Romanulu, ianuarie 1877 (Anul 21)
1877-01-01
ANULl ALU DOUL.D)ECI-ȘI-LUN VOI CLUK SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Lini» de 30 litere péti*, paglnea IV — 40 bani Deto „ . > pagi nea in,'} lei _ A •© «Mire»»: IN ROMANIA, 1« administrați unea 4'iknlui. LA PARIS, la Bivas, Laftite et C-uie, H, Plac* de i Bourse. LA LONDON, 1» Eugene Micaud, No. til-A Fra»t Sreet, Landou E. C. LA TIENA, Ii d-nii Haasenstein ți Vogler, Wallaschgasse 10 ArtUoUU in publicate u ardă. 20 BANI ESEMPLARUI Din causa serbător 1 de astidî, St. Vale, diavalű nu va apără Duminecă. Cu finele Anului vine expirarea uui mari mimere de abonamente. pe lângă acesta mai este, pentru fapd,trațiunea dianului, lucrarea igilării pompturilor și anului, ș’a rezoniloru, a îmbuniHațirilor si ce voiée s’aducă chiară In redacțiunea arului. Aceste sarcini ale administrația( diarului o silescu se facil cunostit că va fi silită se suspendă servele iarului tutoru prenumerațicüi cari nu voră regula patie la aili non comptulu dnmnaloră, reanirea, ilmant'loră. Iregularea se face mai culesnire,iimițândă costulu administrațiunii miliți, în mandate de poștă. Jice cerere de reabonare, neînă de costulu iei, nu póte să fiă făcută, căci nu se póte deschide administrațiunea ijiarului, cana iu esistă nicăiri, unii serviții!oiale pentru cei cari ieț (jiarulu răsuire. Scei derű cari voră bine-voi să nescă jiarulu fără întrerupere. * 1 Torino vin cainTii varrnTi oc<qiu Iaivutiai Liul cuuvul 11^01^1 m 00 ula înainte de aceștia termenii. SVICIULU TELEGRAFIC ALII „ROMANULUI.“ Istantinopole, 11 Iaiuiană (ameijî).— ură că Porta stăruieșce în opunerea , instituirea unei comisiuni internațioala modulă de numire ală guvernați Î1i provinciele resculate. Totuși e tință a se ajunge la înțelegere pe băietei Andrassy, deorece atitudinea e în adeverii împăciuitore. dîoTi Aiîliimîln 'Ry , favorisară apropiere. Încă se spera Umilitele de împăciuire voru ave reberii decă resultatulu conferinței de arăti negativă ca ală ședințelorăinți și decă, în urma acestei confesii s’ar mai întrevedea posibilitatea nțelegeri, atunci puterile voră luauă definitivă. ■ ■•»aeni 31 UNDREA 1876. UrdU, 12 CALINDARU 1877. îțiunea se ’nbárbotéza din ce mai multă, ne plânge tră de densa. Ea își datoria iei ce reacțiune ,mădesce neama firuri patente neadevérari grosolane; înjură, niază pe toți, intrigéza cu ori- Acésta este sistema, natura, 3a iei; nimici dérà n’avema ,ori suntemi ánsé cu toții se temü bine tóte căușele, mai sau mai nuțin fi întemeiate schipuite, cari hranescu și măîmbărbătarea iei.Acțiunea s’a dprinsă a crede averna este reptul si iei ananea nu esisă, după densa, ă pentru a .nanei, a produce, totiî, cu depltă supunere, lu-a t déré ca a cere dreptate poporii. este fiesce după densa, ta, despuitori ală societății iinite, informt, reă crescută. ■** ogin în fine, ca-a ce este penisa acea a, mii sinonimă cu •’W. I dă susțineră ,drepturile na- i,despiitori și alhavi suntemu du, ajungând o cuțitulă de osă, ilü scóte ună strigată, reaccrede ca dată strechia în ce, și să ucide ca p’ună câne n e lud. • .vi r Kertagiunnea și Administrațiunea strada Romnel 14 (A) Edilinnen de séra SAMBATA, 1 IANUARIU, 187^ LUMINEZA-TE^K VEI FI. ■ ABONAMENTE. H u Mfttall, unu »nu 4K lei. .eae luai 24, l*l trei luni 12 lei; u& lua» 4 lei.^B la llltrlet« unu »nu 54 lei. ș.se luai 27 lei.^H trei luni 14 lei; u* lun» 5 lei. PMtru tot* ț*r*le £ er«t«s trimestru 16 lei.H A me »drcM. H II BOM1IIA, 1» »dminiatratiu»»* (pari ol ui. H LA PAH1S, 1» d-uil Darras-Hallegnua, 5 rue de H l’ancieoue comedie, si Havas, Laffite Hj et C-nie, 8, Place de la Boons. H LA DIU, la de B. O. Popovicl, 15 FMnbnarfct. B Serimrik »»francat* m rmfaU. 20 BANI ESEMPLARÜLÜ. \, trebuie sai 1 produce să iése pitulesce în lată 1 dulce apelă la generațiuni,, penare do una, și dup’atea-fi rulă se se reînlcel unirea ce nu iese I ■te,-' ‘unitatea popoW îeptă căderea guvet male pentru ca se otă astă-felă cum ulă unei case inund apa, pentru ca se :• î i Ac pe care stă spera câtă mai curând fl Par avidă la guvernarile cele mai critice se lupte îndată 1ntra corupțiunii ceioră mai licitet «stenirea ce lasă r Inun ;lirăma nenoroei lelulă la otarele In 1 ionii î, printr’uă osteniloră ținuți dulii ; impușii < iscă acestă nunter te chiăltuieți m •Vjți numi «"».Iit,i ü, ulă îlă facă bârnei ritele asociații r nția generale șiiel și comertiu Sfar n osteni guvernul cunoscută acum Codrescu și disci i„ Prin moștenire guvern se reducă tóte ci le facă egale , sé recurgi la nou noul datorii. , într'uni glat^ ‘ebuie s’a 1 iămiri, biânca sieri. EA câ • .i > ituri, înlă lura l lțămirile de ră d tu, și pregătesc cuanță pentru mânțare și pe irea. Este -i unii, di tóte ții, de ^iu de mâi «brmulat de multe cuvinte : T 1b.V‘ ine potopulă.4 ernământă a np ’ cu itulu contrari ii fiindă mai > ’ sei tor ulă, d’a * area, „bani al ’ fi*' este ’nvedera Ci' ;sce se profite 1 n lunate de elen ! .apă îndelunga s’ mpra guvernu ü n cede ori cine, e Păjiua, ș’a de bc franța că s’ap 1 Jnnire. ăusușa lăsată țara; lipsa de ba*L Rărită forte și din causa resbelului; eco,omiele cele mari ce-a fostă și esti dlită se facă guvernulă, proviit nt.,pârâtă suferinți seriose. Natura mulul este ca durerea presintesei, faca se uite pe cea trecută, chiar si^u,lă aceaa a fostă înzecită mai mic, și chiar cand si densa este causa pointer dureri. Binele ce decurge țin economii, din respectul atuncelui;.cârmia, din înlesnirea producerii, din deschiderea a noul sorginți de avuri, din domnia dreptății ș’a libertăți.’ vine cu acelui fi și mai târziu se simte pe cândă nevoiále presinte ustură. Reacțiunea cunoscândă acesta stare psihologică—pe care, cum amintirăm d, ea. o ’nlătură sugrumândă viitorulă pentru a satisface presiuni vĕstendil usturimile ^iler, ațîță prin tóte rajiijlocele, fiă ele câtă de necurate, vătămătbre ceioră mai mari interese alle națiunii, ș’acista OSfciiî îl treia tir Pluiîl. HRP,il.]"A CA vino l! L ----n p V»1»J pentru a se urca la putere. f • Reacțiunea, în lunga și necurmata iei domnire, anlăturată de la tóte funcțiunile publice, începândă de la notar ă, pe toți membrii partitei naționale. Funcționarii iei au fostă siliți să se nomoască în totă felul Ii de abuzuri, pentru ba se mănție națiunea supt ,jugulă despotismului. A îțr • , il.mn .,I fstrÂ. de-legiloră trebuiau înlăturați, fiă celu puțină pentru câtă va timpă. Depărtarea loră aduce reacțiunii câteva batalióne, decise d’a o servi ca orice preta. Se mai adăugă mă ânci că ei, ca și stăpânii loră, credă că serviniele publice simtă una drept a câștigată ală loră; că acestă credință îi face să fie activi și cutezători în tóte modurile, mai cu semă cândi sem că se bucură de cea mai asc Iută libertate ; se nu iiitămă că par ■tita național este deprinsă a 911 ■ feri și că onestitatea și iubirea , patria o facă se nu se servescă contra crimelor, de câtă cu virtutea și vomă vede cum batalionele foștilorrginți ai reacțiunii îi presint a patra treptă pentru escaladarea la putere. Legile esisiunii suntu mai tot făptuite de reacțiune și pentru reacțiune. Unele ombii centralisat are, prin urmare costruare și păgubitor „ altele suntă vătămătore dreptății . libertății; pefctru a restabililos dreptatea, libertatea și economia nu numără din aceste legi trebuie si ll refăcute. • . Reacțiunea complândă pe depuin cuderea publică cu ceaa ce este: 1 cându-se că uită că ea, chiară tot cești din urnă 4mi, a schimbată.o mulțime din aceste legi, strigă de se face perturbare în legi, în nid ,uițiă, că este anarhhiă , demai Q, gră. etc., etc, lui Camera și guvernulă, la tendinte l#ră, aă conisă greșiala d’a lăsa ur;1 trecá optă luni, fără se facă c prțit mai neapărate din legile ce siunea economică, dreptati ai^l vesulii generale cei a impr.;imuni&erămă la finele anului, este nevoiă c’aceste legi să se facă c’uă oră mai cu rendű, chiaru cându s’ar strecura orecari greșiaier în gralnica loră confecționare. Reacțiunea profită neapărată atâtă de nevoia ce este d’a se face acele legi, câtă și de timpulă ce’lü lăsarămă să se strecore fără multă producere, și’și tace din acesta a cincea treptă pentru scara iei. Guvernele străine, în genere vorbindă, au cea mai mare stmă pentru guvernele naționale. Déea ense aceste guverne sunt estimate, este naturale se nu flă și bibite. i Nici uă putere străină nu póte servi;Stă — de câtă în rari împrejură,* — d’a se vede silită sé s ocupe dt, drepturile unei alte națiuni. Ele preferă acele guverne cari nu î est nimică pene ce nu li-s’acordă permisiunea d’a face, și cari se supună, totul ce li-se cere. Reacțiunea cunosce a«ésta naturală slăbiciune a guvernei,>va Stefime, și necurmată a lingușită 0 ș’a servită-o. Cine nu scie la noi «a ea a lingușită-o șa servită-o astă-felă încâtă unii din d-nii aginți ai puterilor străine s’aă deprinsă aci d’a se crede mai inteliginți, mai învățați și mai preșnsă de toți Românii ș'aă mersă astă-felă prin’a se ce trebuie se facemă, în cestiunile cele mai vitale pentru națiunea română ! Cu acestă metodă reacțiunea dobândesce disprețul aferă protecțiunea unora din puterile străine; și acesta este a șese și cea mai puternică treptă a iei pentru ca sé si urce acolo de unde națiunea o di jpsă, de câte ori acțiunea iei este liberă. Cunoscândă acum căușele cari îmbărbăteză și îndârjască reacțiune, pân’a afirma că este 'n ajună a reveni la putere, credemă că loc“ este arătatü chiară prin acestăjlr' ,, noscință. Reacțiunea nu póte veni la l^ere prin națiune, ci în contra rniuii. Spre a reveni la putere0 con' 3 tra iei, trebuie s’o surprize 10 P1* totelă; ea n’are deră de a s^ai desceptă, acum mai cu űit c^mib 3 i, este prevenită. Pentru ca națiunea stea desceptă, trebuie ca guviu^ Ș* represintanții iei se reghe, se vorbescá, se esplice, se pândescă lumina și se lucreze pe‘a a fia drer* tatea ș’a o aședa pomelii «.*țio-L_ nale. n Pân’acum guveif a sEată tu ‘a pirotela. îi Pân’acum repre^10^*0TM nault-s_ uit mai multă le >s^° S-minted a 'resprime dorințî .A'ePtnrî în hm& IC discursuri, de câd a ^aod Se ne descop'C c,t ^ punemă pe lucco seriosit^e, se *1« veijă și mai c«mă să facemü se se- simtă națiune*a.’neepnbit a se face lucrarea, și vede îndată că reacțiunea ,â? străine, se surpe represintațiunea națională, și se parine se mai înfigăB cuțitulă în pepturu poporului. Acesta este datoria partitei naționale, și credemă că cu ’nceputului anului vomă începe lucrarea, și vomă dovedi ca nu este numai patriotica, dérü totu-d’uă-dată practică, |&‘ Ițeleptă și capabilă d’a conduce’^^și tinările națiunii române. I Organele regimului cadută, demne I întru tôte de a ’să represinta prin I probele de lealitate și onestitate politică ce daă, pretindă că guvernul actuală a scutită pe străini de locuință militară în scopul de a se îmbuna cu dânșii. Apoi pe acesta acusare întemeiază tirade patriotice, pe cari de bună semă nu le ară face deca ară mai fi la putere. Dreptă orice respunsă, noi ne mărginimăa reproduce următorele din art. III ală convențiunii austro-române, negociată de d. Costaforu, făcută și supt semnată de d.V. Boerescu supt guvernulă trecută: Art. III. Supușii fiă-careia din cele două înalte părți contractante voră fi scutiți, pe teritorială celei-l-alte, de ori-ce servintă militară pe uscată și pe mare, atâtă în trupa regulată câtă și în garda națională.» Ei vor fii asemenea dispensați de ori-ce funcțiune oficială obligatoriu, judiciară, administrativă sau municipală, de locuință militară de ori-ce natură arad, etc. Dr. este adevărată că cu ocasiunea concentrăriloră din urmă, străinii au fostă dispensați de locuință militară; deră nu guvernulă actuală >q ’ tota nefastulă guvernu trecură, guvernulă înstrăinării. Cu părere de răă aflămiî că dim. Studza stăruiesce în demisiunea sea R*1 aducemă după edițiunea de dimânță a numărului precedinte ori meritele . Servitiulü telegrafică al Românului. Constantinopole, 10 Ianuarie.— Consiliul ie miniștrii a luat astazi ua decisiune în privința conferinței de mâne. Nu se cunosce încă noulă proiectă pe care delegații Turciei îl vor supune la examinarea plenipotențiarilor, și nu se scre de că elu va fi acceptabile. In totă casulă pare sicuru că disensiunea se va urma în conferința de mâne. Mare insulă de Salisbury va vede pe Midhat-pașa înainte de conferință. Sir Elliot a avută astăzți uă audiență la Sultanulă. 1/ "■ «perard» care ea a si ADUNAREA DEPUTAȚILORU. Deputații presințî că lucrată astăzi îi secțiuni. La 3 ore 45 minute s’a completată Camera. S’a votată cu bile albe și 3 negre proiectulă pi* care s’acordă unu ajutoră viageră ncotemintelui Matei Fotino. S’° >‘epusă o liinie guvernulă mă proiectă de lege prin cere autorizarea d’a percepe veniturile ș’a face chiăltuielele pe un lună după bugetul anului 1876, până se voră vota bugetele. S’a alesă la Casa de lichidare d. C. Grădiștenu. La Casa de pensiuni d. Gr. Cantacozino. Secretară la Cameră, în locul d-lui Radu Mihai, d. Vic‘tnți-După u scurtă deliberare în comisiunea financiar proiectulă de mai susă fu adusă în desbatere i Camerii. La desfăerea generale d. ministru de financie areta că deși după Constituțione ară ad dreptul ă da merge cu bugetul ă anubi espiratu, crede ânsă că este consti'ionale a n’o face acesta nici pentru - lună fără ună votuală Cameri' După orecari desbatere, pivotată cu 2 bile negre, 63 albe. °'e