Romanulu, iunie 1876 (Anul 20)

1876-06-10

ava înzecită ; și pentru ce acesta ? Numai pentru că toți scriu că Fran­cia este avută, și că producțiuniile iei industriale, sunt­ așa de abun­­dente și așa de căutate în cătți ni­meni nu se temea de a duce cea din urmă a­cea economiă s’o puie în păstrarea acelei națiunii. Ce amți fi făcută ea, de nară fi avută a­­c [UNK]feste sutimi de mii de lucrători cari umplu diferitele fabrici, de nară fi avută acele scule nenumărate de me­­serii, cari pe fie­care an, dau indus­triei sute de tineri, sute de inteli­­gințe unele mai agile de­câtă altele. Scala de la Lioncour este originea scu­­lelor­ industriale din Francia și di­feriți suverani ce s’aă succedată, îi deferă uă puternică impulsiune. Na­poleon I merse singură să asiste la esamene, și arătândă pe elevi, <Jise celoră ce o să înconjuraă: aceștia sunt­ soldații viitorului, aceștia vor ă regenera Francia și o vor­ scăpa în tote împre­jurările grele. Cei­l­alți suverani, nu s’aă lăsată mai pe josă; unii au mă­rită numărulü eleviloră, alții numă­­rură scóleloru și meseriiloră, și în­tre toți aceștia, numele familiei de Lioncour a rămasă gravată cu litere neșterse atâtă în istoria Franciei câtă și în istoria industriei francese,­­ nu este astății industrială, nu este lucrătoră în Francia care se nu ’să pronuncie cu respectă și venerațiune. Uniți într’ună cugetă, guvernulu, in­dustriașii, lucrătorii, elevii, cu toții contribuită să do uă mai mare con­firmare recunosciinței loră și rădi­cară acelă monumentă memorabilă: statua lui Rochefoucauld de Lioncour pe care se citescă urmatórele cuvinte: Bine­făcătorului umanității, fundatoru­lui sculeloru de arte și meserii, omagiu de recunoscință publică. Ion Lupulescu. Ingeniaru. "^►Alegerile pentru Senatori. Colegiile I senatoriale din jude­­ciele Putna, Vâlcea, Ilfovă, Ismailă, Botoșiani, Dâmbovița, Mehedinți și Buzău sunt­ convocate pentru <ziua de 12 lunie viitoră, spre a alege se­natori la vacanțele ce esistă în Se­­nată. Colegiile II, totă de senatori, din județțele Putna , Nemțu , Brăila și Prahova sunt­ convocate pentru z­iua de 14 lunie viitoră, pentru siguranța publică și privighie­­rea polițienescă, ca să nu fimă co­pleșiți de proletariatură țărilor­ ve­cine. Dați ordinele cele mai severe tu­­turoră agenților, administrativi și polițienesc­, spre a menține ș’a a­­plica cu energie legile și regulamen­tele de polițiă și­­ sibcuranță publică. Luați ’nțelegere cu d-nii [primari ai comunelor] și stăruiți ca să a­­plice cu cea mai mare [[strictețe dis­­posițiele art. 10 și 108 ]din legea poliției rurale, după care nimeni, fără căpătâi, fiă străină sau indigenă, nu se pute așeza intr’uă comună fără fără autorizația consiliului comunale, îngrijiți ca se nu se tolereze, cu nici ună chipă, vagabondagială, fie prin orașe fie prin sate, și ori­ce străină sară găsi în stare de vagabondajă se fie imediată recondusă și trecută frontiera. Și, în fine, să se păzescă, fără cea mai mică abatere, regula­mentele polițieneșci în privința ha­­nurilor­, cârciumelor, grădiniloră, ca­­feneleloră și birturiloră. Primiți, d-le prefectă, încredința­rea considerației mele. Ministru, D. D. Vernescu. No. 9,308, 1876, luni» 7. Circularea d-lui ministru de interne către toți d-nii prefecți din țară. Domnule prefectă. Din referatură d-lui ministru de esterne, publicată in Monitorulu ofi­cială No. 117, ați putută vede mă­« rile propuse de d-sea și încuviin­­te de consiliul­ de miniștrii pen­tru punerea în aplicare a conven­ției comerciale cu imperială Austro- Ungară. Intre obligațiunile luate de gu­­vernul­ română, prin acesta conven­­țiune, este și acea­a de la articolul­ II din protocolul­ finală, de a re­voca, înainte de aplicarea conven­­țiunei, regulamentulă care cere as­tăzi ca celă ce trece frontiera să aibă asupra lui că sumă óre­care de bani. Regulamentulă citată în art. II ală protocolului este acelă cuprinsă în circularea ministeriale cu No. 4.147, de la 1 (13) Aprile 1871. Spre în­deplinirea dorit a obligațiune­ ce a fostă luată, vă facă cunoscută, d-le su­fectă, că măsura din susă men­­țio­nata circulare este abrogată. D-vestre comunicați acesta neî n­­târziată tuturoră d-loru comandanți de graniță, din judeciară ce adminis­trați și îngrijiți ca, de acumă înainte, se nu se ceru pasageriloră la intra­rea loră în țară de câtă paspartele și biletele de liberă percursă, legiu­ite, înțelegeți deră, d-le prefectă, că acum administrația și poliția trebuie să ndruiască măsurile de îngrijire FELURIMI. In­­ Ziua de 24 Masă­nspirată, fe­tele Maria Lisacof și Evdochia Bo­­gamalof, din orașul­ Ismailă, ambele în etate de 9 ani, scăldându-se în scursarea de Dunăre pe lângă caran­tină, s’aă înecată. Asemenea la 27 Masă espirată, 6 fete și anume: Caterina Lupu, Pa­­raschiva Boghiu, Eftm­ia Mitach­i, Ma­­ria V. Tiron, Maria M. Bârcă și Chi­­lina Gavrilenco din suburbia Largen­­ca, tote ca de la 17 —18 ani, pe cândă trecea. Gheciul acelei suburbii spre a culege papură, s’a spartă lun­trea în care eraă și s’aă cufundată cu ele în apă, înecându-se cele patru d’ântâiă, 0ră cele­l­alte două aă scă­pată prin miijlocului înotării. (Monitorulü) Circulațiunea trenului pe linia fe­rată estică în Transilvania este în­treruptă din causa inundațiunilor­. Intre Brașiovă și Sebișoi­a apele dă luată drumul­, așa în­câtă trebuie celă puțină 14­­­ile pentru constru­irea lui. In acestă restimpă, trenul ă este împedicată cu deseverșire de a circula.­­ Ună pescară a avută norocul­ să prindă în apele Garonei la Lormont ună marsuină, lungă de 3 metrii 50 centimetrii; cu forte mare greutate a putută să ducă pe țărmă acestă pradă neobicinuită, căci prisonierul a resista și ară fi putută chiară se învingă pe pescară, dacă acesta na vă fi avută ajutoră. Presința acestui enormă ce­­taceă în apele Garonei, la 5 kilome­trii in sulă de Bordeaux, este forte estraordinară și pescarii cei bătrâni din acea localitate o califică chiară ca un minune. PRIMARI)LU ORAȘIULUI BU­­CURESCI CONVOCARE. In temeiul­ înaltului decretă dom­­nescă cu No. 725 din 2 Mas, tre­cută relativă la alegerea membriloră consiliilor­ judeciene din totă țara pe noulă periodă de 4 ani după art. 76 din acea lege, și ’n urma comu­­nicațiunii ce amă primită de la d. ministru de interne prin adresa cu No. 6855 pentru acestă alegere, supt­­semnatură primară ală comunei Bu­­curesci, avăndă în vedere art. 7, 8 și 9 din legea pentru consiliele ju­dețiene, invită printr’acesta pe toți d-nii alegători ce suntă înscriși în listele electorale definitive ale anu­­lui cuvinte 1876 pentru adunare că în filele însemnate mai josă la 9 ore de dimineță să se adune spre a procede la alegerea nouilor­ mem­­b­ii ai consiliului judeciană ală ju­­deciuli Ilfovă. Acestă alegere se va face în mo­dulă următoră, adecă: ROMANULU, 10 IUNIU 1876 8SPRSI­ I. Alegătorii colegiului I, pentru adunare se vor fi întruni în localul c ospelului comunală, în d­iua de 1 iuliu viitoru ca se alegă trei consi­­lieri ceruți de art. 2 din lege. II. Alegătorii colegiului II, pentru adunare, se voră întruni în ziua de 3 iuliu totă la ospelulă comunală ca se alegă trei consilieri, asemenea. III. Alegătorii colegiului III, din capitală și din comunele urbane și rurale ale judeciului Ilfov­, se vor­ întruni în ziua de 5 iulie, spre a alege trei consilieri, în urmatorele secțiuni asociate pe culori și a­nume: Culorea roșie. Secțiunea 1, compusă din alegă­torii înscriși în listele definitive ale acestei culori, va vota în localulă ospețului comunală, unde este și biu­­ioulă principală ală alegerii. Culorea galbenă. Secțiunea II, compusă din alegă­torii înscriși în listele definitive ale acestei culori, va vota în localul­ scalei primare de băieți No. 2, din strada Teilor, No. 57, suburbia Popa- Chițu. Culorea verde. Secțiunea 111, compusă din alegă­torii înscriși în listele definitive ale acestei culori, va vota în localul­ oficiului civile din Verde de pe strada Belvedere, No. 82. Culorea albastră. Secțiunea IV, compusă din alegă­torii înscriși în listele definitive ale acestei culori, va vota în localul­ oficiului stării civile de Albastru, de pe strada Radu-Vodă No. 2. Culorea negru. Secțiunea V, compusă din alegă­torii înscriși în listele definitive ale acestei culori, va vota în localul­ oficiului stării civile de Negru, din strada Romulus, No. 8, suburbia Sf. Ștefană. Alegătorii din comuna urbană Oltenița și din cele rurale din judecială Ilfovă care plutescü usi contribuțiune de 80 lei inclusiv­. Secțiunea VI-a compusă din ale­gătorii înscriși în lista definitivă cu No. 1, a anului cuvinte, din comuna urbană și din plasa Oltenița, peste totă 251 alegători) vor­ vota în lo­calul­ scólei de băieți No. 2, din strada Principatele­ Unite (vecinia ti­­pografică a Mitropoliei). Secțiunea VII, compusă din alegă­torii înscriși în listele definitive cu No. 1, și 2 ale anului cuvinte, din plășile : Sabaru, Snagovu, Mostișcea, Dâmbovița și Negoiesci (peste totă 598 alegători) voră vota in localul­ scalei primare de băeți No. 3 din casa Poenărescu (proprietatea co­munii) de pe strada justiției subur­bia Antima. IV. Alegătorii colegiului IV, pentru adunare, se vor­ întruni în ziua de 27 Iuniă curinte, spre a’și alege pe delegații acestui colegiu, ceruți de art. 48 din legea electorală, și ’n numărul a­fișată de acestă lege în raportă cu numărul­ alegătorilor, în urmatorele secțiuni așezate pe culori și a­nume: Culorea roșie (1 secție). In localul d ospețului comunală, ale­gătorii acestei culori, alegă 4 dele­gați, fiind­ înscriși pe lista definitivă 286 alegători, compusă din tote su­­burbiele acestei culori. Culorea galbenă (3 secțiuni), menii, Caimata, Oțelarii și Boteni. 3). In localul­ scólei de băieți No. 3, din curtea bisericei Silvestru, secți­unea III, care alege 7 delegați, fiind­ înscriși pe lista definitivă 376 ale­gători, compusă din suburbiele: Pre­­cupeții-Vechi, Dichiu și Silivestru. Culorea verde (4 secțiuni). 1) . In localul­ scalei de băieți No. 4, de pe strada Popa-Tatu, No. 61, su­burbia Popa-Tatu, secțiunea I, care alege 10 delegați, fiind­ înscriși pe lista definitivă 543 alegători, com­pusă din suburbiele: Brezoianu, Popa- Tatu, Manea-Brutaru, Sf. Voevoțji și Sf. Vineri-Nouă. 2) . In localul­ scólei primare de fete No. 2, din strada Spirea, No. 103, secțiunea II, care alege 12 delegați, fiind­ înscriși pe lista definitivă 605 alegători, compusă din suburbiele : Ghencea și Spirea-Nouă. 3) . In localul­ scólei primare de bă­­ieți No. 3, din casa Poienărescu, (pro­prietatea comunei, suburbia Antimă), secțiunea III, care alege 9 delegați, fiind­ înscriși pe lista definitivă 469 alegători, compusă din suburbiele : Spirea-Vechiă, Biserica Albă, Archi­­mandritu , Mih­aiu-Vodă , Isvoru și Sf. E­lefter­ie. 4) . In localul­ oficiului stării civile, din strada Belvedere, secțiunea IV, care alege 6 delegați, fiind­ înscriși pe lista definitivă 319 alegători, com­pusă din suburbiele: Sf. Constantină, Sf. Ștefană (cuibură cu barză), Gorgan­ și Schitu-Măgureni. Culorea albastră (3 secțiuni). 1) . In localul­ oficialului stării civile de pe strada Radu-Vodă, secțiunea I, care alege 10 delegați de către 522 alegători din suburbiele: Sf. Eca­­terina, Sf. Spiridon­­, Radu-Vodă, Slo­bozia, Flămânda, Vlădica, Bărbătescu- Noă și Bărbătescu-Vediiă. 2) . In localul­ scalei primare de fete No. 3, de pe calea Văcărescu No. 17, secțiunea II, care alege 11 dele­gați, fiind­ înscriși pe lista defini­tivă 568 alegători, compusă din su­burbiele: Brosceni, Cărămidarii­ de­­josă și Apostolă. 3) . In localul­ scalei primare de băieți No. 3, de lângă­­ biserica Dobrotesa, secțiunea III, care alege 11 delegați, ti rdă înscriși pe lista definitivă 581 alegători, compusă din suburbiele: Dobrotesa, Sărbii, Staicu, Isvorulă și Foișorulă. 1) . In localul­­scalei primare de băieți No. 2, din piacra Amza (casa d-lui I. C. Petrescu), secțiunea I, care alege 11 delegați, fiind­ înscriși pe lista definitivă 580 alegători, com­pusă din suburbiele : Cișmeaa, Sf. Vasile, Popa-Cosma, Amza, Popa- Darvaș, Pitar-Moșu, Batiștea, Biserica Em­, Sf. Visarion și Precupeții-Noul. 2) . In localul­ scalei de fete No. 3, de lângă biserica Icóna, secțiunea II, care alege 11 delegați, fiind­ înscriși pe lista definitivă 564 alegători, com­pusă din suburbiele : Icona, Popa- Chițu, Sf. Ion-Moșa, Popa-Rusu. Ar­Darea de semn a direcției gene­rale a posteloră și telegrafeloră pe anii 1874—1875 împreună cu sta­tistica pe acești doui ani. * A eșită de supt presă. Vol. I din romanul Misterele Indiei, de Xavier de Montepin, tradus de B. Ionasco. Opera ’ntrega va forma 3 vo­lume mari în 8 ° de 40 case, și cele­­l­alte două volume vor­ apare în curăndă. Prețura a lustrele volumele e de 7­ franci, ânsă d­in­ ce până la 15 luni, celă multă voră plăti lustrele volumele anticipată le voră ave numai pentru 61 franci. A se adresa franco la administrațiunea Ziarului Vocea Covurluiului, Galați sau la traducătoră, Iași. A eșită de sapt presă: Cuventăr î bisericesci de I. P. Pa­pi­u, tomula I, edițiunea II, și se află de vânzare la librăria Ioan Stein în Cruși, cu prețul­­ de lil. 50 cr. 1)­­ In localul­ scalei primare de băieți No. 3 din strada Vergu No. 61 su­burbia Agiu, secțiunea I care alege 12 delegați, fiind­ înscriși pe lista definitivă 637 alegători, compusă din suburbiele Iancu, Delea-Nouă și De­­lea-Vechiă. 2) . In localul­ oficialului stării ci­vile, strada Romulus, No. 8, subur­bia sf. Ștefană, secțiunea II, care a­lege 14 delegați, fiind­ înscriși pe lista definitivă 728 alegători, com­pusă din suburbiele Cauș-Radu, Popa- Nanu, Oborulă-Vechiiă, Olari, Mântu­­lesa, Popa-Sare și sf. Ștefană. 3) . In localul­ scalei primare de băieți No. 2, din strada Mântulesa (proprietatea comunei), secțiunea III, care alege 7 delegați, fiind­ înscriși pe lista definitivă 373 alegători, com­pusă din suburbiele: Negustori, Vergu, sf. Vineri, Udricanii, Oltenii, Obo­­rulă-Noă, Agră și Panteleimonu. Acești 135 delegați, aleși de d-nii alegători arătați mai susă, întrunin­­du-se cu delegații aleși de comunele rurale, în ziua 4 de 10 iulie viitoră, în localul d ospețului comunală din pia­cra Ghika, vor­ alege pe deputatulă cerută de art. 63 din Constituțiu­ne. Tóte aceste alegeri se vor­ face după prescripțiunile legii pectorale. Primară, G. Manu. Secretara­ generală, L. I. Stăncescu. No. 6,540 1876 Iunia 1. Culorea negru (3 secțiuni). BIBLIOGRAFIA. A­eșită de sapt presă: Istoria, anatomia și igiena gimnas­ticei, traducere de G. Mocanu; pre­țura unui exemplară 2 lei. 507 C­URSUL II BUCUREȘCILORŰ 8 Iuniă, 1876 CURSULU VIE­N­E 1­8 Iuniu, 1876. «a­m 0­2 g * 13 5­8 a ® M 1 OBLIGAȚIUNI­­ a IT­I ^ 2 o­3 9 o £ P­o­rg 10 Rurali.....................92­ 92 —--------8 Domeniali . ... 92 92 91 1 — 8 Oppenheim. ... — — — — — 7 Stern...............................— — — — —• 5 Renta 5jJ . . . . — — — — — 5 Casa pensiuniloru . (Val. nomin 300 1.) 170 165 — --------7 Fonnjiarie rural­ . . 79 78­ 79­ — 5 7 Deto urbane . . 70 69 j — — — 8 Imp. municip. 1875 . 85 j 85 | — — —• — Loturi munie. (20) 1. 20 19} — — — — Drum, do fer turcesei (100 lei și prima) . 50 45 50 — 5 ACȚIUNI 8 Societatea financiară, a României (500 lei 250 liberați) ... 125 100 —--------5 Căile ferate Române 18.50 — — — — 8 Priorități .... — — — — — 8 Spe. d’asicurare Da­cia (500 lei noul). . 480 430 — ■— — ° Deto România . . 90 80 — — — Deto a doa emisiune — — — — — ° JP —­ ri la 3 luni la vedere SCHIMBULU _____________________ Paris.....................99.15 _ London .... 25.15 _ Berlin..................... 122} __ Viena..................... 204 _ Amsterdam . . . 206 _ Belgia..................... 98.05 _ Olanda .... — — Mandat. Tesaurulul — — Scomptü pe anu . . 18 15 5® Renta metalică — — _ go 75 ög Renta de h­ărtiă — — — 70 25 Loturile de fl. 100 din 1860 110 80 Acțiunile Soc. Bancei nationale — 8 46 Acțiunile Credit-Anstalt — 148 50 Londra 3 luni — — — _ no 85 Oblig. rurali ungare — — 51 75 25 Idem idem Banatü-Tiraijóra — 5| 73 50 Idem idem transilvane — 5J 73 80 Idem idem croate-slavone — 5$ — — Argintulü contra h­ârtiei — — 102 50 Ducati — — — — — 5 79 Napoleon d’or — — — — 9 61 100 Mărci imperiale germane — 59 30 INSTITUTULU NOU NORMALU DE DOMNIȘIORE supt direcțiunea Dorinei Verghi în Bucuresci, strada Primă­verei. Acesta instituțiune de educațiune se deosebeșce între tote în România, prin îngrijirile deosebite date din tote puntele de vedere elevelor, ce-i sunt­ încredințate: locuința igienică și îngrijiri stăruitore pentru sănă­tate; hrană bună și sănătosă; in­strucțiune, în tote ramurele proprie educațiunii femeie­, predate după a­­cele metode pe cari șciința peda­gogică le-a consacrată ca mai apte a desvolta, a regularisa pre­cum ș’a’mbogăți inteligința; desvoltarea aceloră calități ale femeiei, menite a face dintr’ănsele bune Românce, bune soții, bune mame și bune în­­vățăture. Esamenele acestei instituțiuni se voră începe în curendă, și părinții voră avea ocasiunea de-a’i constata prin ei înșii superioritatea. M. E. Schina, advocată, strada Germană, No. 6.

Next