Romanulu, septembrie 1876 (Anul 20)
1876-09-15
ANTILU ALU DOÜE J BEDELEA Redacțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14 MERCURI, JOUI 15, 16 SEPTEMBRE 1876 VOIESCU ȘI TEI PUTEA ANUNCIDRI Linia de 30 litere petitii, pagina IV,— 40 bani. Deta-------— — pagina III, 2 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite , C-nne, 8. Place de la Bourse LA LONDON, la d. Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. A YIENA, la d-niî Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARUL (A) 3. Edițiunea de sera ÎHE LUMINEAZA-TE ȘI TEI FI ABONAMENT E . In capitală: una ană 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă lună 4 lei. In districte: una anii 54 lei; șese luni 27 lei; trei luni 14 leî; uă, lună 5 lei. Pentru tote țerele Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Șiarului. LA PARIS, la d-nil Darras-Hallegrain 5, rue de l’ancienne comedie, și Hava», Laffite , C-nne, 8. Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. G.Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancaze se refusă. 20 BANI EXEMPLARUL SERVICIUL U TELEGRAFICII ALU «ROMANULUI». Viena, 25 Septembre. — Corespondința politicii anunciă supt reservă că suspendarea de arme între părțile beligerante s’a prelungită până la 2 Octobre. Constantinopole, 25 Septembre. — Porta a acordată prelungirea suspendării ostilitățiloră încă pentru optările, sperândă că puterile îi vor face cunoscute in acestă timpă condițiunile for de pace. Agenția Havas anundă că ambasadorii voră comunica mâne Porții condițiunile de paceotărîte de puteri, la care și Rusia a aderat, în principiă. Viena, 26 Septembre. — Corespondința politicii face, într’ună articolă oficiosă, că principele și guvernul Serbiei consideră ca să revoltă proclamarea lui Milan ca rege și amestecură nelegitimă ală armatei în politică. Austria nu e delocă dispusă a recunosce titlul de rege, daca se va da principiul; tate consecințele lui vor întâlni obiecțiuni din partea Austriei. Constantinopole, 27 Septembre. — Respunsul Porții la propunerile puterilor în privința pacificării e probabile că va fi favorabile. S’a decisă a se crea un consiliu de reforme compusă de 30 musulmani și 30 chreștini. Acestă consiliă, care va fi alesă, se va ocupa cu reformele cerute de puteri. Guvernul va lua inițiativa aplicării aceloră reforme în totă imperială. BUCUSia, RAPCIUM Șasespre-ijece locuri sunt vacante la Senată. Simpla enumerare a acestui faptă, este de ajunsă spre a aînsemnătatea politică a alegerilor, ce suntű a se începe peste Jece zile, la 26 ale curentei luni. întrunii corpă care adesea lucreză cu 35 sau 36 membrii, este naturală ca șese-spre-a rece noul ale și se aibă uă înrîurire otărîtore. Decadera cândăva alegâtorilor, nu le-a fostă îngăduită de a fi nepăsători despre vr’uă alegere, acesta este în ocasiunea viitorelorä alegeri pentru Senată. In ceea ce ne privesce pe noi ca partidă politică, ne uitămă spre aceste alegeri cu cea mai deplină liniște, deorece majoritatea colegiilor vacante este compusă din colegiile cele mai statornice și mai devotate principielor naționale și lim pale, precum colegiul II de Doljă, colegiile de Prahova, Tecuciă, Botoșani, Argeșă, Afovă, Brăila, etc. Ceea ce ne este dară noué aminte, e numai de-a vedea statornicindu-se vădată și în România interesulă celă vră ce’lfltă alegătorii pentru îndeletnicirea dreptului lor în orice Stată în adevară parlamentari. Nu va fi dezășuită regimul constituțională în România, sistema parlamentară nu va fi decâtă uăilusiune și numai în răstimpurilă realitate, pe câtă vreme nu va intra în deprinderile, în moravurile cetățianilor, ideia că ei toți iau parte la guvernarea țarei, adică la îngrijirea interesată loră în genere și că acestă participare la guvernământul țarei se face prin insulă de dreptulă loră electorală. De câte ori ună cetățiană voteza, face un actă de guvernământă: el o delegă pe acela care în numele sau trebuie sa se ocupe de-a dreptulă de afacerile Statului; scă, de câte ori votéza, numesce pe vechilulă care trebuie se îngrijască de moșia cea mare, ce coprinde tóte moșiele, moșierele și părticelele de pământă, proprietăți particulare, cari tóte voră suferi deca moșia cea mare comună va fi roă îngrijită. Amă voi sa vedemă pătrunțândă și întărindu-se în consciința fiecărui cetățiană înalta datorie ce este legată de dreptură electorală ; numai atunci guvernul va face ceaa ce națiunea va voi, și afacerile publice voră merge conformă voinței naționale : țara va fi atunci totădauna mulțămită de guvernul ă iei, căci elă va fi pururea fidelulă iei represintantă. Se va zice că ceea ce ceremă noi este idealulă regimului parlamentară, care nici chiară în țări civilisate ca Francia, Germania, nu e încă realisată. Acesta e adevărată; totă atâtă de adevărată este ânsa că puține țări în Europa suntă atâtă de primitare ca România de uină regimă sinceră și pe deplină parlamentară. E de ajunsă a reaminti că în România n’a existată nici vădată, nici feudalitate, nici vreunul din drepturile derivândă din feudalitate; că totădauna sistema electivă a fostă temelia Statului română, pentru a recunosce că ea pare să ajungă de îndată acolo unde aă ajunsă alte țări multă mai puțină favorisate în acesta privire decâtă densa, precum Englitera, Belgia, Olanda și Elveția. Apoi este dovedită că într’uă țară mică, regimulă parlamentară să statornicesce cu multă mai răpede și mai lesne decâtă în țările cele mari. Ceremă numai ceea ce este prin putință a se face. Și de astă-dată nu ne adresămă la alegătorii colegiului IV, cari dă îndouită nenorocire de-a nu fi destulă de luminați și de-a nu vota directă, spre a se interesa mai de-aprope de dreptul ă lară electorală, nu ne adresămă nici chiară către numerosulă colegiă al III-le, ci numai către colegiele I și II pentru Senată. Alegătorii acestor două colegie trebuie să simtă că au cuvinte puternice și numerose de-a fi fórte geloși de dreptul ă lară; acestă dreptă se schimbă pentru dânșii într’uă datoria imperiósa, fără de care nu pate să fiă justificată în ochii națiunii favorea ce le-a asigurată Constituțiunea. Deși puțini la numără — căci numai cei avuți potă să fie alegători la Senată — votul ă soră precumpănesco pe ală națiunii întregi. Ceea ce voteza Camera, represintantea națiunii în tote stările sei sociale, pote preface sau nimici Senatulă, represintantulă celor puțini. Alegătorii pentru Senată trebuie dară să se arate demni de acestă înaltă favore și mare putere. Acesta le este atâtă de lesnea’aă decâtă a merge toți la votă, a nu se arăta nepăsători și uitători de datoria și de dreptul ă loră, și voră răspunde la misiunea ce le-a încredințată Constituțiunea. Ei, puțini la numără, și cari mai lesne se potă înțelege între denșii, să’și ie frumósa sarcină de-a așeția temeinică, și de a întări regimul parlamentară, arătândă că înțelegă însemnătatea rolului ce le-a dată pactură fundamentală ală țărei. Nu este de ajunsă ca Constituțiunea se-i fi pusă mai presusă de alegătorii pentru Cameră, trebuie se soie a se menține ei înșiși la acea înălțime, seă altă felă voră proba că legiuitorii constituanți au comisă uă mare erore în privirea loră. Noi, organă ală opiniunilor liberale și democratice din România, nu venimă se solicitămă alegătoriloră pentru Senată de câtă ună singură lucru: se’și esereite toți dreptulă; interesulă superioră ală principieloră nóstre politice cere ca fiecare cetâțiană se’și facă datoria, și prima datorie a cetățianului este de a luată parte activă la îngrijirea intereselor generale, prin exercițială consciinciosă ală dreptului seă electorală. Iată în ceea ce privesce în specială pe alegătorii ce facă parte din partida ce avem și noi onerea de represinta, n’avemă de câtă a le arăta șesesprezece colegie vacante la Senată, și a le aminti că, după cum își voră așterne, așa se voră culca. Nobilulă organă ală „ marelui partidă conservatorii“ face onore d-lui Eugeniu Stătescu, ministru al justiției, de-a’lă urmări cu uă furie deosebită. Crescândă negreșită, conformă principieloră sele, că nu se adreseza de câtă numai către găgăuzi și nerozi, privesce și în aceste atacuri ca în tote, respectul adevărului și bunacuviința ca nesce incătenari demne numai de mojici, iară nu de nobilii cavaleri ai dreptului divină. Felicitândă pe d. Eugeniu Stătescu de înverșiunarea particulară cu care ’să onoreze elegantulă și curatură ijiară, ne vomă ocupa în alte numere cu restabilirea câtorăva fapte ce’să privescă. Iiiarulă rusescă Qolos își unesce vocea cu celelalte fiare cari răspândescă informațiuni pacifice. Acestă fiară crede a pute afirma cu siguranță în menținerea păcii europene, pentru că Germania, Rusia și Anglia suntă de acordă în cestiunea Oriintelui. Journal de St.Petersburg se esprime în același sensu și se aretă forte satisfăcută că principele Milan a respinsă pronunciamental armatei de la Morava, din ’nainte de resbelă. Desființarea instituțiunilor din provinciale resculate cari împiedică pacinica conlocuire a deosebitelor rase, îndatorirea Turciei de a nu altera aceste rase prin colonizarea provincielor cu musulmani. Ministrul crede că în urma suspendarea ostilităților se va închiria mai întâiă una armistițiu și apoi pacea. Paris, 22 Septembre. — Temps desminte scriea că principele Orloff ar fi propusă ducelui Decazes convocarea unui congres la Bruxelles. Liberte anundță că, în statulă republicană Ecuador, ar fi isbucnită uă revoltă. Președintele Barrero a fost depusă și înlocuită cu generalele Ventimillia. Reproducemă după edițiunea de dimineța a numărului precedinte urmatorele : Estafette publica următorea telegramă din Viena: Ece respunsură testuale adresații Porții de d. Andrassy în privința condițiunilor de pace: «Neacceptabile, dorü de discutată. Nu póte fi pace, fără asigurarea reformelor». Roma, 21 Septembre.—Comitetul pentru ajutorarea Slavilor, a înainta astăzi că adresă d-lui ministru de externe, Melegari. Adresa recomandă guvernului a face totü posibilulu pentru triumfulu causei naționale a Slavilorü. Ministrul Melagani a primit o forte simpatică deputațiunea însărcinată cu ducerea adresei ș’a declarată că e d’acordă cu părerile și simpatiele comitetului. Cabinetulă italiană de la isbucnirea resbelului n’a încetată a spune puteriloră ce ar fi oportună a se face pentru restabilirea păcii. In privința condițiunilor de pace, guvernulăa aflată de cuvință a conveni asupra următorelor propuneri: In privința Serbiei și Muntenegrului menținea Statului quo SOIRI MAI NOUI. Londra, 22 Septembre.— Corespondintele agenției Renter telegrafieză din Belgrad: „Colonelulfl Monteverde, ajutoră ale șefului de statu-majorü alü armatei lui Cernateff, a sosită la Belgrad, însărcinată cu u misiune de încredere pe lângă principe. „Circulă scomptulă că mă corpă de artilerie de asediu ală Turciloră, destinată a bombarda Deligradul, trecândă pe puntea de la Tatar-Bazardjik, a căzută din causa ruperii podului. „Pestilența s’a declarată în armata lui Abdul-Kerim. „Generalul turcă e silit a’și schimba la fiecare trei zile posițiunile din fada Alexinatului ș’a’și arde tóte corturile.“ Agenției Havas i se comunică urmatorele de către ambasada turcă: S'a propagata noutatea ca armata otomană ară fi comisă infracțiuni la suspensiunea ostilităților între Turcia și Serbia. Sorii autoritate ne permită d’a afirma că acestă noutate e cu totul neîntemeiată. Londra, 22 Septembre.—Corespondintele oficiului Reuter telegrafiaza din Belgrad că numai în urma stăruințelor diplomatice reînoite, mai cu semn din partea Rusiei, principele și guvernul sârbă n'au luată în considerare proclamarea principelui ca rege ală Serbiei; poporațiunea aclamase acesta proclamațiune cu intusiasmă. Londra, 22 Septembre. — La Buckingam-Shire, s’a alesă candidatură conservatoră, d. Freemantel, cu 2,725 voturi în contra a 2,550 dobândite de candidatură liberale, d. Carington, Viena, 23 Septembre.—După sciri din Belgrad, generarele Cernaieff ar fi accentuată atitudinea seabelicasa făcândă ca armata se jure credință principelui Milan care rege ală Serbiei. După aceleași sciri, se zice că> dace Milan nu va primi proclamarea, i-se va da ună succesoră. Guvernul rusă a desaprobat și pe facă atitudinea lui Cernateff ș’uă telegramă din Livadia a invitată pe principe a desaproba pe generarele să. S’asigură că generarele turcă Abdul-Kerim ară fi adresată comandantelui sârbă uă scrisóre, în care s’ară fi sculată pentru ultimele acte de rebelă, explicându-le prin întârziarea sosire! ordinelor guvernului sâă. Belgrad, 23 Septembre. — S’asigură că ’n sînul ă consiliului de miniștrii ară fi mari neînțelegeri în privința primirii sau refulării titlului de rege de către principele Milan, sele lordului Beaconsfield asupra mersului negoțieriloră, precisândă ânsa uă puntă care pân’acum a rămasă orecum în umbră. In adevară, d. Meleganu, în râspunsură adresată comitetului instituită în favorea Slaviloră, a resumată basele negoțiăriloră astăfelă : mențiea statului quo in Serbia și Muntenegru, crearea de nouă instituțiuni administrative în provinciele resculate, spre a face se traiasca în pace unele lângă altele poporațiunile musulmane și chrestine și în fine îngagiamentulă luată de Turcia de a nu mai întemeia noua colonii musulmane în provinciele chreștine ale imperiului. Cari vor fi ânsâ nouele instituțiuni ce se voră da Bosniei, Bulgariei și Herzegovinei ! Nici lordulă Beaconsfield, nici d. Melegari n’aă spusă o, ânsa o spune Monitorulo universale, care trece ca organă ală d-lui duce Decazes, ministrulă de esterne francesă, așa că suntemă în posițiune d’a cunosce opiniunile cabinetelor din Paris, Londra și Roma. „Nu e delocă vorba, <Jice Monitorulu universale, d’a crea în sînală Balcaniloră noul state cari se aibe autonomia loră politică ca România și Serbia. Toți scră că Austro-Ungaria s’ară resemna forte anevoiă la crearea unor asemenea state; și Europa, voindă mai înainte de tate se suprime orice causă de complicări ulteriore, nu se póte gândi se creeze combinațiuni cari ară fi de natură d’a distruge echilibrul în Austro-Ungaria. Dacă ea se gândeșce seriosă se organiseze în sînală Balcanilor, ună felă de independință locală și comunală care, se motestă pe locuitorii chreștini în contra fanatismului musulmană și se vede, pe tărâmură administrativă, garanții de regularitate, de ordine și de dreptate, cari le-au lipsită forte adesea supt administrația musulmană.“ Acesta însemneza cu alte cuvinte că Bulgaria, Bosnia și Herzegovina voră rămâne parte integrante din imperiulă otomană, voră fi guvernate de funcționari dependinți directă de guvernulă turcescă, dară voră ave uă autonomie locală și comunală. Pe d altă parte însâ uă telegramă cu data de 23 Septembre, adresată din Berlin farului Times, anundță că puterile au consimțită a păstra statu-quo în Serbia și Muntenegru. Tóte puterile, afară de Austria, dorescă autonomia completă a Bosniei și Herzegovinei pentru a pune pe chrestini la adăpost de procederile arbitrare ale Turcilor. Oă altă telegramă din Buda Pesta confirmă scrrea privitore la crearea de state autonome la sudul Austriei, anunciândă totăd’uă dată că, decá d. Andrassy va primi acesta propunere făcută de Anglia, miniștrii Ungariei își vor da demisiunile. Lordul Beaconsfield, în discursulă ținută la banchetul de la Aylesbury, deși a confirmat o mersulă favorabile ală negoțierilor pentru pace, totuși n’a spusă nimică asupra baselor păcii. Ministrul afacerilor esterne ală Italiei, d. Meleganu, a confirmată lui D. Sandulescu-Nanovenu, procurore la curtea de apelă din Bucuresci, ne trimite să scrisore prin care desminte scirea dată de Timpulă că d-sea ară fi fostă destituită din causă că a luată conclusiuni de achitare în procesul intentată d-lui Besteloiu, fostă procurore de Dltă, pentru ingerință în alegeri. Nedispunândă astăzi de spadu, vomă inseramâne scrisorea d-lui Săndulescu.