Romanulu, ianuarie 1877 (Anul 21)

1877-01-14

__ANülp AL_ DOUE-ț)ECI-ȘI-UNU Redacțiunea și Adminiatrații mea strada Domnei 14 VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 b&aL Detc . . , paginea III, 2 lei — A. mn sdre»: Df ROMANIA, la administratianea­­ țiarului. LA PARIS, la Havaa, Laffite et C­aie, H, Placa de la Bourse. LA LONDON, la Eugene Miceud, No. 81-A Fleat Street, Lm<«i E. 0. LA VIBNA, la d-nii Haaaeostein ți Vogler, Wallfischgasae 10. ÂrtieoltU MtpuhUeatt n «ntt. 20 BANI ESEMPLARULU. SERVICIULU TELEGRAFIC ALU­I ROMANULUI.* Constantino­pole, 24 Ianuarie. — Genera­­lulu Ignalieff va pleca mâne. Ceî­ î-alțî am­basadori vom­ pleca Vineri. Se asigură că Porta arii are intențiunea se ceră Franciei oficiali instructori de gen­­darmerie și a face apelă la r­aminele mai multora financiari englesi. 20 VINERI, 14 IANUARIÜ, 1377. LUMINEZA­TE SI VEI FI. ABONAMENTE. ln capitala, nnfi ana 48 lei; șese luni 24 1 trei luni 12 lei; u& luna 4 1 la tUtilet«, um­­ană 54 lei; ?ese luni 27 1 trei luni 14 lei; uA luna 5 1 Paatra tot* țara la Barajul trimestru 15 1 A ne măre mm: IM ROMANIA, la adminiatrationea­­ țiariult LA PARIS, la d-nil Darraa-Hațegrath, 5 rue < l’ancienne comedie, si Harna, La N et C­afe, 8. Place de la Baume, LA TUIA ln de B. O. Popovici, 15 Heinchmarl Stri—rUt intfrtmtUt m­rtfUti. BANI ESEMPLAR ULI Edițiunea de sera Bucuresci,­­ Călindaru. La 29­­ milione pe ană a găsită regiraulă Catargi totalulu imposite­­soră cândă a venită la putere. De peste 22 i milione pe ană a adausă imposite nouă în tim­­pul a câtă a sta­t la putere. Peste acestea a adăugată și mai multă de 172 milione la datoria publică. Cum a parvenită a crea acesta situațiune, acestă „desastru econo­mică“, acestă „crisă ajunsă la cul­me“, în fine acestă „golă imemul în casa tesaurului publică,“ după es­­presiunile înșiiși articolului finan­ciară publicată în Timpul­ de la 9 Ianuarie ? Să răspundemă acum acestei în­trebări, se a răzuma tactica, mano­perele și feluritele mijloce prin cari conservatórea administrare a finan­­cielor, a ajunsă ca din amăgire în amăgire, din falsificare în falsificare, să adauge pe lângă 22 ^ mii­ione pe ană imposite nouă și 172 milióne la datoria publică. Mal ’nainte ânsa d’a lămuri acestă parte a situațiunii, fiindă­că noi am­ă fostă acuzați de rea-credință, într’ună articolă care să vedea pre bine că nu era ală redacțiunii Zia­rului în care s’a publicată, ci pare chiară ală unuia din personagjele cari aă regulată starea nostru fi­nanciară în timpă de cinci ani, să ne fiă permisă a deschide că pa­­renteză, pentru a risipi c­area gravă în care ară putea se fiă indusă pu­­bliculă, deca ară da crt*Zâmântă ci­­freloră și afirmă referă produse în a­­celă articolă. „La 1868, Z’e autorulă anonim, s’a concesionată construcțiunea a 1200 kilometre de drumuri de seră cu oă­anuitate garantată de p­este 24,400,000 lei. „La 1871 s’a constatată uă da­­toriă flotantă de peste 57 milióne, care a motivată emisiunea împrumutului domenială în Octobre 1871, cu uă nouă sarcină anuală de 8 milióne. Eco dorit ună adausă de 30.400.000 lei peste chieltuielele înscrise în bu­­gete. Și în totă timpul, acesta chiel­tuielele mereu mergeau crescândă înainte. „Aceste grele sarcini se acumu­lau­ asupra bugetului care, afară de acestea, nu era încă de­locă echili­brată ; nimeni însă nu se gândia la crearea de resurse pentru acoperirea lor”. Anuitatea drumului de seră Ro­­mană-Iași-Sucéva era deja înscrisă la chieltueli, anuitatea împrumutu­lui domenială s’a înscrisă la finele anului 1871 și acea de 18,600,000 lei a drumului de seră Strasberg era în ajunul­ înscrierii sale. „ Acesta era perspectiva în jad­a că­reia s’a aflată guvernulu de la 1871 cămil a venită la putere, adică înda­torirea de a acoperi 30 £ milione.“ Cu părere, de rea trebuie se spu­­ne că că aceste linii sunt­ — nu vomă zice Și noi de rea-credință—ci pline de neesactități, cari facă se apară înzecită mai grea moștenirea pe care o primise guvernulu din Martie 1871 de la guvernele ce’să precedaseră. Este neexac­ă că anuitatea căi­i foră ferate votate în 1868 este de 24.400.000 lei. Cifrele integrale înscrise în bu­­getul­ anului 1875 simtă : Calea Suceva-Ro­mană....................... 3.857.025 — 82 Calea Roman-Ver­ciorova................... 18.609.750— „ Total Intrega cale 22,466,775 — 82 Prin urmare 22,400,000, eră­m­ 24.400.000 lei, și acestă sumă nu­mai în 1875 s’a plătită integrală. Nu credemă că 2,000,000 este sumă care se póte trece dintr’ună condeiă pe d’asupra socotelei. Ser mă că așa se faceau bugetele și situațiunile supt regimul­ trecută; amă văzută însă efectele acestui respectă pen­tru exactitatea cifrelor­. Deca­lauă singură cifră autor ală articolului —pate unulă din administratorii fi­na­ncieloră în trecută—înscrie cu a­­tâta înlesnire 2,000,000 mai multă, ce trebuia se fiă cândă avea a face cu atâtea alte cifre importante! Este asemene neexactă că la 1871 s’a constatată uă datorie flotantă „de peste 57 milione“. După corupturile definitive,—comp­­turi a căroră esactitate nu se pute pune în îndo­ială, mai cu osebire de adversarii noșt­rii, căci supt gu­vernulü loră s­aă închiriată — da­toria flotantă constatată la 1871 era de 44,785,673 lei. De la 57 mi­lione până la 44 milione 700 mii lei, ni­ se pare că este un deosebire ce merită a fi luată în considerare. Cinară deca autorul­ articolului ar­ fi adansă și deficitulă de 10 milione constatată în 187­1 pentru 1870, pe lângă datoria flotantă, ca asta­felü se ajungă la cifra de peste 57 mili­one, încă a comisă uă gravă erore, căci 44,700,000 cu 10 milione facă 54,700,000, eră au peste 57 milione. Ni­ se pare că chiară 2,300,000 lei este uă sumă ce merită a fi luată în considerare, ori­câtă de bogată ară fi cine-va. Iată déri numai la două cifre ună adausă de peste 4,300,000 lei. I-se șede óre aceluia ce mănuiesce astă­­felă cifrele, se acuze pe alții de rea­­credință ? Deri acolo unde autorul­ artico­lului este — nu zice mă ca d-sea „de rea-credință“ — ci mai puțină de câtă ori­unde conformă cu realita­tea, e cândă chiară de la 1871 gră­­mădesce 24,400,000 lei pentru căiele ferate, 8 milione anuitatea împru­mutului domenială și esclamă: „Iată déja una adausă totală de 30,400,000 lei peste chiăltuialele înscrise în bu­gete!“ — Se notămă în treceri că aci comite uă erore de adunare de 2 milióne, ce e dreptu în defavorea sea. — Ori­ cine amü citi acestu pasagiu, și-ară închipui că în adevără de la 1871 s’a adausă la bugeta acesta totală de 30,400,000 lei. Nici că se póte înțelege altu-felu, de­ore­ce nu numai că în spațiu de câte­va linie se pune de două ori anulă 1871 a­­lături cu sume de 30,400,000, deja autorulă și conchide în modală un­ui ätr.ri : „Acésta este perspectiva în facia căreia s’a aflată guvernulu de la 1871, cândă a venită la postere, etc.“ Ei bine, aci autorulă spune, vo­luntară sau involuntară, uă neesac­titate fundamentală. Scriptele sunt­ de faciă; ele ne arata că In anulă 1871 nu s’a plătită de câtă numai la calea Sucéva-Romana, anuitate și subvențiune , împreună 4,129,740, era nu 30,400,000 lei; s’aă adausă în același ană 2 , asu­pra fondării, și s’aă trecută la ve­nituri și 3,722,875 lei escedenta de la imprumuta domenială. In anulă 1872 s’a platita totă căiei ferate Suc­im-Roman 3,500,000 lei și anuitatea împrumutului do­menială, prin urmare 11­­ milióne. era nu 30,400.000 lei. S’a dată și bacșișulă de 9,987.320 lei d-lui Blei­chröder, însă acésta frumósa afacere privesce esclusivă pe guvernulu pie­tinsü conservatorii, n’o putemü trece în sarcinele moștenite. Totu în a­­celț ană 1872­ s’a pusă pe lângă a­­dausul ă­­ de 2 g asupra fond­arei, și monopolulă tutunuriloră, și taxa de timbru și înregistrare, s’a făcută și împrumutată de la casa de depuneri de 9,985,320 lei, s’aă împrumutată și alți 2,298.428 lei pe bonuri de tesaură. In anulă 1873 s’au plătit st căiele ferate împreună, 16.622,000 și a­­nuitatea împrumutului domenială, totală 24,622,000 lei, chiar a déca s’arü pune acésta anuitate întrega, era nu numai partea necesară pen­tru amortisarea vechiei datorii flo­tante. Totu în acela anu 1873 s’au percepută imposite nouă: 2 g asupra foncierei, licențele, monopolulu, tim­­brulu, deosebită de 14,697,745 lei împrumutați pe bonuri de tesauru. In anulu 1874 s’au plătită căiele ferate în totalu 16,952,925 lei și anuitatea domenialeloru, adecă uă sumă cam egală cu cea din 1873, totă­mu­âncă 30,400,000 lei. Im­posite nouă au fostă : 2 g asupra foncierei, licențele, adausă la taxele asupra spirtaseloru, monopolulă și timbralii; deosebită de aceste im­posite, s’au încasată 1,739,877 lei escedentală de la căiele ferate con­­cedate. In anul­ 1875 în fine s’a plătită anuitatea întrega la căiele ferate și anuitatea împrumutului domenială; abia în acestă ultimă ană ală gu­vernării Catargi s'au plătit 30,400,000 lei. Déja în acela­,I­ană s’a perce­pută în întregulă țară și tóte im­­positele nouă citate mai susă, s’a îm­prumutată și prin rentă 44,600,000 nominală sau 28,990,000 lei efectivă. E că adevărulă, purulă adevără. Facă ori­cine socotela și convingă-se déca în toți anii, afară de cele din urmă, nu s’a plătită multă mai pu­țină de 30 400.000 lei pentru ca­­sele ferate și imprumuturi dome­nială, și déca în toți anii imposi­­tele nouă și cu împrumuturile n’aă trecută cu mai multe milióne peste suma cerută de aceste două chiăltuieli. Ce creZămentă se póte doja a­­corda celoră cari, astăzi în oposi­­țiune ca și ieri la putere, nu sciü se lucreze și se lupte de câtă nu­mai pe tărâmură.... nu vomă zice ală „relei credințe,“ ci ală erorei și ală inducerii în erore ! Nu vomă închide parenteza mai înainte de a lua acte de pre­cari importante declarări și mărturisiri, pe cari le face același personagiu ce a crezută că trebuie să se a­­runce în valurile discnsiunii publice spre a apăra guvernulu, din care a făcută pate parte. După ce arătă tóte greutățile cu cari zice că a avută a lupta guver­nulu din Martie 1871, adauge : „Cu tóte acestea, ministerială din 1871 a solută a întâmpina tote exigențele în totă timpul­ adminis­­trațiunii sale; a solută a nu lăsa în suferință nici uă creanță d’ale Sta­tului ; a solută a plăti mandatele la prima loră înfățișare. In fine, prin uă prudentă și consciințiosă ges­tiune a financielor­ , prin urmărirea neobosită a încasării veniturilor­, și prin restrîngerea chiăltuieleloră în li­mitele putincióse, guvernulu de la 1871 a solută a rădica creditulă Statului la jună nivelă la care nu se mai văzuse ajunsă nici­ uă­dată.“ Acesta este marele cuvântă ală conservatórei administrațiuni , care a adausă peste 22 ^ milióne pe ană la imposite și peste 172 milióne la datoria publică : „a sciută a plăti mandatele” la prima lor„ înfățișare“. Să ni­ se ierte espresiunea , cu a­­semeni cuvinte nu se momeste de­cátü gură-cască. Negreșită că decă să puneați mereu nouă imposite de milióne și să contractau pe lângă acestea și datorii de 7 ©cimi de mi­lióne, prin rentă, prin bonuri de tesauru, de la Casa de depuneri, trebuia să fiă cu ce să se platesca mandatele. Déra acesta deplorabilă sistemă merge până într’uă <jb și in­­ceteza d’uă-dată prin desastru. Și risipi­torul ü cela mai desfrânată găsesce mereu cu ce să plutéscá și lună, și petreceri, și trăsuri, și cai, și pa­­laturi. Vine ânsă curendu uă Zle cându creditorii lui vede că nu mai au pe ce’I împrumuta; atunci nu mai găsesce risipitorulü nici unu banii cu ce să’și „plutéscá manda­tele:“ totu ce posede i-se pune în vântare, și elu rămâne peritorii de fóme pe drumuri! Câți amici și rude d’ale celora ce au administrată cinci ani finan­­ciele țării nu să află în acesta ca­tegoria ! întocmai auto­felu au fostü ad­ministrate și financiele țărei de la 1871 până la 1876: mereu imposite­ și împrumuturi, și ieri împrumu­turi și imposite, până ce într’uă Z' bancruta a venită se bată la ușiâ. Atunci aceia cari aduseseră țara în acésta tristă situațiune au fugită de la putere, pentru ca alții se vie se repare ruinele grămădite de dânșii. In urmă ânsă totu el au sfrunta­­rea de a cere să se repare în câte-va luni numai, cee-a ce ei au ruinat. In cinci ani de Zile ! Se mai face mo óre să se observe că nobilul­ și lealulu nostru adver­sară pretinde că gestiunea dumne­­loru financiară a fostă prudentă, ba chiară consciințiosă! cândă sistema­tică se falsificaă nu numai bugetele, déri chiar­ situațiunile financiare definitive, prin înscrieri de cifre ima­ginare ? Se mai notămă că pretinde că dumnelorii au făcută economii, au „restrînsă ch­eltuielele în limi­tele putinciose“ ? Se lasum­ aceste probe de since­ritate și lealitate, și se constatamu numai că, după cuvintele reproduse mai susă, resultă în modulă celă mai vădită că guvernul­ de la Mar­tie 1871 a făcută țărei situațiunea financiară cea mai strălucită, a ră­dicată-o „la ună nivelă, unde nu se mai văzuse ajunsă nici­ uă­dată“. Adevărulă este însă atâtă de a­­geră și de puternică, în­câtă par­vine a rădica capulă de supt mun­ții de neadevăruri ce s’ară încerca cine­va se grámodéscá asupra lui, și se impune chiară celui mai dispusă a’lă tăinui. Asta­felu totă acela care scrie cu­vintele reproduse mai susă , face puțină mai departe, în același ar­ticolă, următorele mărturisiri: „Pe lingă tóte greutățile cu cari­a avută a se lupta ministerulu din 1871 și pe cari le-am d espusă în cele ce precedă, nu trebuie să per­­chemă din vedere că de la începu­­tul­ lui 1873 calamități de totü fe­lüle au cajutit asupra țării: ele au mersă totă crescândă, așa în­câtă în a­­nul­ 1875 s’a manifestată ună adevă­rată desastru economică. Complic­țiunile politice survenindü peste to acestea, crisan ajunsă la culme.“ Se notămă în treceri că „com­plicațiunile politice“, adică resb lusă, n’a venită de­câtă după e­derea guvernului Catargi. „Tóte aceste nenorocite împrej­rări, urmezu mai la vale autorul cari veniau a preface în decepția cele mai frumóse speranțe ale țăre aă agravată încă mai multă situ­­țiunea și au provocată în casa t­eam­ului publicu unii golü cai deca­l­ară calcula minuțiosă, s’ar arăta că a fostu intensa.“ In fine, zelosală apărătoră ală ge tiunii financiare a regimului trecut conchide : „Se mărturisimă dornt că sorgin­tea stării de lucruri care cu drept cuvântă preocupă și îngrijesce Ro­mania Intrega, este anteriorá m­iisteriului din 1871, că împrejuri­mile ce s’aă desfășiurată în urmă a fostă din cele mai nenorocite și o natură a desminți tóte prevederii precipitându­­ era într’uă pertur­bațiune economică din cele ma neașteptate.“ In 1875 era deja „uuu adevărat desastru economicü,“ era „crisa a­junsă la culme“, era „UUÜ gol imenșii în casa tesaurului publică“ era în fine „uă perturbațiune econo­mică din cele mai neașteptate!* Ori-ce esplicări din parte-ne ar fi de prisosü. Respunsu celora cari strigă p tota Ziua că regimul a trecutü a lă­satu țara într’uă situațiune finan­ciară din cele mai strălucite, și ci reg­imul­ actuala a ruinat­-o in câ­te­va luni. Acum închidem ü acestă paren­teză, căreia i­ se pute da drept­ titlu „situațiunea financiară a făre supt regimulu conservatoră, descrisă de ună conservatorii“. Inchizândă însă parenteza, închir­­iămă pentru astăzi și articolulă,can­dela a devenită pre lungă. In altă numără vamă trece ră­­pede asupra dureroselor, suvenire , moșteniri din trecută, spre a vea la actualitate. Reproducemă după edițiunea de diminăță a numărului precedinte ur­­matorele: Servițiul­ telegrafică ală Românului Roma, 24 Ianuarie.— Papa a avută Du­minecă ună leșină. Luni nu și-a părăsită apartamentele. Marți­a voită neapărată se dea­mă audiență și a avută ună noă leșină. Cu tote acestea a putut­ primi ieri câte­va persone. Camera a începută discusiunea pe arti­cole a proiectului de lege privitorii la a­­buzurile clerului. Guvernul­ a declarată, cu acea ocasiune, că considera legea garanție­­lor, ca ună gafiă solemnă și inviolabile dată lumii catolice, despre deplina inde­­pendință a papei în exercițiulă puterii sale spirituale. ALEGERI SUPLIMENTARE BacAL. — Col. II de senatori a alesă pe d. Iurașcu. Brăila.— Col. II a alesă senatoră pe d. colonelă Angelescu. Focșani. —­ Col. III de deputați­a alesă pe d. Frunilă, ingeniară cu 216 voturi în contra d-lui Vidrașcu. Iași.—D. Al. Hulban, la col. III cu 188 voturi în contra d-lui Dunca, Belgrad. — Col. I, d. Al. Vericénu în contra d-lui Parușeft (alegere contestată).

Next