Romanulu, septembrie 1876 (Anul 20)

1876-09-15

ANTILU ALU DOÜE­ J BEDELEA Redacțiun­ea și Administrațiunea strada Domnei 14 MERCURI, JOUI 15, 16 SEPTEMBRE 1876 VOIESCU ȘI TEI PUTEA ANUNCIDRI Linia de 30 litere petitii, pagina IV,— 40 bani. Deta-------— — pagi­na III, 2 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite , C-nne, 8. Place de la Bourse LA LONDON, la d. Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. A YIENA, la d-niî Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARUL (A) 3. Edițiunea de sera ÎHE LUMINEAZA-TE ȘI TEI FI A­B­O­N­A­MEN­T E . In capitală: una ană 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. In districte: una anii 54 lei; șese luni 27 lei; trei luni 14 leî; uă, lună 5 lei. Pentru tote țerele Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Șiarului. LA PARIS, la d-nil Darras-Hallegrain 5, rue de l’ancienne comedie, și Hava», Laf­fite , C-nne, 8. Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G.Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancaze se refusă. 20 BANI EXEMPLARUL SER­VICIUL U TELEGRAFICII ALU «ROMANULUI». Viena, 25 Septembre. — Corespondința politicii anunciă supt reservă că suspenda­rea de arme între părțile beligerante s’a prelungită până la 2 Octobre. Constantinopole, 25 Septembre. — Porta a acordată prelungirea suspendării ostilită­­țiloră încă pentru optă­rile, sperândă că puterile îi vor­ face cunoscute in acestă timpă condițiunile for­ de pace. Agenția Havas anund­ă că ambasadorii voră comunica mâne Porții condițiunile de pace­otărîte de puteri, la care și Rusia a aderat, în principiă. Viena, 26 Septembre. — Corespondința politicii face, într’ună articolă oficiosă, că principele și guvernul­ Serbiei consideră ca să revoltă proclamarea lui Milan ca rege și am­estecură nelegitimă ală armatei în politică. Austria nu e de­locă dispusă a recu­­nosce titlul­ de rege, daca se va da prin­cipiul; tate consecințele lui vor­ întâlni obiecțiuni din partea Austriei. Constantinopole, 27 Septembre. — Res­­punsul­ Porții la propunerile puterilor­ în privința pacificării e probabile că va fi fa­vorabile. S’a decisă a se crea un­ consiliu de re­forme compusă de 30 musulmani și 30 chreștini. Acestă consiliă, care va fi alesă, se va ocupa cu reformele cerute de puteri. Guvernul­ va lua inițiativa aplicării ace­­loră reforme în totă imperială. BUCUSi­a, RAPCIUM Șase­spre-ijece locuri sunt­ vacante la Senată. Simpla enumerare a aces­tui faptă, este de ajunsă spre a a­­însemnătatea politică a alege­­rilor, ce suntű a se începe peste­­ Jece­­ zile, la 26 ale curentei luni. întrunii corpă care adesea lu­­creză cu 35 sau 36 membrii, este naturală ca șese-spre-a rece noul ale și se aibă uă înrîurire otărîtore. Deca­dera cândă­va alegâtorilor, nu le-a fostă îngăduită de a fi nepăsători despre vr’uă alegere, acesta este în ocasiunea viitorelorä alegeri pentru Senată. In ceea ce ne privesce pe noi ca partidă politică, ne uitămă spre a­­ceste alegeri cu cea mai deplină li­­niște, de­ore­ce majoritatea colegii­­lor­ vacante este compusă din cole­­giile cele mai statornice și mai de­votate principielor­ naționale și li­­m pale, precum colegiul­ II de Doljă, colegiile de Prahova, Tecuciă, Boto­șani, Argeșă, Afovă, Brăila, etc. Ceea ce ne este dară noué a­minte, e numai de-a vedea statornicindu-se vă­dată și în România interesulă celă vră ce’lfl­tă alegătorii pentru îndeletnicirea dreptului lor­ în ori­ce Stată în adevară parlamentari. Nu va fi d­ezășuită regimul­ constituțio­nală în România, sistema parlamen­tară nu va fi de­câtă uă­ilusiune și numai în răstimpuri­lă realitate, pe câtă vreme nu va intra în deprin­derile, în moravurile cetățianilor, i­­deia că ei toți iau parte la guverna­rea țarei, adică la îngrijirea intere­sată loră în genere și că acestă participare la guvernământul­ țarei se face prin insulă de dreptulă loră electorală. De câte ori ună cetățiană voteza, face un actă de guvernământă: el o delegă pe acela care în numele sau trebuie sa se ocupe de-a dreptulă de afacerile Statului; scă, de câte ori votéza, numesce pe vechilulă care trebuie se îngrijască de moșia cea mare, ce coprinde tóte moșiele, mo­șierele și părticelele de pământă, proprietăți particulare, cari tóte voră suferi deca moșia cea mare comună va fi roă îngrijită. Amă voi sa vedemă pătrunț­ândă și întărindu-se în consciința fie­că­­rui cetățiană înalta datorie ce este legată de dreptură electorală ; numai atunci guvernul­ va face cea­a ce națiunea va voi, și afacerile publice voră merge conformă voinței națio­nale : țara va fi atunci totă­da­una mulțămită de guvernul ă iei, căci elă va fi pururea fidelulă iei represin­­tantă. Se va­­ zice că ceea ce ceremă noi este idealulă regimului parla­mentară, care nici chiară în țări ci­­vilisate ca Francia, Germania, nu e încă realisată. Acesta e adevărată; totă atâtă de adevărată este ânsa că puține țări în Europa suntă atâtă de primitare ca România de uină regimă sinceră și pe deplină parlamentară. E de ajunsă a reaminti că în Ro­mânia n’a existată nici­ vă­dată, nici feudalitate, nici vre­unul­ din drep­turile derivândă din feudalitate; că totă­da­una sistema electivă a fostă temelia Statului română, pentru a recunosce că ea pare să ajungă de îndată acolo unde aă ajunsă alte țări multă mai puțină favorisate în acesta privire de­câtă densa, pre­cum Englitera, Belgia, Olanda și El­veția. Apoi este dovedită că într’uă țară mică, regimulă parlamentară să statornicesce cu multă mai răpede și mai lesne de­câtă în țările cele mari. Ceremă numai ceea ce este prin putință a se face. Și de astă-dată nu ne adresămă la alegătorii colegiului IV, cari dă îndouită nenorocire de-a nu fi destulă de luminați și de-a nu vota directă, spre a se interesa mai de-aprope de dreptul ă lară electorală, nu ne adresămă nici chiară către numerosulă colegiă al­ III-le, ci nu­mai către colegiele I și II pentru Senată. Alegătorii acestor­ două colegie trebuie să simtă că au cuvinte pu­ternice și numerose de-a fi fórte ge­loși de dreptul ă lară; acestă dreptă se schimbă pentru dânșii într’uă da­toria imperiósa, fără de care nu pate să fiă justificată în ochii națiunii fa­­vorea ce le-a asigurată Constituțiu­­nea. De­și puțini la numără — căci numai cei avuți potă să fie alegători la Senată — votul ă soră precumpă­­nesco pe ală națiunii întregi. Ceea ce voteza Camera, represintantea na­țiunii în tote stările sei sociale, pote preface sau nimici Senatulă, represin­­tantulă celor­ puțini. Alegătorii pen­tru Senată trebuie dară să se arate demni de acestă înaltă favore și mare putere. Acesta le este atâtă de lesne­­a’aă de­câtă a merge toți la votă, a nu se arăta nepăsători și uitători de datoria și de dreptul ă loră, și voră răspunde la misiunea ce le-a încredințată Constituțiunea. Ei, puțini la numără, și cari mai lesne se potă înțelege între denșii, să’și ie frumósa sarcină de-a așeția temeinică, și de a întări regimul­ parlamentară, arătândă că înțelegă însemnătatea rolului ce le-a dată pac­­tură fundamentală ală țărei. Nu este de ajunsă ca Constituțiunea se-i fi pusă mai presusă de alegătorii pen­tru Cameră, trebuie se soie a se menține ei înșiși la acea înălțime, seă altă­ felă voră proba că legiui­torii constituanți au comisă uă mare erore în privirea loră. Noi, organă ală opiniunilor­ libe­rale și democratice din România, nu venimă se solicitămă alegătoriloră pentru Senată de câtă ună singură lucru: se’și esereite toți dreptulă; interesulă superioră ală principieloră nóstre politice cere ca fie­care cetâ­­țiană se’și facă datoria, și prima datorie a cetățianului este de a lua­tă parte activă la îngrijirea intere­­selor­ generale, prin exercițială con­­sciinciosă ală dreptului seă electo­rală. Iată în ceea ce privesce în spe­cială pe alegătorii ce facă parte din partida ce avem­ și noi onerea de represinta, n’avemă de câtă a le a­­răta șese­spre­zece colegie vacante la Senată, și a le aminti că, după cum își voră așterne, așa se voră culca. Nobilulă organă ală „ marelui par­tidă conservatorii“ face onore d-lui Eugeniu Stătescu, ministru al­ jus­tiției, de-a’lă urmări cu uă furie deo­sebită. Crescândă negreșită, conformă principieloră sele, că nu se adreseza de câtă numai către găgăuzi și ne­rozi, privesce și în aceste atacuri ca în tote, respectul­ adevărului și buna­­cuviința ca nesce incătenari demne numai de mojici, iară nu de nobilii cavaleri ai dreptului divină. Felicitândă pe d. Eugeniu Stă­tescu de înverșiunarea particulară cu care ’să onoreze elegantulă și cu­­ratură ijiară, ne vomă ocupa în alte numere cu restabilirea câtoră­va fapte ce’să privescă. Iiiarulă rusescă Qolos își unesce vocea cu cele­l­alte­­ fiare cari răs­­pândescă informațiuni pacifice. A­­cestă­­ fiară crede a pute afirma cu siguranță în menținerea păcii euro­pene, pentru că Germania, Rusia și Anglia suntă de acordă în cestiunea Oriintelui. Journal de St.­Petersburg se esprime în același sensu și se aretă forte sa­tisfăcută că principele Milan a res­pinsă pronunciamental­ armatei de la Morava, din ’nainte de resbelă. Desființarea institu­­țiunilor­ din provinciale resculate cari îm­piedică pacinica conlocuire a deosebitelor­ rase, îndatorirea Turciei de a nu altera a­­ceste rase prin colonizarea provincielor­ cu musulmani. Ministrul­ crede că în urma suspendarea ostilităților­ se va închiria mai întâiă una armistițiu și apoi pacea. Paris, 22 Septembre. — Temps desminte scriea că principele Orloff ar fi propusă du­celui Decazes convocarea unui congres­ la Bruxelles. Liberte anundță că, în statulă republi­cană Ecuador, ar fi isbucnită uă revoltă. Președintele Barrero a fost­ depusă și în­locuită cu generalele Ventimillia. Reproducemă după edițiunea de dimineța a numărului precedinte ur­­matorele : Estafette publica următorea telegramă din Viena: Ece respunsură testuale adresații Porții de d. Andrassy în privința condițiunilor­ de pace: «Neacceptabile, dorü de discutată. Nu póte fi pace, fără asigurarea reformelor». Roma, 21 Septembre.—Comitetul­ pentru ajutorarea Slavilor, a înainta astăzi că a­­dresă d-lui ministru de externe, Melegari. Adresa recomandă guvernului a face totü posibilulu pentru triumfulu causei naționale a Slavilorü. Ministrul­ Melagani a primit o forte sim­patică deputațiunea însărcinată cu ducerea adresei ș’a declarată că e d’acordă cu pă­rerile și simpatiele comitetului. Cabinetulă italiană de la isbucnirea resbelului n’a în­cetată a spune puteriloră ce ar­ fi opor­tună a se face pentru restabilirea păcii. In privința condițiunilor­ de pace, guver­nulă­a aflată de cuvință a conveni asupra următorelor­ propuneri: In privința Ser­biei și Muntenegrului menținea Statului quo SOIRI MAI NOUI. Londra, 22 Septembre.— Cores­­pondintele agenției Renter telegra­­fieză din Belgrad: „Colonelulfl Monteverde, ajutoră ale șefului de statu-majorü alü ar­matei lui Cernateff, a sosită la Bel­grad, însărcinată cu u­ misiune de încredere pe lângă principe. „Circulă scomptulă că m­ă corpă de artilerie de asediu ală Turciloră, destinată a bombarda Deligradul­, trecândă pe puntea de la Tatar-Ba­­zardjik, a căzută din causa ruperii podului. „Pestilența s’a declarată în armata lui Abdul-Kerim. „Generalul turcă e silit a’și schimba la fie­care trei­­ zile posițiunile din fad­a Alexinatului ș’a’și arde tóte corturile.“ Agenției Havas i­ se comunică ur­matorele de către ambasada turcă: S'a propagata noutatea ca armata otomană ară fi comisă infracțiuni la suspensiunea ostilităților­ între Tur­cia și Serbia. Sorii autoritate ne per­mită d’a afirma că acestă noutate e cu totul­ neîntemeiată. Londra, 22 Septembre.—Corespon­­dintele oficiului Reuter telegrafiaza din Belgrad că numai în urma stă­­ruințelor­ diplomatice reîno­ite, mai cu semn din partea Rusiei, princi­pele și guvernul­ sârbă n'au luată în considerare proclamarea principe­lui ca rege ală Serbiei; poporațiu­­nea aclamase acesta proclamațiune cu intusiasmă. Londra, 22 Septembre. — La Buc­­kingam-Shire, s’a alesă candidatură conservatoră, d. Freemantel, cu 2,725 voturi în contra a 2,550 dobândite de candidatură liberale, d. Carington, Viena, 23 Septembre.—După sciri din Belgrad, generarele Cernaieff ar­ fi accentuată atitudinea sea­belicasa făcândă ca armata se jure credință principelui Milan care rege ală Ser­biei. După aceleași sciri, se­­ zice că> dace Milan nu va primi proclama­rea, i-se va da ună succesoră. Guvernul­ rusă a desaprobat și pe fac­ă atitudinea lui Cernateff ș’uă te­legramă din Livadia a invitată pe principe a desaproba pe generarele s­ă. S’asigură că generarele turcă Ab­­dul-Kerim ară fi adresată coman­­dantelui sârbă uă scrisóre, în care s’ară fi sculată pentru ultimele acte de re­belă, explicându-le prin întâr­­­ziarea sosire! ordinelor­ guvernu­lui sâă. Belgrad, 23 Septembre. — S’asi­gură că ’n sînul ă consiliului de mi­niștrii ară fi mari neînțelegeri în pri­vința primirii sau refulării titlului de rege de către principele Milan, sele lordului Beaconsfield asupra mer­sului negoțieriloră, precisândă ânsa u­ă puntă care pân’acum a rămasă ore­cum în umbră. In adevară, d. Meleganu, în râspunsură adresată co­mitetului instituită în favorea Sla­­viloră, a resumată basele negoțiări­loră astă­felă : menți­ea statului quo in Serbia și Muntenegru, crearea de nouă instituțiuni administrative în provinciele resculate, spre a face se traiasca în pace unele lângă altele poporațiunile musulmane și chres­­tine și în fine îngagiamentulă luată de Turcia de a nu mai întemeia noua colonii musulmane în provinciele chreș­­tine ale imperiului. Cari vor­ fi ânsâ nouele institu­țiuni ce se voră da Bosniei, Bulga­riei și Herzegovinei ! Nici lordulă Bea­consfield, nici d. Melegari n’aă spusă­ o, ânsa o spune Monitorulo universale, care trece ca organă ală d-lui duce Decazes, ministrulă de esterne fran­­cesă, așa că suntemă în posițiune d’a cunosce opiniunile cabinetelor­ din Paris, Londra și Roma. „Nu e de­locă vorba, <Jice Moni­torulu universale, d’a crea în sînală Balcaniloră noul state cari se aibe auto­nomia loră politică ca România și Ser­bia. Toți scră că Austro-Ungaria s’ară resemna forte anevoiă la crearea unor­ asemenea state; și Europa, voindă mai înainte de tate se suprime ori­ce causă de complicări ulteriore, nu se póte gândi se creeze combinațiuni cari ară fi de natură d’a distruge echilibrul­ în Austro-Ungaria. Dacă ea se gândeșce seriosă se organiseze în sînală Balcanilor, ună felă de independință locală și comunală care, se m­otestă pe locuitorii chreștini în contra fanatismului musulmană și se ve­de, pe tărâmură administra­tivă, garanții de regularitate, de or­dine și de dreptate, cari le-au lip­sită forte adesea supt administrația musulmană.“ Acesta însemneza cu alte cuvinte că Bulgaria, Bosnia și Herzegovina voră rămâne parte integrante din imperiulă otomană, voră fi guver­nate de funcționari dependinți di­rectă de guvernulă turcescă, dară voră ave uă autonomie locală și co­munală. Pe d altă parte însâ uă telegra­mă cu data de 23 Septembre, adre­sată din Berlin farului Times, anun­dță că puterile au consimțită a păs­tra statu-quo în Serbia și Muntene­gru. Tóte puterile, afară de Austria, dorescă autonomia completă a Bos­niei și Herzegovinei pentru a pune pe chrestini la adăpost­ de procede­­rile arbitrare ale Turcilor­. Oă altă telegramă din Buda­ Pesta confirmă scrrea privitore la crearea de state autonome la sudul­ Aus­triei, anunciândă totă­d’uă­ dată că, decá d. Andrassy va primi acesta propunere făcută de Anglia, miniș­trii Ungariei își vor­ da demisiu­­nile. Lordul Beaconsfield, în discursulă ținută la banchetul­ de la Ayles­bury, de­și a confirmat o mersulă fa­vorabile ală negoțierilor­ pentru pace, totuși n’a spusă nimică asupra ba­­selor­ păcii. Ministrul­ afacerilor­ esterne ală Italiei, d. Meleganu, a confirmată lui­ D. Sandulescu-Nanovenu, procurore la curtea de apelă din Bucuresci, ne trimite să scrisore prin care des­minte scirea dată de Timpulă că d-sea ară fi fostă destituită din causă că a luată conclusiuni de achitare în procesul­ intentată d-lui Beste­­loiu, fostă procurore de Dltă, pentru ingerință în alegeri. Nedispunândă astăzi de spad­u, vomă insera­mâne scrisorea d-lui Săndulescu.

Next