Romanulu, iulie 1876 (Anul 20)
1876-07-22
I ROMANULU, 22 IULIV 1876 - 647 In discusiunea generale, d. Apostolim iea cuventulă spre a spune că nu va vota contra convențiunii, dérit voiesce a’șî motiva vot,,In. Raportul coprinde mai multe contradicțiuni. t Intrându în examinarea convențiunii, d. Apostolenu crede că liberul S schimbă a să fi fostă cela mai bună sistemă care trebuia admisă. Acesta tesă d-sea o desvoltă spunândă că e avantagiosă consumatorilor. Noi case, națiune mică, nu putemu impune puteri mari ca Rusia. Declară că va vota convențiunea, pentru că o crede avantagiosă, precum crede și pe cea austro-ungară. Nu zice că n’amă fi putută avea uă convențiune austriacă mai bună; derv așia corn este, ea are avantagi), atâtă pentru grâne, câtă și zaehară și cele-lalte. Avemă mai eu semn legile prohibitive ale nóstre, cu cari vomă putea face multă. Ș’apoi greșelele ce s’aă făcută prin acesta convențiune austriacă se potă repara printr’uă administrațiune înțelaptă. Condhisjândă, d-sea declară că va vota convențiunea: 1-iă pentru că nu mai subsistă nici ună amestecă asupra cestiunii Evreiloră și 2-lea pentru că ni se recunosce ună dreptă seculară. D. G. Bosianu zice că raportul d-lui Sturdza cuprinde unii adâncit studiă economieß ; nici n’ară fi luată cuventulă dé ea nu vorbind. Apostoleuu, emitendu idei asupra liberului-schimbi, care nici nu este în discuția astăzi. Convențiunea cu Rusia este că antidota la otrava ce cuprinde convențiunea cu Austro-Ungaria. Cândîî se închiăiă să con» N^tfeime, trebuie se simți reci și calculatori, cu convențiunea austro-ungară neamă luată după imaginațiuni, căci nu s’aă făcută nici calcule câtă costă je producătorii unele din articole. D-sea a votată contra acelei convențiuni, și astăzi va vota pentru convențiunia cu Rusia, pentru că prin concurința ce ea stabilesce se voră neutralisa relele convențiunii austro-ungare. D. Ministru de externe <fice că in urma raportului savantă al d d-lui Sturdza, puține mai are de țjîsu. Teoriele d-lui Apostolo nu a fostă combătute cu succesă de venerabiluld. Bosianu. Aici nu e vorba de liberulü schimba; nici Francia, uă mare putere industriale, n’a admisă liberuluschimba. Ș’apoi noi, uădată ce s’a merităiată convențiunea cu Austro-Ungaria, nioi Au mai putem reveni ea se ceremü liberulu schimba, suntemă legați de acesta csâncfențiune, pe care o vomă aplica cu durere, dérü cu lealitate. Este vorba a se sei deea convențiunea cu Rusia este ori nu avantagiosă și de ea prin ea, cum ar Ifish fi Bosianu, nu se stabilesceuă concurență care se mai neutraliseze relele ce ar fi resultatü din convențiunea cu austro -ungaria. Suntem legați prin acesta convențiune ea se înbrăiămu și altele analoge cu celelalte puteri. Premisele sunt deja puse, aveți proiectule pentru aplicarea tratamentului Austro-Ungariei și puterilor cari au declarată că voiescă a închiria convențiuni comerciale cu noi. In urma acestora, ne mai luândă nimeni cuvântulü, disensiunea generale se închide. Se pune la vota ați. unică și se adoptă. Legea în totale, punându-se la votă, se primesee cu 27 voturi, contra 2, din 29 votanți. D. D. Ghirca observă că d. Sturdza a menționată în raportulü d-sele despre ună înn istorică de uă mare valore istorică pentru noi, ela datoza de vre doue sccnle și se află astăzi în manele unui particulară. Deea d. Sturdza ară bine-voi se intervină, acestă aeta póte că Pară putea posede statului. Se nu Se uite că nu de multă ni se sficea că istoria nostră se perde în naptea timpiloră. Rugăcierii pe d. Sturdza se intervină pentru dobândirea acestui prețiosă actă istorică. D. Dim. Sturdza respunde că actulă istorică de care s’a menționată în raportulü d-sele este alü d-lui Costache Negri; d-sea déru nu și ’iü póte însuși. Déea énse Senatulă ar cere d-lui C. Negri ca se ’lu ofere statului, nu se indouiesce ca d-lui va oferi acestă aeta prețiosă ministerului afaceriloru străine. Se pune la votu propunerea d-lui Dim. SVj’lza d’a se face uă grațiosă invitațiune d-lui C. Negri din partea întregului Se ■ , natura se ofere statului actulă istorică , fiecare s’a vorbită. 1) In unanimitate Senatu să încuviințezi propunerea. D. Al. Giani, raportorele comitatului de 1 1 1) Acestă actă e ună documentă originală : ună tratată între Domnul Moldovei Gheorghiță și imperială Rusiei pentru libera dercstare a comerciului de către supușii români și ruși în ambele aceste teri; legaților îî, dă citire raportului d-sele privitoră la modificările aduse legii pentru împrumutură de 42.500,000 lei spre a se plăti căiele ferate Ploiesci-Predelu și Adjudă-Ocna. Neluândă nimeni cuventulă în discnsiunea generale, d. vice-președinte întrebă deea guvernală are vruă obiecțiune de făcută la modificările aduse de comitatul delegațiloră. D. Ministru de finance declară că n’are nici oă obiecțiune de făcută. Luarea în considerare se primește fără disensiune. Art. I se primește nemodificată. La art. 2, d. P. Lungenu elice că minoritatea comitatului delegaților n’a putut primi modificările propuse de majoritate. Acestă proiectă votată de Cameră e însușită de guvernă; majoritatea comisiunii va preschimbată casé cu totulă. D-sea a crezută că guvernulă ’șî va însuși acestă proiectă așia cum s’a votată de Camera deputațiloră. D. raportată dă latitudine guvernului ca se contracteze împrumutulă în orî-ce condițiune, cu orî-ce dobândă și în ori-ce parte a continentului. D. Ministru de finance. Ba și 'n America. D. Lungenu. Se instituie apoi șo uă comisiune care se lucreze împreună cu ministrul. In secțiuni nu s’avită nici uă propunere, afară de secția IV-a, unde d. Giani cu d. Bâțcovenu aă propusă amendamentală de care vorbesc D. D. Lunge nu mai crede că comisiunea de controla ea se propune a se numi este de prisosă, déea Senatulă are încrederea pe care o are și d-sea în ministrulu de finance. Terminândă, d-sea lega Senatulu se respingă modificările ce se propună șî se primesc a proiectula asta cum l’a adusă d. ministru de finance de la Cameră. E vorba d’ună împrumută mare, modificările ce se propună suntă preîmpoverătore și d. ministru de finance nici nu le-a cerutii. Consul emisiunii, timpul, dobânda nu se fiseza câtuși de puținii în modificările ce se propună. Pentru acestea declară că în asemenea condiții nu va vota împrumutulă. D. Dim. Sturdza s]ice că d. preopinentă a vorbită ea cum ară fi fostă uă disensiune generale. Cine póte opri p’uă secțiune d’a face amendamente, d’a Schimba, ori d’a respinge să lege ? Deea celelalte secțiuni n’aă făcută modificări, e treba lord; comitatulă nu e ținută ca se respingă modificări cari ară veni de la uă singura secțiune; chiară in ședință publică se potă propune preschimbări. Proiectată acesta nu e opera actualului d. ministru de financie, ci a predecesorilor d-sele; d-lui l’a presintată Senatului ca se facă ce va crede elă de cuviință, mai cu semn că situațiunea s’a schimbată. Legea a’a votată la 28 Februarie 1876, și guvernul d’atuncî făcea să se credă că țara înota in fericiri financiare. Controlulă corpurilor legiuitóre,’ comisiunea propusă in comitatulă delegațiloră a se institui probéza încrederea ce avem in ministrul de financie. Mărginindu-se numai asupra art. 2, d. Sturdza <fice ca modificarea ce s’a adusă e forte bine făcută, căci legea votată de Camera trecută nu se putea aplica, deorece situațiunea s’a schimbată și ’n țară și ’n străinătate, și noi trebuie se facemu guvernului tóte înlesnirile în grelele împrejurări prin cari trecemă. Cuantulu dobânșiei nu se póte precisa acum, asemenea nici termenul de amortisațiune. Pentru aceste cuvinte, rugă Senatulă sa incuvințeze proiectulu. D. Al. Giani méta că amendamentuli nu s’a făcută în secțiunea d-sele, ci in secțiunea V-a. D. Lungenu, ca mai vechiu parlamentară, trebuia se scie că dreptulu unui senator e de a face amendamente este necontestată. Uădată făcută țină amendamentă, comitatul delegaților, nu putea se ’i ’nlăture examinarea. In materia de financie suntă situaționi cari se simtu, deja cari na se spune. iHinni u aimțu trebuia se înțelagă acesta, și se nu mai faca confasiane, cum a făcută d, Lungenu. Câtă pentru comisiunea de controlă, pe care a est<jut’o de prisosă d. Lungenu, tocmai noi ceatia cari avemă încredere în guvernă, tocmai noîama cerută instituirea unei asemeni comisiunî. Conehiijendu, d. Giani rogă Senatulă s’adopte modificările introduse de comitatul delegaților«. D. Ministru al financielorü zice că s’ar putea separă straniu d-lui Lungenu că se dă atâta latitudine guvernului. Dém asia e situațiunea, nu numai la noi, déra în Europa întregă. D. ministru e spuns încercările nea făcută de a realisa împrumutură prin bonuri de tasantă. Nici în Francia, nici în Englitera énsé nu voră s’aud ă de bonuri de tesaură, căci s’aă friptă cu bonurile de tesaură egiptene. A cerută ca guvernu să se aibă latitudinea d’a contracta împrumutulă cum va crede mai avantagiosă, pentru că situațiunea e din cele mai nesigure, se schimbă pe fiece momentă. Propunerile cea primită de la diferiți intermediari una cu alta nu se potrivescă. Pentru aceaa cere ca se aibă latitudinea de a găsi în înțelegere cu banchiării ună nod modă de împrumută. Și nu numai noi nu putemă găsi bani. Prusia a voită a contracta ună împrumută de 150 milione și nici ună banchtămii n’a voită a’î daună banii, pentu, că nu voră, le e temase de bani pentru ună resbelă. Posițiunea nostră este și mai dificile din causa apropiații de Orient«, și situațiunea să noî nu se va schimba pene nu va înceta resbelulă. A cerută ca vărsările se se eșaloneze treptată cu lucrarea drumului-de-seră Predelu, tocmai ea se nu se cro;ia că ne împrumutămă pentru alte scopuri. Trebuie a sa ține sema de starea Europei și de situațiunea de la fruntarieie nóstre; pentru aceaa crede că aici nu se pute fixa nici emisiunea, nici dobânda. Deea vomă fixa emisiunea, nimeni nu va da mai multă. Controlul corpului legiuitoră este trebuinciosă, d-sea ducere și nu iea singură tota răspunderea condițiunilor cu cari va contracta împrumutur ă. Numirea unor asemenea comisiuni nu atinge întru nimică prestigiu Ui guvernului; nu la noi, ci în țări mai mari ca a nostră se numescă asemenea eumisiuni. D. P. Lungenu zicce că, în urma celoră spuse pene acum,s’a mai luminată. Déea n’a luată cuventură în discusiunea generale, a fostă că doua se sedea ’n considerare proiectul«, déra nu putea se bea cuventulă de câtă la art. 2. După acea a d sea esplică lungă cea a cea voită se înțelega prin cuvintele d-sele d’ântâră. D. Ministru de esterne rogă "Senatulă se invite pe d. Lunge nu a uu’i răpi timpulă esplicându’șî doue ore cuvintele și se se pronundă dé ea este pentru ori contra acestui proiectă. Avemă proiecte de legi mai importante decât cuvintele d-lui Lungenu, și timpu nu mai avemă de perdută. D. Lungenu replică că d-sea e convinsă acuma că proiectul vine din inițiativa guvernului, eră nu a comitatului delegațiloră. (Rîsete). D. Di». Ghika cere închiderea discusiunii, ijicendü e’ară fi uă rușine pentru țara nostră cândă e datore se nu clamă guvernului tóte mijlacele ca se plătea că acele datorii, d-sea va vota acestă împrumută. Discusiunea se închide și se pune la vota articolulă 2, care se primeșee nemodificată. Art. 3, 4, 5 și 6 și celelalte pene la sine se primescă nemodificate și fără disensiune. Legea în totale s’a primită cu 23 voturi contra O. D. Ministru de externe vogă Senatulă a nu se despărți astăzi pene nu se va vota proiectulă prin care se autoriză guvernulă a aplica pentru nouă luni același tratament, ca Austro-Ungariei acelora din puteri cari au declarată că voiescă a închiria cu noi convențiuni de comerciă. Acestă proiectă este mai multă mubilă de indemnitate și s’ar pute vota chiară astăzi. Senatul trece în secțiuni unite. La redeschiderea ședinței, se dă citire raportului. Senatulă, după ce ascultă citirea acestui raport, proceda la votarea autoritării cerută de guvernă, care se primesee cu 27 voturi, contra 1. D. N. Manolescu dă citire raportului privitori la reducțiuniie făcute in ministerilă de interne. Secțiunile toto să primită acestă proiectă. In secțiunea V-a s’a emisă părerea ca aceste reduceri suntă încă mici, și guvernul, cu ocaziunea facerii bugetului pe 1877, se facă reduceri p’uă scară mai întinsă. D. Dim. Sturdza doresee ca acestă proiectă se se voteze in unanimitate, pentru ca la torina d-mi miniștrii se vie cu reduceri și mai mari. Chiăltaiălele nóstre suntă peste putința mijjlocelor n nóstre. Mulțime de funcțiuni suntă de prisaă. D. Ministru de financie zicce că déea corpurile legiuitóre ară mai pute ține uă unuiérüare-care de ședințe, d-sea ară aduce, împreună cu colegii d-sele, proiecte pentru reduceri multă mai mari. D-sea ară pune ea se se facă și rețineri de la lefurile amploiaților nu pentru totă deuna, ci provisoriă. Trebuie se tăiâmă în carne vină și se ia mai acoperimă deficitele prin împrumuturi, căci ne ducemă pe copcă. Câtă amă avută ceva, amă chiăltuită mai multă de câtă aveamă; acum nu mai avemă ce chiăltui. D. Ministru explică d-lui Lungenu cum s’aă făcută modificările la proiectul pentru împrumutură de 42 milione. Nu era făcută de d-sea acelă proiectă; timpul ă era scurtă ca se să fi schimbată și se aducă altulii la Cameră, de aceaa a rugată secțiunile ca, în puterea dreptului ce aă, se aducă modificările cea cerută în formă de amendamente. Gândă s’a dată concesiunea Crawley, s’a dată acestuia autorizarea a începe și lucrările fără se se fi contractată împrumutură. Era și ună deficită evaluată la 16 milione, dera care era mai mart; acestă deficită se prevedea a se acoperi totă din împrumutură de 42 milione; ca cu b ună asemenea împrumută se pute realisa într’uă oră. Cum voiați ca se facă acesta și bă plătescă și lucrările lui Crawley? Ceră consiliu Senatului, și’să rogă a nu se descompleta, căci voiescă a veni c’ună proiectă pentru împrumutură de 16 milione pentru deficită, care e mai mare, ln care am se mai adaugă uă împrumută de 10 milione. Onorea țetei e mai presusă de funcționari, și potă trece pentru realisarea împrumutului încă 5—6 luni. Nu se îndouiesee dorit că Senatulă va aproba reducerile ce se propună, cari suntă puțină lucru în comparația cu cea a ce s’ară mai pute face. D. P. Lungenu vorbisee asupra induceriloră din puntință de vedere ală umanității. Ce se voră face nenorociții cari rămână pe drumuri din suprimarea de funcțiuni ? Multe reduceriară fi vă nenorocite. Alai cere apoi ca se nu se lovescă numai cei unți, cari abia își țină esistența, și propune să reducere la tote salariile plătite de Stată, mai cu semă că ministrulu a promisă că va înapoia aceste sume. Ună arhivară de la Curtea de apelă cu șase copii, venindu-se redusă, a murită într’uă oră cându s’a vei juta fără esistență; în multe locuri suntă impiegați puțini, cum e la comisii, ș’ară trebui mai bine plătiți. D. Ministru de financie întrebă că cine póte simți mai tare inconveniințele suprimării funcțiuniloră de câtă ensuși ministrulu, care prin acésta ’șî face atâția vrăjmași? Déru aceste reduceri suntă astăzi uă necesitate sociale. Ara copiată după țerx avute tóte instituțiunile nóstre; asta am făcută și eu funcționarii, ne-amă întinsă mai multă decâtă puterile nóstre. Avemă astăzi unănumeră îndouită de câtă ne trebuie. (Aprobări în băncile senatorilor). Orice ministeră ve veni, care va simți durerea pentru țară, va trebui se facă reduceri. In administrația decă nu se vor reduce jumătate din funcționari, celă puțină se voră reduce. I-se sfâșia și d-sele afima că funcționarii reduși rămână pe drumuri; démonarea țerei e mai presusă; nu mai merge cu miijlocele ce-ani întrebuințată pâne acum. Ș’apoi numai funcționarii suntă în lipsă? Déru arendașii ? cari s’aă stinsă, nă sărăcite cu desăvârșire. Déru comercianții ? D. Dim. Sturdza aprobă în totală cele <zise de d. ministru de financie și vogă mai întâiă Senatulă ca să primescă reducerile, înainte d’a îngriji de sorta funcționarilor, cari totă au mai multe cunoscințe, se ne îngrijimă de sorta țăranului, care e ajunsă în cea mai estremă miseriă. S’aă creată funcțiuni iară nici uă trebuință, ci numai în scopulă d’a întrebuința diferitele guverne pe amploiați în alte treburi. Avemț pre mulți funcționari, cari nu facă nimică; se dă iată ziua. Ei vor trebui se ’nțelegă că de a-fi înainte trebuie sa muncesca, se lucreze de diminața și péne sora, totă așia cum lucreza și țăran ulci pe câmpă, pentru acea a ’î plătesce Statulă ca se lucreze. Terminândă, d. Sturdza declară c’a formulată uă moțiune de ordine de și prin care se autorisă guvernulă a face orî-ce reduceri va crede necesare în folosul Statului. D. N. Haralambie zice că onerea fetei e în jocă; reducerile trebuiescă primite, căci s’aă crează în trecută funcțiuni spre a le întrebuința pentru alegeri ș’a’șî face guvernulă amici politici. Discusiunea Lichidjându-se se pune la votu luarea în considerare și se admite. Se voteză apoi și pe articole. Legea reducerilor din ministerială de interne se primesee cu 17 voturi contra 4. D. Sturdza dă citire moțiunii d-sele. D. Ministru de financie arăta că ’u proiectulu pentru reducerile din ministeriul financielor, votată de Cameră este ună articolă întocmai ca moțiunea d-lui Sturdza. Nu mai fiindă Senatulă în numără, ședința se rădică aprope la 6 ore. Primimü epistola de mai la vale, ce se vede a fi din partea unui om, care cunosce tote împrejurările și mersurü afacerilor politice ale României. Ne faceműnă datoriă d’a o da publicității. D-luî redactare alu ROMANULUI. Domnule redactare. In Românulu de la 20 Iuliu amu vé ajuta darea în judecată a ministeriului trecuta și din raportulu făcută Camerii amu ve ajuta uă mare părtinire pentru unii din foștii miniștrii. Credit de prisosă a spune că numu fostă din admiratorii ministeriului trecută și bine că ne-amă scăpată de ună asemenea ministeriu. Venindu déja la cestiune, nasce întrebarea: este justă, este politică a se da în judecată ministerială trecută ? Deeamenii noștrii politici credu că acestă faptă este ună actă politică, se vedemă da ce se face părtinire. In raportulu d-lui Stolojană se acusă, pe lingă alții foști miniștrii, și d. Costa-Foru, că, în comună înțelegere cu colegii săi, a abusată de puterea ma spre a falsifica alegerile făcute la 1871; dera d. Costa-Foru, ministrulu de externe atunci, avea de colegi și pe d-nii Crețulescu și Tell. Cum déra acești domni nu se daă in judecată, déea aă fostă în înțelegere cu d. Costa-Foru?! Déea acești domni au fostă de idei contrarie d-lui Costa-Foru, cum nu s’aă retrasă din ministeriu ? Din două una: oră d. Costa-Foru, negăsindu-se culpabile, i-se face oă acusațiune vagă și nedreptă, ori d-nii Crețulescu și Tell suntă deuăpotrivă culpabili cu d. Costa-Foru. Să nu ai târnă încă pe d. Manolachi Costachi Iepurenu, 1) colegulă d-lui Costa-Foru, și cari s’aă retrasă amendoui d’uă-dată din ministeriulă Catargi. Suntemă și cum că uă asemenea nedreptate votându-se de Cameră, lumea va acusa-o cu dreptă curentă de părtinitore. La retragerea d-loră Costa-Foru, Iepureni și alții din ministeriul ă Catargi, a intrată pe răndă în acestă ministeriu, spre a’lă completa, d-nii Vasile Boerescu , G. Cantacuzino, Al. Lahovari, T. Rossetti și Maiorescu. Din raportulü d-lui Stolojană vădă că d-lui Boerescu nu i-se găsesce nici uă altă vină decâtă că la alegerile din 1875, totă în înțelegere cu colegii săi, a falsificată alegerile, singura culpă ce să face și d-lui Costa-Foru. Singulară coincidență ! Dar între colegii d-lui Boerescu la alegerile din 1875 să afla și d. T. Rossetti. Cum să scote acesta de la răspundere?! ori aci este vorba de pasiuni și răsbunări personale, cari voră face mai multă rău acusatoriloră decâtă acusaților”. Responsabilitatea ministerială este solidară între toți membrii unui cabinet, și deea d-nii Catargi, Florescu potă fi vinovați pentru ceva, atunci de sigură că și d-nii Crețulescu, Tell, Iepurenu și T. Rossetti voră ave aceași pedepsa ca cei de süsa. Națiunea, esercitândă controlulă sau prin Cameră, nu póte se fiă de câtă justă, și prin urmare ori toți se fiă dați judecăți, ori nici unulă, căci, în casulă contrariă, ’mi e temă se nu devenimă ridiculi și Camera se nu fiă luată în seriosă. Complândă pe dreptatea și imparțialitatea d-vóstră, vă mulțămescă mai dinainte pentru publicarea acestoră rânduri. Una vechiu abonată. 1) Aei autorulă se amăgesce : „1. le pare nu n’a făcută parte din ministeriul Catargi, nici în timpul alegerilor din 1871, nici în timpul alegerilor din 1875. Nota redacțiunii. BIBLIOGRAFIA. Cremasiunea sau arderea mortßorü* conferințe publice, ținute în amfitatrură din spitalul Colțea, de Azh. Economii, doctoră în medicină, internă al spitalelor civile, membru al societății studiaților din medicină, profesore la șcala superioră de comerciă. Se află de veneire la tote librăriile cu prețură de 1 leu.