Romanulu, iunie 1876 (Anul 20)
1876-06-10
ava înzecită ; și pentru ce acesta ? Numai pentru că toți scriu că Francia este avută, și că producțiuniile iei industriale, sunt așa de abundente și așa de căutate în cătți nimeni nu se temea de a duce cea din urmă acea economiă s’o puie în păstrarea acelei națiunii. Ce amți fi făcută ea, de nară fi avută ac [UNK]feste sutimi de mii de lucrători cari umplu diferitele fabrici, de nară fi avută acele scule nenumărate de meserii, cari pe fiecare an, dau industriei sute de tineri, sute de inteligințe unele mai agile decâtă altele. Scala de la Lioncour este originea sculelor industriale din Francia și diferiți suverani ce s’aă succedată, îi deferă uă puternică impulsiune. Napoleon I merse singură să asiste la esamene, și arătândă pe elevi, <Jise celoră ce o să înconjuraă: aceștia sunt soldații viitorului, aceștia vor ă regenera Francia și o vor scăpa în tote împrejurările grele. Ceilalți suverani, nu s’aă lăsată mai pe josă; unii au mărită numărulü eleviloră, alții numărură scóleloru și meseriiloră, și între toți aceștia, numele familiei de Lioncour a rămasă gravată cu litere neșterse atâtă în istoria Franciei câtă și în istoria industriei francese, nu este astății industrială, nu este lucrătoră în Francia care se nu ’să pronuncie cu respectă și venerațiune. Uniți într’ună cugetă, guvernulu, industriașii, lucrătorii, elevii, cu toții contribuită să do uă mai mare confirmare recunosciinței loră și rădicară acelă monumentă memorabilă: statua lui Rochefoucauld de Lioncour pe care se citescă urmatórele cuvinte: Binefăcătorului umanității, fundatorului sculeloru de arte și meserii, omagiu de recunoscință publică. Ion Lupulescu. Ingeniaru. "^►Alegerile pentru Senatori. Colegiile I senatoriale din judeciele Putna, Vâlcea, Ilfovă, Ismailă, Botoșiani, Dâmbovița, Mehedinți și Buzău sunt convocate pentru <ziua de 12 lunie viitoră, spre a alege senatori la vacanțele ce esistă în Senată. Colegiile II, totă de senatori, din județțele Putna , Nemțu , Brăila și Prahova sunt convocate pentru ziua de 14 lunie viitoră, pentru siguranța publică și privighierea polițienescă, ca să nu fimă copleșiți de proletariatură țărilor vecine. Dați ordinele cele mai severe tuturoră agenților, administrativi și polițienesc, spre a menține ș’a aplica cu energie legile și regulamentele de polițiă și sibcuranță publică. Luați ’nțelegere cu d-nii [primari ai comunelor] și stăruiți ca să aplice cu cea mai mare [[strictețe disposițiele art. 10 și 108 ]din legea poliției rurale, după care nimeni, fără căpătâi, fiă străină sau indigenă, nu se pute așeza intr’uă comună fără fără autorizația consiliului comunale, îngrijiți ca se nu se tolereze, cu nici ună chipă, vagabondagială, fie prin orașe fie prin sate, și orice străină sară găsi în stare de vagabondajă se fie imediată recondusă și trecută frontiera. Și, în fine, să se păzescă, fără cea mai mică abatere, regulamentele polițieneșci în privința hanurilor, cârciumelor, grădiniloră, cafeneleloră și birturiloră. Primiți, d-le prefectă, încredințarea considerației mele. Ministru, D. D. Vernescu. No. 9,308, 1876, luni» 7. Circularea d-lui ministru de interne către toți d-nii prefecți din țară. Domnule prefectă. Din referatură d-lui ministru de esterne, publicată in Monitorulu oficială No. 117, ați putută vede mă« rile propuse de d-sea și încuviinte de consiliul de miniștrii pentru punerea în aplicare a convenției comerciale cu imperială Austro- Ungară. Intre obligațiunile luate de guvernul română, prin acesta convențiune, este și aceaa de la articolul II din protocolul finală, de a revoca, înainte de aplicarea convențiunei, regulamentulă care cere astăzi ca celă ce trece frontiera să aibă asupra lui că sumă órecare de bani. Regulamentulă citată în art. II ală protocolului este acelă cuprinsă în circularea ministeriale cu No. 4.147, de la 1 (13) Aprile 1871. Spre îndeplinirea dorit a obligațiune ce a fostă luată, vă facă cunoscută, d-le sufectă, că măsura din susă menționata circulare este abrogată. D-vestre comunicați acesta neî ntârziată tuturoră d-loru comandanți de graniță, din judeciară ce administrați și îngrijiți ca, de acumă înainte, se nu se ceru pasageriloră la intrarea loră în țară de câtă paspartele și biletele de liberă percursă, legiuite, înțelegeți deră, d-le prefectă, că acum administrația și poliția trebuie să ndruiască măsurile de îngrijire FELURIMI. In Ziua de 24 Masănspirată, fetele Maria Lisacof și Evdochia Bogamalof, din orașul Ismailă, ambele în etate de 9 ani, scăldându-se în scursarea de Dunăre pe lângă carantină, s’aă înecată. Asemenea la 27 Masă espirată, 6 fete și anume: Caterina Lupu, Paraschiva Boghiu, Eftmia Mitachi, Maria V. Tiron, Maria M. Bârcă și Chilina Gavrilenco din suburbia Largenca, tote ca de la 17 —18 ani, pe cândă trecea. Gheciul acelei suburbii spre a culege papură, s’a spartă luntrea în care eraă și s’aă cufundată cu ele în apă, înecându-se cele patru d’ântâiă, 0ră celelalte două aă scăpată prin miijlocului înotării. (Monitorulü) Circulațiunea trenului pe linia ferată estică în Transilvania este întreruptă din causa inundațiunilor. Intre Brașiovă și Sebișoia apele dă luată drumul, așa încâtă trebuie celă puțină 14ile pentru construirea lui. In acestă restimpă, trenul ă este împedicată cu deseverșire de a circula. Ună pescară a avută norocul să prindă în apele Garonei la Lormont ună marsuină, lungă de 3 metrii 50 centimetrii; cu forte mare greutate a putută să ducă pe țărmă acestă pradă neobicinuită, căci prisonierul a resista și ară fi putută chiară se învingă pe pescară, dacă acesta na vă fi avută ajutoră. Presința acestui enormă cetaceă în apele Garonei, la 5 kilometrii in sulă de Bordeaux, este forte estraordinară și pescarii cei bătrâni din acea localitate o califică chiară ca un minune. PRIMARI)LU ORAȘIULUI BUCURESCI CONVOCARE. In temeiul înaltului decretă domnescă cu No. 725 din 2 Mas, trecută relativă la alegerea membriloră consiliilor judeciene din totă țara pe noulă periodă de 4 ani după art. 76 din acea lege, și ’n urma comunicațiunii ce amă primită de la d. ministru de interne prin adresa cu No. 6855 pentru acestă alegere, suptsemnatură primară ală comunei Bucuresci, avăndă în vedere art. 7, 8 și 9 din legea pentru consiliele județiene, invită printr’acesta pe toți d-nii alegători ce suntă înscriși în listele electorale definitive ale anului cuvinte 1876 pentru adunare că în filele însemnate mai josă la 9 ore de dimineță să se adune spre a procede la alegerea nouilor membii ai consiliului judeciană ală judeciuli Ilfovă. Acestă alegere se va face în modulă următoră, adecă: ROMANULU, 10 IUNIU 1876 8SPRSI I. Alegătorii colegiului I, pentru adunare se vor fi întruni în localul c ospelului comunală, în diua de 1 iuliu viitoru ca se alegă trei consilieri ceruți de art. 2 din lege. II. Alegătorii colegiului II, pentru adunare, se voră întruni în ziua de 3 iuliu totă la ospelulă comunală ca se alegă trei consilieri, asemenea. III. Alegătorii colegiului III, din capitală și din comunele urbane și rurale ale judeciului Ilfov, se vor întruni în ziua de 5 iulie, spre a alege trei consilieri, în urmatorele secțiuni asociate pe culori și anume: Culorea roșie. Secțiunea 1, compusă din alegătorii înscriși în listele definitive ale acestei culori, va vota în localulă ospețului comunală, unde este și biuioulă principală ală alegerii. Culorea galbenă. Secțiunea II, compusă din alegătorii înscriși în listele definitive ale acestei culori, va vota în localul scalei primare de băieți No. 2, din strada Teilor, No. 57, suburbia Popa- Chițu. Culorea verde. Secțiunea 111, compusă din alegătorii înscriși în listele definitive ale acestei culori, va vota în localul oficiului civile din Verde de pe strada Belvedere, No. 82. Culorea albastră. Secțiunea IV, compusă din alegătorii înscriși în listele definitive ale acestei culori, va vota în localul oficiului stării civile de Albastru, de pe strada Radu-Vodă No. 2. Culorea negru. Secțiunea V, compusă din alegătorii înscriși în listele definitive ale acestei culori, va vota în localul oficiului stării civile de Negru, din strada Romulus, No. 8, suburbia Sf. Ștefană. Alegătorii din comuna urbană Oltenița și din cele rurale din judecială Ilfovă care plutescü usi contribuțiune de 80 lei inclusiv. Secțiunea VI-a compusă din alegătorii înscriși în lista definitivă cu No. 1, a anului cuvinte, din comuna urbană și din plasa Oltenița, peste totă 251 alegători) vor vota în localul scólei de băieți No. 2, din strada Principatele Unite (vecinia tipografică a Mitropoliei). Secțiunea VII, compusă din alegătorii înscriși în listele definitive cu No. 1, și 2 ale anului cuvinte, din plășile : Sabaru, Snagovu, Mostișcea, Dâmbovița și Negoiesci (peste totă 598 alegători) voră vota in localul scalei primare de băeți No. 3 din casa Poenărescu (proprietatea comunii) de pe strada justiției suburbia Antima. IV. Alegătorii colegiului IV, pentru adunare, se vor întruni în ziua de 27 Iuniă curinte, spre a’și alege pe delegații acestui colegiu, ceruți de art. 48 din legea electorală, și ’n numărul afișată de acestă lege în raportă cu numărul alegătorilor, în urmatorele secțiuni așezate pe culori și anume: Culorea roșie (1 secție). In localul d ospețului comunală, alegătorii acestei culori, alegă 4 delegați, fiind înscriși pe lista definitivă 286 alegători, compusă din tote suburbiele acestei culori. Culorea galbenă (3 secțiuni), menii, Caimata, Oțelarii și Boteni. 3). In localul scólei de băieți No. 3, din curtea bisericei Silvestru, secțiunea III, care alege 7 delegați, fiind înscriși pe lista definitivă 376 alegători, compusă din suburbiele: Precupeții-Vechi, Dichiu și Silivestru. Culorea verde (4 secțiuni). 1) . In localul scalei de băieți No. 4, de pe strada Popa-Tatu, No. 61, suburbia Popa-Tatu, secțiunea I, care alege 10 delegați, fiind înscriși pe lista definitivă 543 alegători, compusă din suburbiele: Brezoianu, Popa- Tatu, Manea-Brutaru, Sf. Voevoțji și Sf. Vineri-Nouă. 2) . In localul scólei primare de fete No. 2, din strada Spirea, No. 103, secțiunea II, care alege 12 delegați, fiind înscriși pe lista definitivă 605 alegători, compusă din suburbiele : Ghencea și Spirea-Nouă. 3) . In localul scólei primare de băieți No. 3, din casa Poienărescu, (proprietatea comunei, suburbia Antimă), secțiunea III, care alege 9 delegați, fiind înscriși pe lista definitivă 469 alegători, compusă din suburbiele : Spirea-Vechiă, Biserica Albă, Archimandritu , Mihaiu-Vodă , Isvoru și Sf. Elefterie. 4) . In localul oficiului stării civile, din strada Belvedere, secțiunea IV, care alege 6 delegați, fiind înscriși pe lista definitivă 319 alegători, compusă din suburbiele: Sf. Constantină, Sf. Ștefană (cuibură cu barză), Gorgan și Schitu-Măgureni. Culorea albastră (3 secțiuni). 1) . In localul oficialului stării civile de pe strada Radu-Vodă, secțiunea I, care alege 10 delegați de către 522 alegători din suburbiele: Sf. Ecaterina, Sf. Spiridon, Radu-Vodă, Slobozia, Flămânda, Vlădica, Bărbătescu- Noă și Bărbătescu-Vediiă. 2) . In localul scalei primare de fete No. 3, de pe calea Văcărescu No. 17, secțiunea II, care alege 11 delegați, fiind înscriși pe lista definitivă 568 alegători, compusă din suburbiele: Brosceni, Cărămidarii dejosă și Apostolă. 3) . In localul scalei primare de băieți No. 3, de lângă biserica Dobrotesa, secțiunea III, care alege 11 delegați, ti rdă înscriși pe lista definitivă 581 alegători, compusă din suburbiele: Dobrotesa, Sărbii, Staicu, Isvorulă și Foișorulă. 1) . In localulscalei primare de băieți No. 2, din piacra Amza (casa d-lui I. C. Petrescu), secțiunea I, care alege 11 delegați, fiind înscriși pe lista definitivă 580 alegători, compusă din suburbiele : Cișmeaa, Sf. Vasile, Popa-Cosma, Amza, Popa- Darvaș, Pitar-Moșu, Batiștea, Biserica Em, Sf. Visarion și Precupeții-Noul. 2) . In localul scalei de fete No. 3, de lângă biserica Icóna, secțiunea II, care alege 11 delegați, fiind înscriși pe lista definitivă 564 alegători, compusă din suburbiele : Icona, Popa- Chițu, Sf. Ion-Moșa, Popa-Rusu. ArDarea de semn a direcției generale a posteloră și telegrafeloră pe anii 1874—1875 împreună cu statistica pe acești doui ani. * A eșită de supt presă. Vol. I din romanul Misterele Indiei, de Xavier de Montepin, tradus de B. Ionasco. Opera ’ntrega va forma 3 volume mari în 8 ° de 40 case, și celelalte două volume vor apare în curăndă. Prețura a lustrele volumele e de 7 franci, ânsă din ce până la 15 luni, celă multă voră plăti lustrele volumele anticipată le voră ave numai pentru 61 franci. A se adresa franco la administrațiunea Ziarului Vocea Covurluiului, Galați sau la traducătoră, Iași. A eșită de sapt presă: Cuventăr î bisericesci de I. P. Papiu, tomula I, edițiunea II, și se află de vânzare la librăria Ioan Stein în Cruși, cu prețul de lil. 50 cr. 1) In localul scalei primare de băieți No. 3 din strada Vergu No. 61 suburbia Agiu, secțiunea I care alege 12 delegați, fiind înscriși pe lista definitivă 637 alegători, compusă din suburbiele Iancu, Delea-Nouă și Delea-Vechiă. 2) . In localul oficialului stării civile, strada Romulus, No. 8, suburbia sf. Ștefană, secțiunea II, care alege 14 delegați, fiind înscriși pe lista definitivă 728 alegători, compusă din suburbiele Cauș-Radu, Popa- Nanu, Oborulă-Vechiiă, Olari, Mântulesa, Popa-Sare și sf. Ștefană. 3) . In localul scalei primare de băieți No. 2, din strada Mântulesa (proprietatea comunei), secțiunea III, care alege 7 delegați, fiind înscriși pe lista definitivă 373 alegători, compusă din suburbiele: Negustori, Vergu, sf. Vineri, Udricanii, Oltenii, Oborulă-Noă, Agră și Panteleimonu. Acești 135 delegați, aleși de d-nii alegători arătați mai susă, întrunindu-se cu delegații aleși de comunele rurale, în ziua 4 de 10 iulie viitoră, în localul d ospețului comunală din piacra Ghika, vor alege pe deputatulă cerută de art. 63 din Constituțiune. Tóte aceste alegeri se vor face după prescripțiunile legii pectorale. Primară, G. Manu. Secretara generală, L. I. Stăncescu. No. 6,540 1876 Iunia 1. Culorea negru (3 secțiuni). BIBLIOGRAFIA. Aeșită de sapt presă: Istoria, anatomia și igiena gimnasticei, traducere de G. Mocanu; prețura unui exemplară 2 lei. 507 CURSUL II BUCUREȘCILORŰ 8 Iuniă, 1876 CURSULU VIENE 18 Iuniu, 1876. «am 02 g * 13 58 a ® M 1 OBLIGAȚIUNI a ITI ^ 2 o3 9 o £ Porg 10 Rurali.....................92 92 —--------8 Domeniali . ... 92 92 91 1 — 8 Oppenheim. ... — — — — — 7 Stern...............................— — — — —• 5 Renta 5jJ . . . . — — — — — 5 Casa pensiuniloru . (Val. nomin 300 1.) 170 165 — --------7 Fonnjiarie rural . . 79 78 79 — 5 7 Deto urbane . . 70 69 j — — — 8 Imp. municip. 1875 . 85 j 85 | — — —• — Loturi munie. (20) 1. 20 19} — — — — Drum, do fer turcesei (100 lei și prima) . 50 45 50 — 5 ACȚIUNI 8 Societatea financiară, a României (500 lei 250 liberați) ... 125 100 —--------5 Căile ferate Române 18.50 — — — — 8 Priorități .... — — — — — 8 Spe. d’asicurare Dacia (500 lei noul). . 480 430 — ■— — ° Deto România . . 90 80 — — — Deto a doa emisiune — — — — — ° JP — ri la 3 luni la vedere SCHIMBULU _____________________ Paris.....................99.15 _ London .... 25.15 _ Berlin..................... 122} __ Viena..................... 204 _ Amsterdam . . . 206 _ Belgia..................... 98.05 _ Olanda .... — — Mandat. Tesaurulul — — Scomptü pe anu . . 18 15 5® Renta metalică — — _ go 75 ög Renta de hărtiă — — — 70 25 Loturile de fl. 100 din 1860 110 80 Acțiunile Soc. Bancei nationale — 8 46 Acțiunile Credit-Anstalt — 148 50 Londra 3 luni — — — _ no 85 Oblig. rurali ungare — — 51 75 25 Idem idem Banatü-Tiraijóra — 5| 73 50 Idem idem transilvane — 5J 73 80 Idem idem croate-slavone — 5$ — — Argintulü contra hârtiei — — 102 50 Ducati — — — — — 5 79 Napoleon d’or — — — — 9 61 100 Mărci imperiale germane — 59 30 INSTITUTULU NOU NORMALU DE DOMNIȘIORE supt direcțiunea Dorinei Verghi în Bucuresci, strada Primăverei. Acesta instituțiune de educațiune se deosebeșce între tote în România, prin îngrijirile deosebite date din tote puntele de vedere elevelor, ce-i sunt încredințate: locuința igienică și îngrijiri stăruitore pentru sănătate; hrană bună și sănătosă; instrucțiune, în tote ramurele proprie educațiunii femeie, predate după acele metode pe cari șciința pedagogică le-a consacrată ca mai apte a desvolta, a regularisa precum ș’a’mbogăți inteligința; desvoltarea aceloră calități ale femeiei, menite a face dintr’ănsele bune Românce, bune soții, bune mame și bune învățăture. Esamenele acestei instituțiuni se voră începe în curendă, și părinții voră avea ocasiunea de-a’i constata prin ei înșii superioritatea. M. E. Schina, advocată, strada Germană, No. 6.