Romanulu, aprilie 1876 (Anul 20)

1876-04-22

tA&SR țâreile au desputernicitu. Terminându, d. Ionescu ruga pe Senatu, în numele majorității comisiunii, a invalida acesta alegere. Se cere închiderea disensiunii, și, necerându nimeni cuvântulu contra, se admite. Se pune la votu opiniunea minorității d’a se valida alegerea d-lui Albu și se respinge cu 26 bile nejro’e contra și 20 albe pentru. Ședința se rădică la 5 ore, anunciându-se cea viitare p’a doua (ji.'u ROMÂNILU, 22 APRILE, 1876 Amețala speculațiunii la Berlin. — Inchisiare 1) — Ară trebui volume pentru a nara în amănuntă istoria acestei periade scandalose care, prin ruinele cea lăsată in urmă’i, pare a fi pedepsa Germaniei orgoliosă și jefuitóre. Amănuntele daltă parte n’aă de câtă ună interesă mediocru pentru noi, Francesii. Voru fi dajunsă câteva exemple și câteva nume pentru a arăta la ce gradă de rușine și de corupțiune au căzută învingătorii noștrii de ieri, învinși astăzi prin excesală victoriei. La 7 Februariu 1873, deputatulu națională liberală în parlamentulărmană, d. Lasker, nu se temu da stigmatism din înălțimea tribunei, într’ună discursă rămasă celebru, unele din manoperile speculatorilor, puțină scrupuluși cari infestau Prusia de doui ani. Lovitusă și tare. Una din victimele sale e d. Wagener, vădinióra primă-redactoră ală Gazetei Crucii, astăzi consiliară de stată, referentă la ministerială de stată și amică intimă ală d-lui de Bismarck, D. Wagner e unulă din aceia cari fundară, în 1874, banca meseriașiloră „destinată a rădica creditulă lucrătoriloră ș’ală fabricanților”.* Acestă societate, care începuse c’ună capitală d’aprópe ună milionu de noi, făcu afaceri destulă de bune anii cei d’ântâiă ai esistenții sale. Cândă perioda jisă a „fundării“ se deschise, în 1871, Banca meseriașilor rădica în puțină timpă capitalul săă la 22,500,000 fr.; „crea“ drumulă-de-seră centrală din Pomerania, ale căruia acțiuni, negociate cu 102 la ’ncepută, astăzi suntă la nulă. D. Lasker a dată la lumină modulă cu care inițiatorul acestoră afaceri au întorsă legea in modulă celă mai dibactă și celă mai puțină scupulosă. Pe lângă drumulde seră din Pomerania, aceași bancă Wagener și comp.— stă mai bine Schuster și comp.— afundată oă Jecime de alte întreprinderi, totădeuna supt forma societăților de dicționari. Astăzi aceste titluri nu suntă cotate la bursa Berlinului. Trecemu supt tăcere banca creditului fonciară prusiană, în capulă căreia se află încă și astăzi Lscelințatea consiliarulă intimă, exministru de stată, d. Gustave de Bonin, în același timpă membru ală Dietei prusiane și ală parlamentului germană; compania Westend, ală căreia fundatoră, d. Quistorp, demnă emulă al lui Strasberg, e celebru la Berlin prin nenumăratele sale întreprinderi, tóte coronate de nesuccesă, prin beneficiele sale scandalose și prin numerala ruineloră cea causată, și prin sute de alte afaceri mai sicandalose unele de câtă altele. Preferință a vorbi despre întreprinderile cari aveau descopă a linguși amorulă proprie și naiva mândriă a burgesului din Berlin. Asupra acestor două punte, Berlinesul nu cedeza nimănui, îndoctrinată prin fiarele’i șovine, își închipuiesce că Berlinul, pe care nulă desemnă deja decâtă cu numele de „orașiulă inteliginței“ sau „Atena A Vedé Roniânulu de ieri Nordului“, e chiamată a detrona Viena, Londra și chiară Parisul; Berlinul devine orașiul lumii— Berlin wird Weltstadt — cee ce’și repetă și ce’și închipuiesce de forte bună-credință burgestilă din Berlin preumblându-se pe supt zei. Acesta dulce și presumpuiosă ilusiune, întreținută cu îngrijire de către cei interesați, adecă de speculatori, acostată forte scumpă pe naivii Berlinesi. Grație iei, aă înghițită acțiunile și obligațiunile nenumăratelor companii cari aă descopă aparinte lărgimea stradelor, îmbunătățirea mițjlocelor de transport—trăsuri, tramways, etc.— construcțiune de vile, palate, etc., etc. Ună întreprimjătură îndrăsneță merse până a ’nființa, în mijloculu orașiului, ună adevărată parc luminată de 72,000 becuri de gază. Intusiasmulă Berlinesiloră nu se pote descrie presa, sedusă prin ună prâmtă oferită principalilor săi represintanți, împlu colane întregi cu descrieri ditirambice. Acestă deliră cu două durată scurtă. Chiară în ziua inaugurării, compania prin acțiuni a gazului însărcinată a ’ntreținu cele 72.000 becuri de falimentă. Istoria aspețului împăratului— Kaiserhof—e mai tristă. Acestă imensă edificiu, care număra 262 camere și era un minune de confort, de luxă și de eleganță — cu ună înălțătoră ca la Paris—acostată pe acționari aprope 10 milione franci. Chiară împăratulă Guillaume încercă înălțătorul. Lajiua inaugurării, 1 Octobre, ună banchetă splendidă întruni 250 ospeți: magistrați, învățați, artiști , comercianți și ziariști. După rece <zil mă facă teribile mistuia giganticulă ospeță. Presența împăratului Guillaume a adusă asemenea nefericire unei alte întreprinderi de același genă: galeria imperială, palida imitațiune a pasagierilor nóstre acoperite. După câte-va zile de la visita monarhului, galeria era să se dărîme. Astăzi e gala și deșartă; restauratorii cari s’aă așezată într’ănsa aă dată toți falimentă, asemenea și prăvăliașii. Câtă pentru acționari, după ce aă dată uă capitală de 7,500,000 fr., încărcată astăzi cu ipotece și obligațiuni de aprope 5,000,000 franci, iéü uă dividendă anuală de 1 fr. 50 de acțiune! Acționarii Horei suntăoate și mai rău împărtășiți. In mijlocul verei anului 1871, Berlinulă fu inundată de prospecte în care se citia : „La Charlottembourg — un jumătate leghe de Berlin — are să se rădice ună edificiă, demnă de orașiulă imperiale, cu grădini de vară și de ierna, palmieri și flori, concerte și băuturi recoritere. Dividende de celă puțină 12 g și intrare liberă pentru acționari și familiele lorii. Semnați : Principele de Putbus de Wurmb, prefectă al poliției; Jühlke, directoră ală grădinei regale; baronulă de Steffens, consiliară de legațiune; H. Kreisman, consulă, etc. 1) Bernnesil nu resistară da ave, în calitate de acționari, intrare liberă într’ună stabilimentă publică. O altă parte, societatea nouă, c’ună patronagiă atâtă de mobilă, nu merita óre totă încrederea ? Doui din membrii consiliului de administrațiune cumpăraseră mai dinainte, c’um preță relativă mediocru. 1) Comitele d’Eulenbourg, ministru de de interne, a destituită de curendü pe prefectura de poliția din Berlin, compromișii în afacerea Florei, precum și pe prefectura poliției din Hanovra, cari era unul din administratorii de la Tivoli și Bellevue, — două stabilimente analoge cu Mabille și Bullier — și pe cele din Magdebourg, care făcea parte din consiliulu de supraveghiare ale unui stabilimentă de băi, pămentulă unde trebuia să se construie Flora. îlă revăndură acționarilor, cu 100 franci metrulă pătrată, în totală 1,750,000 franci. Cu spesele de construcțiune, lefile membrilor consiliului, etc., chiăltuielele se rădicară la mai bine de 7,500,000 franci. Cu toae acestea edificiulă încă nu era gata la sfîrșitul lui 1875 și pasivulă se urca deja la aprópe 8 milióne. Astaci Flora a fostă declarată falită după cererea fondatorilorti săi, cari în același timpă sunt ă și creditori. Deja aceste exemple sunt îndestulătore. Cititorul e deja convinsă. Nu vomă mai adauge nimică la indignarea mea spunândă că printre colatorii de bursă, alergători după aventuri, aginți de afaceri scandalose, indivizi condamnați de poliția corecționale, întâlnesce cineva, amestecați cu acești speculatori d’uă moralitate suspectă, pe baronul Rothschild din Francfort pe Mein; pe baronii Louis și Raphael Erlanger; pe S. și G. Bleichröder; pe Julius Faucher, economistă; Hagen, deputată în Dieta Prusiei; Hammacher, idem; pe cornițele de Hatzfeld-Wildenbourg, consilieră de legațiune; pe de Gerstenberg, ministru la Altenbourg; Louis Bamberger, membru al parlamentului; Gustav Müller, ex-membru al parlamentului, acum consulă; baron von der Heydt, etc., etc. Principi ai financielor, funcționari mari, deputați, toți au fostă forte avuji pentru câștigă, ca nesce culisiari fometoși cari, pentru a mânca, asceptă regularea diferințelor. Dintr’ună capătă penă la celălaltă ală scării sociale, amețala speculațiunii a ’ntorsă tóte capetele în cursă de doui ani. Dară, cum zice unul din poeții favoriți ai Germaniei, „ilusiunea e scurtă, căința lungă.“ Ea dureză încă. J Hetics. Revista sciințifică, No. 5 de la 15 ale cuvintei, conține, supt titlulă cronică, următorele materii interesante : Metoda d-lui Savicevoski pentru conservarea cărnii prospete prin frigă. — Societatea engleză pentru înlăturarea efecteloru vetămătorre a vaporilor din fabricele de producte chimice. — Memoriulu d-lui Schleesing asupra amoniacului atmosferică. — Distrugerea filocferei prin păcură.— Experiențele d-lui Becquerel asupra temperaturei subterane. —Memorial chimistulu Lockyer ,asupra compleșității unora corpi simplii. — Influința căldurei asupra forței magnetului. — încetarea din viață a d-lui Balard. — Mai că nu treceți fără ca veri uă descoperire se nu ne reamintescă că voculü nostru este, înainte de tote, mă vocă de aplicațiune. S’aducu aminte lectorii că nu este multă timpă de cândă s’a construită în Francia ună anume vaporă pentru a transporta carnea prosperă din America în Europa, păstrândă-o într’uă temperatură rece. Nici n’a sosită acelă vasă și éce că presa sciințifică ne anunță că unu chimist polonesă de origine, d. Savicevoski, trăindă în Ungaria, arii fi descoperită uă metodă nouă pentru păstrarea cărnei, basată pe acțiunea ce are frigulu asupra materielor organice. Fiecare scie că ună frigă mare are asupra materielor organice, asupra cărnii de exemplu, aceași acțiune ca și căldura mercurulă solidificată prin frigă produce asupra aceluia care’să atinge cu mâna aceiași impresiune ca arsura. Oă bucată de carne e spusă câtăva timpă la umgeră mare ajunge într’uă stare ca cum ară fi fostă ferie. Fiecare dintre noî a observată că carnea înghețată pare că ar fi putredă ; acesta e efectulu gerului asupra materiei organice. D. Savicevoski, cercetând diferitele metode întrebuințate pentru păstrarea cărnii, a încercată uă metodă nouă, care consistă în a expune carnea prosperă la o temperatură de 33 grade Fahrenheit supt zero. Ca modulă acesta carnea este fertă prin frigă și ’n starea acesta o pune în nesce cutii de cositorii închise ermetică. Chimistul polonă a dobândită resultate forte mulțămitore. In adeveră, el a constatată că scoțendă din cutii carnea păstrată timpă îndelungată în asemenea cutii, acestă carne avea aspectulu și mirosulă cărnii prospete. Carnea este mai de totă fiertă și pentru a fi bună la mâncare are trebuință d’a mai fi fiertă seă friptă forte puțină. Guvernulă germană, dorindă a se folosi de acestă invențiune, a și numită uă comisiune pentru a face esperimente asupra acestei metode de conservațiune a cărnii , două corăbii din marina germană, gata de plecare pentru uă călătoriă de circumnavigațiune, au fostă aprovisionate cu carne preparată după metoda d-lui Savicevoski. In Ungaria s’a și fundată să fabrică pentru a esploata acestă nouă metodă. — Toți câți amă călătorită în localități poporate cu usine în cari se fabriceză producte chimice amă putută obseva că de jură împrejură plantele suferă; vaporii acestoră fabrici ile facă se peră. In Euglitera, unde suntă atâtea fabrici, se vede că reulă ce resultă din emanațiunile fabricelor ă a luată proporțiunî mari, deorece s’o formată uă societate care ’și propune se combată efectele fabriceloră de producte chimice. In întrunirea generale de la Warrington s’a espusă asistențiloră că ’n mai multe comitate răulă a luată proporțiunî mari. Astă felă comitatulă Cheshire, vestită pentru pășiunile și vitele sele, este aprape de a fi pustiită, deca fabricele se voră îmulți pe teritoriul u scă. D. Ecgerton încredințeză că spre Bulleorn, nici uă semănătură n’ajunge se se cocă și că bogăția agricole a localității se micșioreză. Atâtă suntă de vătămători vaporii chimici că mai multe persone au încredințată cum că, trecendă pe lîngă asemenea fabrică, au fost amețite și răsturnate de către uă suflare otrăvitore. Presa englesă recomandeza cu totă atențiunea guvernului acestă cestiune a nesalubrității vaporilor chimiei, care intereseza sănătatea și averea publică totă atâtă câtă cestiunea infecțiunii apeleră curgetóre prin aruncătură de diferite substanțe vătămătore. Cu tote lucrările mai multor chimiști eminenți asupra amoniacului, totuși subiectulă este încă necompletă studiată. Ună învățată chimistă franceză, d. Schoesing, a comunicată de curândă Academiei de științe din Paris țnu memorie relativă la amoniaculă atmosferică și ’n speciale schimburile de amoniacă ce se facă între apele naturale și atmosferă. S’ară pare că apa de ploiă, străbătândă de la nori pene la pământă, ară fi măturândă atmosfera de amoniacă, cu alte vorbe că ară disolve totă amoniaculă ce întâlnesce în calea sea. Nu este însă astă felu. Din șese-spre-zece analize făcute de către d. Schoesing la temperaturi diferite, rezultă că apa nu disolve totă amoniaculă atmosferică. In temperatura de 25 grade, apa disolve numai 3 sutimi din amoniaculă totală și aerulă păstrăză 97 sutimi. La 20 grade apare 4 sutimi și lasă 96 aerului; la 15 grade disolve 6 sutimi și lasă 94; la 10 grade 11 sutimi și lasă 89; în fine la 5 grade apa topesce 19 sutimi și ’n aeră mai rămână 81 sutimi amoniacă. Din aceste analize rezultă învederată că cu câtă temperatura este mai rece cu atâtă apele naturale disolve amoniacă mai multă din ceră cuprinsă în aeră, asta dără ploile de iernă trebuie se fie mai alcaline ca cele de vără și prin urmare mai îngrășătore pentru pământu. D. Schloesing nu se ocupa de cestiunea dacă amoniaculă este liberă în aeră să este combinată în stare de carbonată seă de azotată. Lucrările d-lui Schloesing prezintă una interesă particulară atâtă din puntură de vedere șciințifică pură câtă și agricolă. Seiința are încă multe de descoperită ingestiunile de fisiologie vegetale, căci agricultura caută pe fiecare care suntă isoarele cele mai eftine și mai eficace de îngrășiare a pământului. — Esperiințele pentru distrugerea filocserei nu înceteză. Până astăzi sulfocarbonații alcalini și inundațiunile s’aă aflată că suntă mijjlocele cele mai eficace. La rendiile său d. de Lavergne vine și recomandăză coaltarulu, a căruia acțiune contra filocserei o studiază de la 1873. Acum într’ună memoriă presintată Academiei de șciințe din Paris arătă că resultatul d esperiințelor ă sele este câtă se pote de mulțumitoru. Vițele spoite cu păcură de pământu s’aă vindecată; sănătata foiloră și a producteloru aă permisă se dobândască să recoltă relativă mulțămitore. (Va urma). P. S. Aurelianu. ACTE OFICIALE. Monitorul oficială publică decretele 616, 617, 618 și 623 prin cari se permută și se 355 numască în funcțiuni personele despre carismă anunțată deja prin Romanul, de la 15 cuvinte afară de numirile la prefecturele de Prahova și Vlașca, pe cari și noi le amu dată supt «semice». In aceleași decrete ease mai suntă numiți și peruiulați: d. Paraschivescu, actuală suptprefectă la Snagovă, directoră la Vlașca ;1. M. Georgescu, actuală directoră la Roman, în aceași calitate la Buzeă în loculu d-lui Sturdza, care se permută la Romană. CURSULU BUCURESTI CURSULU VIENEI 19 Aprile, 1876. # EFECTELE ROMANE ® 1 Obligațiunile: ^ 9 ^ 6 Rurale 101 . . . . . . 60-' din Domeniale 85.......................... 871 87 Casei pensiunilor, de 300 lei . . . „1 Fondure rurale 78 .....................XS0 Fondare urbane 78 . . . . . OJ, Împrumutului municipal 1875 8g î??3 Loje municipale (20 lei) . . . Ct=1 7U Acțiunile: Societății financiare a României 8 ®0 __ (500 lei, liberați 250) . . . 200 Căielor ferate române • ■ • • 2060 __ Priorități.................................... __1 _ Societății de asigurare Dacia 88 GOO _ Societății România 8§ . . . . pg _ » » » a 2 emisiune qq _ EFECTELE STRĂINE ~ _ Împrumutul Oppenheim ( r ■, ‘f— împrumutul Stern . . J — — Obligațiuni turcesc de drum de fer 40 30 SCHIMBUL Paris la vedere ........ _ — * pe 8 luni.................................... 08.60 — Londra la vedere . . . . . . — » pe 3 luni 24.961 24.92 Berlin la vedere . . . . . . __ __ » pe 3 luni. . . . . . . Viena la vedere . . . . . . » pe 3 luni...................... . _ — Amsterdam la vedere .... __ — » pe 3 luni... 204 202 Belgia la vedere.................................... ... * pe 3 luni. . . . . . . Olanda la vedere . . . . . . _ _ » pe 3 luni......................................... Mandatele casieriei centrale . . _ _ Scumptul pe an . . . . . . 14_ 19 Aprile, 1876. 52 Renta metalică — — — 64 65 5g Renta de hărtiă — — — 68 75 Loturile de fl. 100 din 1866 — 109 25 Acțiunile Soc. Băncei naționale — 870 — Acțiunile Credit-Anstalt — — 140 60 Londra 3 luni — — — — 119 80 Oblig, rurali ungare — — 58 74 50 Idem idem Balnata-Timișóra — 5» 74 — Idem idem transilvane — 5S 73 75 Idem idem croate-slavone — 5« 83 — Argintulu contra hârtiei — — 102 80 Ducați — — — — — 5 64 Napoleon d’or — — — — 9 54. 100 Mărci imperiale germane — 59 10 122 121A 98.50 98.40 Unit Francesa, care locuiesce de doui ani în România, care cunosce forte bine Parisul, Francia, puținii Italia și voiesce a intra în țara sa pentru afaceri de familia, doresce a găsi uă persona séurtă familie română pentru a-i servi de conducător în cälătoria la Paris sau în Francia. Persona vorbesce destul de bine limba italiană și de înțeles și limba română. A se adresa la administrațiunea Românului sau la d. I. B. C., profesorii de limba francesă, casa Vasile Birjaru în Turnu-Severinu. c D. V. Maniu, advocată, se va muta, de la sft. Gheorghe viitoru, în strada Vergului No. 2, lîngă biserica sft. Vineri. LECȚIUNI DE PIANO. Vă douină, pianista distinsa, posedându și cunoștința musicale și știința însemnămentului, se ofere a da lecțiuni. Aș adresa strada Negucatoriloru, No. 4. Jalnicele familii Daniilopolu și Periețenu, pătrunse de adâncă durere pentru perderea pre iubitei lor și fiică și noră MARIA (iul. I. PERMIEI) (născută Daniilopolu), decedată la 20 Aprile, invită pe tote rudele, amicii și cunoscuții loru sé asiste la ceremonia funebră, ce va ave loc la cimitirul Belu, la 22 Aprile, ora 1 a. m.