrucțiunii publice a fost ascultată de comisiunea însărcinată cu examinarea proiectului de lege privitoră la modificarea legii învățământului superior. Declarațiunile sale au fost, în acestă sensă , ca Adunarea să se mărginescá două-cam-dată a vota numai modificările propuse de guvernă, pentru ca proiectulă se pute trece și prin senată; erăcâtă pentru propunerile făcute de diferiți deputați, a adausă că e mai nemerită să formeze în urmă obiectulă unoră proiecte de legi speciale, pentru fiecare ramură de învățământu. Se pare că majoritatea comisiunii e dispusă a primi cererea ministrului; orice decisiune éasé s’a amânată până după intorcerea din vacanțele ce va lua camera. In urma unor predice ale dervișului Benayad, tribulă Oued Bonazog din Algeria fară fi resculată. Ună generală a fost trimisă la Biskra (provincia Constantina) pentru a restabili ordinea. Austro-Ungaria. Conferințele între miniștrii unguri și austriaci pară a avea ună bună resultată. Se crede că deja ar fi aprope a se înțelege în privința bugetelor, financielor și afacerilor străine; dificultățile cele mai mari se rădică la bugetele militare și ’n cestiunea vamală , deră foile oficiase asigură că pénă in cele din urmă se voră aplana. Pe cândă énse organele d-lui de Andrassy și Tisza dau asemeni speranțe, Kossuth și partizanii săi din Ungaria îndemna pe Unguri la resistență, ca se dobândesc o câtă mai multă. Fostulă dictatură a adresată d-lui Simonyi, șefulă estremei stânge din camera Ungariei, un epistolă în care se pronundă pentru independința teritoriului vamală. Italia.Curtea de casațiune a respinsă recursul lui Luciani și ală concusaților sei condamnați de jurații din Roma pentru asasinarea Ziaristului Sonzogno. Scomotul, care a circulată câteva ZRe că d. Melegari, ministrul de externe, ar fi decisă să se retragă din cabinetă, este cu totul neîntemeiată. Turcia.—Edem-Pașa a fost numită ambasadore la Berlin și Sandulah-bey ministru de comerciă. Juzuff-pașa a rămasă ministru de financie. După Agenția telegrafică rusă, noutățile din Bosnia confirmă că ostilitățile se înăsprescă în Bosnia. Eco cum se exprimă Zisa agențiă primă telegramă ce comunică Ziarelor : „In ciuda norocitei închistări a armistițiului, situațiunea generală a cestiunii Oriintelui s’a agravată în locul d’a se ameliora. Porta a căzută din nou in neactivitate și lasă cabineteloră grija d’a lucra pentru pace, fără a le secunda prin aplicarea reformelor. Se pare că ’n acestă din urmă pantă de vedere există chiară uă mișcare înapoi. De altă parte se anuneță că fanatismul musulmană cresce. Măcelurile chrestinilor, pe cari le-a anunciază ieri Rusiei-Mir, sunt confirmate. Chrestinii au recursă la represalie. 5000 insurgenți au intrată în districtele Bibach și Travnik. Tóte aceste fapte suntă cu atâtă mai grave cu câtă ele sosescă la începutul primăverei." Fivorăscu nu esacte tóte aceste soiii, pe cari le colportă Zisa agențiă, o lucrură caré pare vădită că iară place se fiă forte adevărate și cu multă mai grave. E ce acum mai pe largă și condițiunile propuse generalului Rodier de către capii insurgenților, pentru a se supune : 1. Turcia se cedeze a treia parte din pământurile ocupate de agale. 2. Se repare casele dSrâmate și sele de foc și instrumente rurale și agricole. 3. Scutire de decimă în timpii de trei ani. 4. Evacuarea teritoriului de nizamî și interzicerea pentru Turcia de a ocupa milităresce alte locuri de cât și Niksici, Stolak, Foca, Trebinge, Proglie și Mostar, unde agenții austriaci și răsesc! vor fi supraveghia esecutarea condițiunilor și acestora. 5. Desarmarea Turcilorfi indigeni. 6. Garanția puterilorfi. Telegrama din Ziarele străine după cari reproducemă aceste rânduri adauge: „Daca nu se primescă aceste condițiuni, voevozii refusa orice supunere. „Voevozii se plângă de violarea armistițiului de către Muktar-pașa, care, Zilele acestea, a concentrată 25 batalioni în faca Sutorinei și care necontenită desbarcă trupe la Kleck. „Se prevede nereușita întreprinderii de împăciuire." Marea Britaniă—Camera lorziloră a admisă în a treia citire, fără desbatere și fără amendamente, proiectulă de lege pentru noulă titlu ce ce dă reginei. Camera s’a prorogată până la 27 Aprile. Daily News, vorbind de noulă titlu, zice că regina nu trebuie a se servi cu elă decâtă în Indii și că trebuie a se traduce în limba indiană. „Acesta e singurulă mijlocă d’a se aplica rațională acesta lege reavenită, fără a atinge prin proclamarea imperiului tradițiunile istorice ale monarhiei." Fruso-Germania.—Camera Prusiei s’a amânată până la 24 Aprile. Germania, în unire cu Italia, a invitată pe Elveția să contribuie pentru partea sea la terminarea liniei Saint-Gothard, puindu-l Înainte folosele militare, comerciale și politice ce-ară trage din acesta întreprindere. Guvernul prusacă a făcută o nouă comandă de 50.000 carabine Mauser la fabrica de arme Steyr din Austria-de-susă. SCIRI MAI NOUI. Viena, 8 Aprile. — Se telegrafieza Zeului Politik la Praga că răscula în Bosnia ié dimensiuni din ce în ce mai mari. In Bosnia, Turcii dispună de puține trupe, deorece grosală armatei este localizată în Herzegovina. Zara, 8 Aprile. — Șeful insurginților, Golub a avută uă strălucită învingere asupra Turcilor, și acum, fiindă în fruntea a 2000 insurginți, opereza în părțile Grabovei, Castelnuovo, 8 Aprile. — Adunarea popolară de la Sutorina a decisă a continua până la cea din urmă picătură de sânge resbelută în contra Turcilor, șefii insurgenților, s-aă reîntorsă la trupele lor, după plecarea lui Rodiei.