Romanulu, octombrie 1876 (Anul 20)

1876-10-24

ANULU ALU DOVE PECELEA VOIE8CE ȘI VEI PUTEA anüncidbi Linia de 30 litere peíitű, pagina IV,—40 bani. Dato — — — — pagi ia III, 2 lei. X se üdrftsfts IN ROMANIA, la adminiatraținnea diarulm. LA PARIS, la Havas, Laffita & C-nie, 8, Place de la Bourse LA LONDON, la d. Eugene Mieoud, No. 81-A Fleet Street, London É. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nMpublicate se ardü. 20 BAM ESEMPLARUL Eedacțiuniia și Administrațiiunea strada Dumnel 14 (A) Edițiunea do séra )C2S2S In ședința de astăți a camerii, d. ministru de resbem a depusă trei proiecte: 1) pentru ținerea reservelor și supt arme peste 150 mile; 2) pentru deschiderea unui credită de lei 4 mii. spre a completa armătura; 3) una credită de 400.000 spre întâmpinarea cheltuielelor pe metobre pentru reserve. Aceste proiecte s-aă recomandată de urgință secțiunilorü. D. I. Sturza a întrebată pe d. ministru de resbelă decă are cunoscință că, în Tutova, nu s’arată nimică pentru hrană reserviștiloră și recruțiloră până la ajungerea lor la corpuri. D. ministru a respunsă că reserviștii și recruții primescă, de la centrulü companiei teritoriale unde se întrunesc și, hrana până la cârpă; dérudeca se va fi făcută vr’uâ abatere la Bârladă, va cerceta și va respunde peste 2—3 zile, apoi a protestată în contra descuragierii cea atribuită d. Sturza reserviștiloră și recruțiloră, afirmândă că toți au venită supt steguri cu bucurie. După închiderea acestui incidinte, camera a procedată la alegerea comisiunii de respinsă la discursul tronului, și s’aă alesă d-nii D. Brătianu, I. Câmpinenu, N. R. Locustenu, N. Blaramberg, G. Mârzescu, G. Missailă și M. Ferechide. S’aă declarată vacante col. I de Bacău, II de Vaslui și III de Iași. Adunarea a trecută apoi în secțiuni unite. SOIRI MAI NOUI Londra, 31 Octobre.— Corespondintele agenției Reuter telegrafieză de la Belgrad: „Cu luarea Dronisului, Turcii au tăiată armata sârbă în două. Arti DUMINECA, 24 OCTOBRE 1876. LUMINEAZA-TE ȘI TEJET ABONAMENTE In capitală: unu ani 48 lei; șese luni 24 lei trei luni 12 lei; uă lună 4 lei In districte, unu anG 54 lei; șase luni 27 lei trei luni 14 lei; uă lună 5 lei pentru tote țerele Europei, trimestru 15 lei ; se adresa, IN ROMÂNIA, la administrațiunea farului. LA PARIS, la d-nil Darras-Hallegrain 5, rue de l’ancienne comedie, și Havas, Laffite & C-nne, 8, Place de la Bourse LA VIENA, la d. B. Q.Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI EXEMPLARUL illbiTU VCn 23 BRUMARELU 4 BRUMARU Intaliginții și prevăzătorii noștrii adversari, și apărători al regimului Catargi, an făcută cu sentința prin care Curtea de Iași a achitată pe d. Rosnovanu, totui svonulü și totularma de cari acestui actu avea trebuință, spre a se stabili bine care este spiritulă de ordine, de legalitate și de respectă ală autorității, alu ómenilor, cărora le-a plăcută totu-deuna a se numi „ómeni de ordine“. Ei s’aă servită atâtă de bine de acesta armă cu două tăișuri, in câtă cei răniți în realitate suntă ântâiă cei trei judecători, cari s’aă apucată se conteste Camerei prerogativele iei date de Constituțiune, și apoi aceia cari, susținândă astăzi asemeni doctrine, se espună mâne pei AK mâne ale vedea întorcându-se cu cele mai mare succesă în contrafară. Noi până astăzi n’amü fânită de câtă se atingemă cestiunea famasei sentințe, alcătuită póte, chiară cu binevoitorulă concursă ală unora din miniștrii dați in judecată. Ne vomă ocupa astăzi de dânsa mai in specială, spre a adauge pe câtă depinde de noi la svorulă necesară pentru deplina obstire a apucăturelor și partidei „ordinei și legalității.“ Comitetul alesă de Cameră pentru punerea în acusație a foștilor, miniștrii, în cursul anchetei sale pentru adunarea doveziloră, a delegată mă judecătorii de instructuun ^ și ună procuroră, asistați de ună deputată, ca se facă uă perchisițiune la domiciliulă d-lui Rosnovanu pentru descoperirea ore carorö acte, de natură a face probă în acuzărele aduse foștilor miniștrii. Delegații comitetului, venindă la domiciliulă dlui Cosnovanu, nu întâmpină din partea nici uă resistență la începută. Déju, după ună timpă órecare, își schimbă atitudinea și adresezi atâtă acestora câtă și comitetului Camerei, care’i delegare, precum și Camerei deputaților, injultele cele mai grosolane și mai cutezatore, amenințândă pe delegați cu slugile sale și chiară a trage focuri asupră-le. Pentru acestă faptă, care nu se póte califica altă felă decâtă resistență cu violență, nltragie și injurie contra autorității publice, d. Rosnovanu a fostă dată în judecată. In ântâia instanță, constatându-se delictulă , d. Rosnovanu a fostă condamnată la uă amendă neînsemnată. In judecata la Curte ânsă, care s’a făcută atâtă după apelul d-lui Rosnovanu, cât și după acela ală d lui procuroră generale, majoritatea Curții apelative din Iași, secțiunea a doua, compusă de d-nii N. Casimiră, E. Filipescu și I. Fotea, achită pe d. Rosnovanu, supt protestă că a fostă în legitimă apărare. V Onerabilii judecători, cari au formată majoritatea pentru acesta decisiune, ce ni se pare unică în analele judecătoresc, abordă și resolvă cestiunile cele mai delicate și mai dificile în materie de echilibru constituționale, de dreptă de controlă ală diferitelor puteri publice una asupra alteia și chiară de dreptă ală cetățianului asupra acestor puteri. După resolverea cedaă acestoră cestiuni, dreptul de controlă ală cetățianului asupra puterilor Statului îlu întindă pene la dreptul de resistență cu violența în contra acteloră autorității, când ele i-s'ar apărea anti-constituționale. Onorabilii judecători espună și discută aceste cestiuni, și multe altele ce stau în raportă cu dénsele, cu ună luxă de sclință, menită a lua värfulu cititorului, ca sé’lű opréscu de-a pătrunde pânâ la adevără. Intr’acésta decisiune sâ vorbesce de tóte, afară de cea a ce este obiectulă procesului; astafelă că căutândă cine va într’ânsa basa dispositivului de achitare, nu o póte afla de câtă numai într’uă voință arbitrară. In adevară, ce importă acele teorii de dreptă constituționale că judecătorul pute să înlăture uă lege anticonstituționalâ și sâ prefere aplicarea Constituțiunii, cândi nu este vorba de nici uă asemenea lege ? Ce importă acea discuțiune asardósa a dreptului cetățianului de resistință, nu pasivă, ci cu violență, cândă nu este vorba de vr’uă violență ce s’ară fi comisă de persone investite cu uă caracteră oficialii, asupra persanei sau în domiciliulă unei cetățiană ? Noi amir fi mulțămită cu multă recunostință celoră trei judecători de liberalismul ă țară constituționale, decă eă ară fi fostă adevărată sinceră ; căci pentru noi libertatea individuală și egalitatea politica, Casele Constituțiunii nóstre, sunt mijlócele ca să ajungemă la stabilirea adevăratei ordine, la respectul dreptului și la îndeplinirea datoriei flecăruia, adecă la supunerea la legi, și din partea autorităților publice și din a cetăți aniloră,are nu la răsturnarea ordinei prin violarea acestoră legi, fiă de către autorități, chiară cândă vr’una din ele ară fi compusă de cei trei onorabili membrii conservatori ai Curții de Iași, fiă de către vr’ună cetățiană, chiară de ară fi acela colonelulă Rosnovanu. Nu este dérè liberalismulă, pe care lamă combătută și lă combatemă în acestă decisiune, ci masca fupt care se ascundă intențiuni culpabilei de violarea și a legilor și a Constituțiunii, de introducerea confusiunii între diferitele puteri ale Statului, de desordine sociale prin provocarea și încuragiarea la anarhie. Răsturnarea instituțiunilor politice și desordinea socială, ca mijj-lóce de a ajunge la absolutismă, la guvernul bunului placă, a fostă și va fi totodeuna puntulă de plecare și scopul partidei ce se intituleza la noi conservatore. Când ea era la putere, supt masca ordinei viola într’ună echipă învederată drepturile națiunii și o amenința cu disolverea prin introducerea anarhiei, ca să ajungă astăferă la absolutismă. Aceleași suntă dorințele și aspirațiunile reacțiunii și astăzi; masca numai s’a schimbată, în locul pseudo-ordinei, astăzi a luată pseudo-liberalismul. Ei bine, aceste mijjloce detestabile, aceste intențiuni culpabile, teamă combătută și le combatemă, avândă convingerea că vom face să triumfe adevărul și lumina, după cum teamă făcută să triumfe chiară prin împrejurările cele mai dificile. Din aceste punte de vedere, apelămă decisiunea celoră trei judecători conservatori naintea tribunalului supremă ală opiniunii public. Pe ce s’a basată acésta decisiune ca să apere pe cetâțenul Rosnovanu de pedapsă pentru delictul de resistență cu violență, nltragie și injurie contra autorității publice, delictă constatată în formă, și mărturisită chiară de delicvență ? Pe cuvântul că comitetulă alesă de Cameră cu ocasiunea dării în judecată a foștilor, miniștrii nu este legală constituită, neavândă dată de lege puterea de a face instrucțiunea, că procurorulă și judecătorulă de instrucțiune, ale căroră atribuțiuni suntă precisă determinate de lege și mai cuj sema deputatulă Sorecă, care a asistată la vista domiciliară de la d. Rosnovanu , că trecută peste puterea mandatului ce aă de la lege; că în asemenea casă, procurorul și judele instructură nu mai potă fi considerați ca autoritate legală constituită, cu atâtă mai puțină deputatură, ce este lipsită de orice autoritate; prin urmare, orice acțiune a acestora putea să fiă cu dreptă respinsă de partea sa contra căreia se exercita, fără ca resistența cu violență și ultragie se pute constitui oă infracțiune pedepsită de lege, tribunalele, cari represintă a treia putere în echilibrul politică ală Statului, având dreptul a se judece constituționalitatea unei legi, și în casă de contradicțiune între lege și Constituțiune, se aplice de preferință Constituțiunea. E ca în resumată motivele decisiunii onorabililor, trei judecători conservatori. Se căutârnă acum în fapte adevărulă acestoră motive, și în legi temeinicia loră. Cari suntă faptele ce au dată nascere faptului de resistență ? între acestea < sista, raportulă intimă, ca de la efectă la causa. Eeă adevăratulü obiectă ală causei. Analiza fapteloră amă espus-o de la începută, resumândă-o chiară din actele procesului. Cea d’ântâiă cestiune ce se presintă din puntură de vedere ală legalități este : delegațiunea dată de comitetul de anchetă procurorului și judelui de instrucțiune era ea legală cu alte cuvinte: autoritatea să comitetulă care a făcut’o avea dreptulă se facă lucrarea pe care a delegat-o ? Acesta lucrare intra ea în atribuțiunile “funcționarilor” cărora s’a delegate ? Acestea sunt c cestiunile cari cuprindă adevăratulă obiectă ală procesului. Aci însă nu este vorba de nici uă lege, prin urmare nici de constituționalitatea să neconstituționalitatea iei, nici de dreptul judecătorului de a o înlătura, preferindu’i Constituțiunea. Vorba este numai despre prerogativele Camerei în lucrarea iei de controlă asupra actelor ministeriului. Acestă dreptă de controlă credemă că nu se va găsi nimeni care se să tăgâduiască. El este chiară basa ecuilibrului constituțională, fiindă că e singurulă miijlocă de a se menține în cereală atribuțiuniloră sale puterea esecutivă, care dispune de întrega forță organisată a societății. Déru acum ce póte însemna ună dreptă, fără mițjlocul de a’lă pune în lucrare ? Cum ară pute Camera se controleze pe miniștrii, se’i supună în răspundere, déca n’ară dispune de mijlocele de a descoperi ilegalitați’eloră și de a le proba? Ei bine, suntă ómeni, și încă din cei reputați învățați, cari nu numai se îndouiesc și, dérii tăgăduiescă represintațiunii naționale dreptul de a ave asemeni miijloce și de a ușa de dânsele. Aceștia sunt cei trei onorabili magistrați conservatori, cari au dată uă decisiune prin care tăgăduiescă că Camera ar fi posedândă din partea Constituțiunii aceste miijloce. Este de mirare, în adevără, să se ved o ună judecătoră judecândă în contra chiară a unui principiu de dreptă. Cére și mai de mirare este să se vedă j trei judecători judecândă în contra unui testă positivă de lege, anume în contra art. 47 din Constituțiune, care dă dreptul ă de anchetă fiecarea din Adunări. Și ce altă pute să fiă dreptulă de anchetă decâtă dreptul de a face cercetări, investigațiuni, prin aducere de martori și luare de deposițiuni, prin aducere de hârtie, de corespondințâ, acte și registre, prin facere de interogatorie, și orice altă este necesariă spre descoperirea adevărului ? Acestă ultimă întrebare, așă că cestiunea pe adevăratul ă iei tărâmă, pe acesta derö vomă urma în numărulă viitoră discuțiunea începută astăzi, loriștii sârbi, iritați de modulă cum lupta Cernaieff, aă refuzată a se bate și aă părăsită posițiunile, cari au rămasă apărate numai de Ruși. „In urma înfrângerii, Cernaieff și uă parte din armata sea s’aă îndreptată spre Rogani, spre a ajunge la Deligrad. Uă altă parte din armată, supt Horvatoviei, a fosti asemenea bătută, după uă luptă crâncenă. Morții do uă parte și de alta se numără cu miile. Se crede că Turcii aă să iea și Mikulo Zvornik.“ Londra, 31 Octobre.—In urma rugăciunii principelui Milan, consulul rusă Kartscof a telegrafiată la uă oră noptea la Livadia cerându seu încheiarea armistițiului de șase săptămâni sau intervenirea Rusiei contra înaintărilor armatei turcesci. Morning-Post crede a sei că Țarulă, după înfrângerea Sârbilor, nu numai că a primită armistițiul, dorea renunțată de a se mai opune la participarea Turciei la conferință. Cu tote astea cele șase puteri vor participa singure la discnsiunile asupra reformelor. Resultatele se vor comunica represintantelui Porții. Tate puterile, afară de Austria, aprobă acesta proiectă. Berlin, 31 Octobre. — țirarele de dimineță de tote nuanțele, comentândă discursul tronului citită la deschiderea sesiunii parlamentului germană, aprobă în unanimitate și fără reservă declarațiunea din acestă discurse privitóre la politica esterórá și mai cu semn pasagială care zice că orice s-ară întâmpla mai târziu, Germania pate fi asigurată că sângele fiilor săi nu se va vărsa decâtă pentru apărarea onorei și proprielor ă sele interese. Viena, 30 Octobre. — Tagblatt anundță că Porta ară fi consimțită deja la statu quo ante bellum întrucâtă priveșce Serbia și Muntenegru. In conferințele cu ambasadorii marilor puteri, negocierile nu se urmezá în acestă momentă asupra cestiunii păcii cu principatele, ci asupra pacificării Bosniei, Bulgariei și Herzegovinei. Rusia nu mai eere autonomia politică, ci autonomia administrativă, conformă cu propunerile cabinetului englese. Intrucâtă privesce garanțiele, Rusia voiesce a mai lăsa Porții ună termenă pentru punerea ln esecutare a reformelor. Le Nord a primită de la Berlin telegrama urmatore, purtândă data de 28 Octobre : „înțelegerea dintre cele treiimpecte de la Nord este solidă decâtă oricând. Nici uă eventualitate nu o pute sdruncina. Incidintele ce se voră pute produce voră găsi cele trei guverne imperiale cu tărie otărîte a le resolve într’u comună înțelegere. Numirea de curândă în diferite grade ale armatei a doua din fiii cei mai tineri ai împăratului Alesandru e considerată ca ună răspunsă indirectă la manifestările ostile făcute Rusiei de către studiații din Pesta și de unele ziare ungare și austriace. Cestiunea despre că conferință nu se va trata decâtă după deslegarea cestiunii armistițiului. Se pare sigură că daca se va întrunită conferință, Rusia va susține cu energia programa de pacifiare a cărui inițiativă a luată-o Englitera.