Romanulu, septembrie 1876 (Anul 20)
1876-09-26
858 Í ROMANULU, 26 SEPTEMBRE 1876 Afară de acestea, miniștrii primescu mai pe totu jiua scrisori anonime prin cari spară amenințați a fi omorîți, daca voră închiria pacea. Se vorbesce că în cabinete se vorti face schimbări mari. Secretarul ministerului instrucțiunii publice, Ziabey, va fi trimise probabile în Siria ca guvernatore, fiindu ca ideiele sale liberale displacă cu desăvârșire marelui vizirii. Asemenea se zice că Karatheodori va fi numită ambasadore la Viena în locul lui Aleko-bey, care va fi numită guvernatore în Bulgaria. Din tote acestea se vede că Turcii sunt dispuși anumi și creștini în funcțiuni. La 28 ale curintei, Porta a comunicată d-lui Elliot în modă confidențială răspunsură relativă la condițiunile de pace ale puterilor. Partea acordă pentru Serbia și Montenegro status-quo dinainte de resbelă, eră în celelalte provincii va introduce reforme în următorulă sensă: înființarea unei adunări libere alese cu reședința în Constantinopole. Poporul va alege deputați în consiliele districtuale, cari voră trimite deputați din sînulă loră în consiliul provincială și acesta va trimite delegați în adunarea națională din Constantinopole. Astăferă Bosnia va trimite la adunarea din Constantinopole șase deputați, trei musulmani și trei chreștini; Herzegovina patru, două musulmani și doui chreștini; Bulgaria opt, patru musulmani și patru chreștini; Smirna cinci, trei musulmani și două chrestini etc. In vacanțe va rămâne în permanință uă comisiune de priveghiare pentru a controla actele guvernului. Sir Elliot comunicându acestă răspunsă și celorălalți ambasadori, puterile s’au declarată nemulțămite cu densulă și au cerută garanții solide de la Portá în privința sincerii aplicări a reformelor ff. Savfet-pașa, vnândă cunoștință de cererea puterilor, va convoca unei consiliu compusă din notabilii imperiului pentru a formula răspunsulă definitivă. După cum sermă ânsă, acestă consiliă nu s’a convocată până acum, din causa că Parlea, chibzuindă din nou asupra cererii puteriloră, a refuzat fi-o, și astftfelă rămâne ca ’n curândă să să lámurescá noua atitudine a Porții. nă suferită din causa amânăriloră și străgănirilorft. Luni, la 27 Septembre, se va înfățișa din noă procesulă nostru. Face mă dură căldurosă apelă la d-nii advocați din Bucuresci, mai cu semn acei cari cunoscă împrejurările de p’atunci, să ne apere contra inculpăriloră meschine ce ni s’aă adusă. Primiți, d-le redactare, asigurarea deosebitei nóstre stime. Lince, Puțurenu, Ioniță Dumitrescu, Zimnicenu, Nicu Gheorghe. Colegiul II electorală de la judeciale : Doljă, Fălciă, Tecuci, Ilfovă, Râmnicu-Sărată, Botoșani, Nemțu și Prahova sunt convocate în ziua de 28 Septembre viitorü, spre a împlini prin nouă alegeri vacanțele ce esistă în Senată. Colegiul Universității din Iași este convocată în ziua de 30 Septembre viitoru, spre a împlini prin nouă alegere vacanța ce esistă în Senată, Bucuresci, 24 Septembre, 1876. D-luî redactorii ale ROMANULUI. Domnule redactor?, încă din anulă trecută 1875 s’a intentată procesă la vre douăzeci cetățeni de către regimul de atunci, supt cuvântă c’amă făcută desordini la alegerile din Aprie 1875, închiși pe atunci, pe cândă să urma góna contra alegătorilor pacinici din tota țara, pentru că ne-amă dusă să ne esercitămă nn fi dreptă sântă consacrată de Constituțiune, abia amă putută fi liberați după ce cu toții amă adunată mă garanțiă pentru acestă scapă. Amă fostă în mai multe rânduri târâți î naintea justiției, fără să putemă fi judecați, din cauză că ne lipsiaă apărătorii. Interesele nóstre leskelulu turco-sârbii. Ambele părți se pregătescă din tote puterile la uă luptă decisivă. Uă mare parte din armata sârbă de la Ibar a primită ordină să mergă la Deligrad, unde aumai sosită cinci batalioni de la Iankova-Klisina, precum și uă bateria. Abdul-Kerim-pașa încă își concentră tote oștirile, ordonând lui Osman-pașa să detașeze o divisiune, care a și plecată în mersă forțată peste Knasevatz spre a se uni cu grosulă armatei turcesce. Din Bosnia se anueră că legiunea de insurgenți de supt comanda lui Despotovici s-ar fi desființată, din cauză că bosniacii refuză d a se mai bate. Astăzi în tata Bosnia se zice că sară afla numai trei legiuni de insurgenți conduse de Marinkovici Iaksici și Terkulja. Numărul totală alu acestoră legiuni se zice că s’ară urca numai la 1400. Două ciocniri, în cari insurgenții au suferită mari perderi, se vede c’aă fostă d’ajunsă pentru potolirea revoltei. Din Herzegovina se scrie că Mukhtar-pașa ar fi cerută de la Porta ună noă ajutoră de trupe. Porta însă ar fi respinsă că nu mai are trupe la disposițiune. Astăferă Mukhtar-pașa, avându numai 15,000, cu anevoiă va pute se întâmpine atacurile Muntenegrenilor, și telegrama de ieri ne-a și anunciază că Mukhtar pașa aflându-se în retragere către Gorița, armere-garda lui ar fi fost abătută de insurgenți. Intendența militară turcescă aprovisionată în săptămâna trecută cetățile Trebinje, Stolac și Niksici. In districtul Popovopolje s’aă resculată din nou 400 Herzegovineni. In fruntea acestei bande se află preotul Musiei. Se zice că Porta ar fi invitată pe Ali-pașa să ’i desemne dintre chreștini și musulmani pe acei cari ară fi apți a face parte din consiliul națională. Cu tote aceste încercări, insurgenții din Herzegovina nu suntă delocă dispuși a depune armele, fiindă că nu mai credă în promisiunile Turcilor”. Raportul No. 156, adresații d-lui ministru de finance din partea comisiunii de anchetă, numită la epitropia spitaleloru brâncovenescî, precum și procesele-verbale dresate la localitate. Convocarea colegiilor senatoriale vacante. Colegiul I electorală de la judecțele : Vâlcea, Brăila, Râmnicu-Sărată, Argeșă, Tutova și Fălciă sunt convocate în ziua de 26 Septembre viitoru, spre a împlini prin noul alegeri vacanțele ce esistă în Senată. — Urmare 1) — Chiăltuielele. Amu ajunsă, d-le ministre, la partea cea mai delicată pentru epitropia brâncovenescă, la partea chiăltuielelor. Lista ce alătură mii noi de chiăltuieli mai importante, mai esențiale, reprodusă după bilanțele anuale ale epitropiei, ve va da măsura fapteloră și operațiunilor săvârșite de epitropia în intervalul de la 1859 — 1876. Din acestă listă, merită uă deosebită mențiune următor loră chiăltuieli, pe cari le specificamă pe sema fiecăruia aședământu l I. Aședămenti dă Domnița Bălașa. Chiăltuielile făcute de d-nii foști epitropi, supt titlulă de «leple veduvelorfl», s’au rădicată la sume forte însemnate în fiecare ană. Recunoșcemu, d-le ministre, câtă e de nobilă și înaltă simțimentulă de caritate chreștină. Scimă câtă de multă ara dreptul ă la sprijinul umanității clasa veduvelor sărace. Dară scimă asemenea că multe prevederi piese nu ’șî atingă totăde-a na scopulö și că multe ajutore nu intră d’a dreptur ă în manele veduvelorü sărace. Autorii testamentului, în înalta loră dorință de a aduce reale ușurări clasei de omeni săraci și ticăloși fără adăpostire, «a preventB» a se locui totă-de-una de pomană odăjeîe din prejurul bisericei, se se «ajle și se se caute la scăpatăciunea loră pe câtă venitulă va ierta.» N’amă găsită casé în nici uă parte a testamentului veri-unătestă prescriindă crearea unei chiăltuielî însemnate supt titluri de lefile văduvelor și ajutore la rece de considerația. Asupra acestui puntu, donatorea se esprimă astăfelă: «Ințeligendă că cea a ce se <zice, se facă «danii cu îndestulare pentru încuragiarea «celor» în sărăcia frați chreștini, însemnază «ceaa ce soiă că ânsuși iubitulă meö so«dă Banulă Grigore Basaraba Brâncovenu «cugeta să facă și turburările vremii nu «l’aă iertată, m’amă hotărîtă se sevâr«șescă zidirea «unui spitald supt numirea «de Brâncovenu.» Astă-felă dâră, «prin danii și prin mângâierea celor săraci», s’a ințeles căutarea bolnavilor, «ce pururea urmeză a se face în spitalu», și adăpostirea văduvelorü în localuld d’împrejurură așezământului. Aminosce mănnsé că este und faptd de deosebită filantropia de a se ajuta și văduvele séu bolnavii cari stau în casele lor particulare, énse nu s’aru puteau zice că, 1) A vedé «Românulu» desprî, supt pretestată de ajutorii, s’a făcută risipă în fundurile acestora așezăminte ? Vedemă că lefde vilduveloră, cari negreșită nu suntă acelea fee se află adăpostite împrejurulu așezămintului, s’ad urcată la suma următore: Lefile veduveloră pe anulă 1859 au fostă In intervală de 9 ani, capitolală chiăltuielelor, numiții «lefile veduveloră» a ajunsă aprópe la Indouita. N’aă fostă de ajunsă case așia numitele chiăltuielî «lefuri la văduve», s’aă mai înscrisă prin bilanțe și că a doua seria de lefuri supt numirea de „ajutore împărțite la deosebite fece de considerație“. Acestă chiăltuielă a sporită la întreită în intervalul de 9 ani, cu singura escepțiune că de la anul 1864 ajutorele suntă contopite cu chiăltuielă hramuriloră. Totă atâta vrednice de examinată sunt și chiăltielile pentru „meremeturi obicinuite“ pe sema bisericei Domnița Bălașa. La anulă 1859 „meremeturile“ începu cu lei vechi 4,024 par. 10, mergSudă treptată din ană în ană; la anulă 1864 „meremeturile“ sunt trecute cu suma de lei 23,308, în 1865 cu 28,049, eră la anul 1866 se redă ajunse la 42,555. De la „meremeturi“ epitropia, trecendă la construcțiuni, începe a înregistra în bilanțele sale următorea nouă chiăltuelă pe sema casei Domnița Bălașa. Suntemă de opiniune a se convoca uă comisiune de arhitecți saă antreprenorî de zidriî, pentru a se rosti deca noua clădire făcută lângă biserica Domnița Bălașa costă in realitate aceste 386 miî lei nou. Inchiăiămă aci principalele chiăltuielî ale stabilimentului «Domnița Bălașa». Spitalul brâncovenescu. Ri^producemă aci chiăltuielile făcute de epitropie, supt numirea de brana și așternuturi, de meremeturi obicinuite și de construcții. » Haine și așternuturi. In anul 1859, figureză chiăltuieli, lei în intervală de 9 ani, costulă «haineloră și ală așternutului» bolnavilor, se urcă pe uă scară întinsă, atingândă enorma proporțiune de opta ori mai multă. Pe cândă la 1859 cumpărătorea rufeloră și așternuturiloră a costată numai lei 7,638, la anul 1861 ajunsese la 57,908. Crescută a și numerasă bolnaviloră din spitalul brâncovenescă în proporțiunea de optă ori mai multă ? Ece ce găsimă . La 1859 Februarie era în spitală 200, paturi. Idem la 1877 200 paturi. Trecândă la «obicinuitele meremeturi» pe sema spitalului, aflamă în bilanțe următorele sume : Meremeturile la spitală aă sporită de la 7 mii pâne la 46 mii, adică peste șase ori mai multă. Și este de însemnată că în aceste «meremeturi obicinuite» n’au intrată și sumele de maî la vale, întitulate prin partida acelora ani «reparații sau mici construcții», cari începă de la 20 mii și se urcă la 100 mii lei vechi pe ană. In 1859, reparații și clădirea a cinci odai lei vechi ideii pe 1860, la moșii. . 26,600 1662,488.26 Idem pe 1862, la spitală și 2 private.................................. 100,504 — Idem pe 1863, cuhniă, spălătoria, băi și spitală . . . 30,194 35 Idem pe 1864, facere de canală....................................... 13,500 — Precum vedeți, d-le ministre, s’aă chiăltuită sute de mii de lei numai pentru întreținerea localuriloră, aci supt numele de «meremeturi,» aci supt acela de «reparații» în fiecare ană. In stare de deseverșită ruină deca ară fi fostă aceste localuri, ancă n’ară fi dată locă la atâtea imense chiăltuielî ca acelea ce s’a făcută pline aci de epitropi. Aceașî progresiune crescânda observămă și în privința capitolului «lemneloră de focă», care începe la anulă 1859 cu lei vechi 42,482 și se urcă gradată pene la anul 1jg. 1869 la întreita sumă de lei vechi 117,648. Susținerea corului vocală de la Domnița Bălașa începe la anul 1868 cu uă chiăltuiala de lei nouî 7,130, și se urcă până la 1874 la suma de lei 18,528, adică la întreită în șase ani. Utilitatea acestui servițțu este necontestabile, dară este exactă suma chialtuieleloră înscrise în socoteli? Nu vomă sfîrși înainte d’a se face cunoscută și prețura cu care s’a spălată rufele la acestă spirală. In 1860 spălatură rufeloră pe 9 luni a costată lei vechi 24,259—6. In 1861 spălatură rufeloră pe 7 luni, a costată lei vechi 19,401 —22. In termeni de miijlocă, numai spălatură a costată 32 mii lei vechi pe ană. Ca conclusiă la partea chialtuieleloră, resultă următorele : In noue ani de zile : pensiunile veduveloră s’aă îndouită. Pensiunile feșeloră de considerația s’aă întreită. TM Meremeturile obicinuite ale spitalului s’au înseșită. Meremeturile obicinuite ale Domniței Bălașa s’aă înzecită. de lei vechi........................6 »,028 22 Idem, pe anul« 1860 . . 69,990 — Idem, « 1861 . . 74,642 — Idem, « 1862 . . 79,550 20 Idem, « 1868 . . 79,704 — Idem, « 1864 . . 99,142 20 Idem, « 1865 . . 99,394 20 Idem, « 1866 . . 99,993 20 Idem, « 1867 . . 108,508 — Aceste «ajutore de considerația» se înșiră astăfelă : pe 1859 1. vechi 31,500 — Idem, pe anulă 1860 . . 17,325 — Idem, « 1861 . . 17,750 — Idem, « 1862 . . 11,025 — Idem, « 1863 . . 14,175 — Idem, « 1864 . . 56 627 32 Idem, « 1865 . . 46,760 30 Idem, « 1866 . . 54,827 11 Idem, « 1867 . . 49,5377 Chiăltuielî pentru edificiul ce se lucreză din nou pe locuia cumpărata de la casa Golescului. In anul 1871 lei nou. . . 69,867 49 Idem 1872 « „ . . 25.197 54 In anulă 1873 » » . . 94,220 42 Idem 1874 » » . . 78,393 28 Idem 1875 » » . . 114,403 92 Idem 1876 » » . . 4,746 93 Totală 386,829*58 vechi........................................ 7,638 — Idem, pe anulă 1860 . . . 17,359 12 Idem, » » 1861 . . . 19,600 30 Idem, » » 1862 . . . 20,444 34 Idem, » » 1863 . . . 22,796 — Idem, » » 1864 . . . 58,930 20 Idem, * » 1865 . . . 23,398 36 Idem, » » 1866 . . . 48,977 6 Idem, » » 1867 . . . 57,908 — In anulă 1859, pentru meremeturi lei vechi..................................... 7,029 23 Idem, pe anulă 1860 . . . 6,448 — Idem, » » 1861 . . . 11,191 32 Ifiem, » » 1862 .. . 7,280 34 Idem, » » 1863 .. . 13,528 5 Idem, » » 1864 . . . 32,972 11 Idem, » » 1865 . . . 30,107 — Idem, » > 1866 . . . 46,698 15 Idem, » » 1867 . . . 39,588 25 FOIȚA .ROMANULUI“ GEORGE WASHINGTON 1) Filadelfia și Mount-Vernon. — Uă visit ă la mormentulií h i Washington. — Urmare 2). — De la mormântulăcelă noă, visitatorul ajunge la parculă căprioriloră, situată într’uă postțră pitorescă între fluviu și baia colinei plantate. Washington întreținea acolo, pentru plăcerea sea, căpriori domesticiți. De acolo, printr’uă scară cu treptele cioplite într’un mod grosolană, te sui lamnă pavilion de veră înconjurată de verduță și atâtă de ruinată într’uă parte, încâtă e periculosă d’a se aventura cineva acolo. Supt acestă pavilionă se află mă pură adâncă și fără apă, de care se servină, înainte d’a cunosce ghiățăriele. « 1) Traducțiune de N. Nemovici. 2) A vede pomănilă de ieri, pentru a ține la recere carnea, untură, etc. Vină apoi ruinele florăriei și ale dependințelor, zidiri rădicate de Washington. Lui îi plăcea florile, plantele rare, arbuștii, de aceaa prinsese plăcere se adune mai multe plante exotice, cari, întreținute de el, cu cea mai mare îngrijire, înverijină acolo chiară la 16 Decembre 1835, zn în care un incendiu distruse aceste construcțiuni. Foculă lua nastere de la ună cămină care se afla în comunicațiune cu florăria; în mai puțină două oră, florăria, împreună cu dependințele, fu preda flăcăriloră și nu mai presinta de câtă uă grămadă de cenușe. Se putu scăpa ună mică munerü de plante rare, scumpe stăpânului casei, între altele ună palmierii, care nu înflorise nici-uădată, ună sorghe și ună lămâiă care se conservă încă în partea de jos, unde era florăria. Partea principală a locuinții a fost construită de Lawrence, fratele generalului. Aripele au fost adăugite de Washington. Uă terasă înaltă, susținută de colóne, ocupă tota faciada. Supt acesta terasă se preumbla Washington în tote diminețile, în lungu și ’n lată, cu uă regularitate militară, în facia fluviului care se ’ntinde ca ună golfă la piciorul muntelui. Orizontele nu e mărginită la râsărită de câtă prin castele Marylandului. Lângă porta e atârnată luneta de care se servia pentru a urma mișcările corăbielor pe Potomac. Pe câtă s’a putută, s’aă conservată tóte lucrurile în starea în care s’aă găsită la mortea lui. ^In bibliotecă se vede chipulă de gipsă ală lui Washington, copiată de pe modelulă vie de Houdon în Octobre 1785. Prin mijlocirea d-lui Jefferson (atunci ministra americană la Paris), legislatura Virginiei însărcinase pe celebrulă sculptură de a esecuta, în marmură, uă statuă în picvire a eroului independinței. Acestă statuă împodobesce, la Richmond, rotonda Capitolului. Pe ziduri se află câteva gravuri represintând scene de vânatore și bătâlie. Se semnalămă mai cu semă: Andromaca, plângêndű mortea lui Hectore;— mortea lui Montgommery;— mortea lui Warren;— lupta de la Bunkers Hill;— uă coborîre de pe cruce;— uă sântă Agnes. Se mai observă, în biblioteca de la Mount-Vernon, ună portretă în picioire ală lui Ludovic XVI în costumul ă seă de paradă, gravură măruță oferită lui Washington de acestă rege. Cadrulă aurită care ’să înconjură a fostă făcută într’adinsă: el are susă armele regale ale Franciei înconjurate de embleme alese, și lasă armele familiei Washington, în colțuri, monogramele: L. XVI și G. W. Curiosa apropiare! La puțină distanță de portretul ă regală se află ună altă suveniră: chiria Bastiliei, trămisă de Lafayette lui Washington, în Masă 1790, și încredințată îngrijirilor lui Thomas Payne, care se afla atunci la Londra, și uă schiță cu creionulă represintândă distrugerea edificiului. Acestea erau însoțite două scrisore, în care Lafayette jicea: „Permite’mî, scumpe generale, d’a ’ți oferi uă vedere a Bastiliei astfelă cum era la câteva zile după ce am ordonată dărîmarea iei, precum și chiria principală a fortăreței desipotismului. Acesta e ună tribută pe care ’să datorescă, ca filă, tatălui meu adoptivă,— ca adjutantă, generalului meu,— ca misionară ală libertății, patriarhului sâă.“ Washington respunse : „Am primită printr’ună carieră afectasa d-tele scrisare de la 17 Martie și printr’ună altulă gagiulă victoriei repurtate de libertate asupra despotismului; acestea suntă doua probe