Romanulu, ianuarie 1877 (Anul 21)
1877-01-14
__ANülp AL_ DOUE-ț)ECI-ȘI-UNU Redacțiunea și Adminiatrații mea strada Domnei 14 VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 b&aL Detc . . , paginea III, 2 lei — A. mn sdre»: Df ROMANIA, la administratianea țiarului. LA PARIS, la Havaa, Laffite et Caie, H, Placa de la Bourse. LA LONDON, la Eugene Miceud, No. 81-A Fleat Street, Lm<«i E. 0. LA VIBNA, la d-nii Haaaeostein ți Vogler, Wallfischgasae 10. ÂrtieoltU MtpuhUeatt n «ntt. 20 BANI ESEMPLARULU. SERVICIULU TELEGRAFIC ALUI ROMANULUI.* Constantinopole, 24 Ianuarie. — Generalulu Ignalieff va pleca mâne. Ceî î-alțî ambasadori vom pleca Vineri. Se asigură că Porta arii are intențiunea se ceră Franciei oficiali instructori de gendarmerie și a face apelă la raminele mai multora financiari englesi. 20 VINERI, 14 IANUARIÜ, 1377. LUMINEZATE SI VEI FI. ABONAMENTE. ln capitala, nnfi ana 48 lei; șese luni 24 1 trei luni 12 lei; u& luna 4 1 la tUtilet«, umană 54 lei; ?ese luni 27 1 trei luni 14 lei; uA luna 5 1 Paatra tot* țara la Barajul trimestru 15 1 A ne măre mm: IM ROMANIA, la adminiatrationea țiariult LA PARIS, la d-nil Darraa-Hațegrath, 5 rue < l’ancienne comedie, si Harna, La N et Cafe, 8. Place de la Baume, LA TUIA ln de B. O. Popovici, 15 Heinchmarl Stri—rUt intfrtmtUt mrtfUti. BANI ESEMPLAR ULI Edițiunea de sera Bucuresci, Călindaru. La 29 milione pe ană a găsită regiraulă Catargi totalulu impositesoră cândă a venită la putere. De peste 22 i milione pe ană a adausă imposite nouă în timpul a câtă a stat la putere. Peste acestea a adăugată și mai multă de 172 milione la datoria publică. Cum a parvenită a crea acesta situațiune, acestă „desastru economică“, acestă „crisă ajunsă la culme“, în fine acestă „golă imemul în casa tesaurului publică,“ după espresiunile înșiiși articolului financiară publicată în Timpul de la 9 Ianuarie ? Să răspundemă acum acestei întrebări, se a răzuma tactica, manoperele și feluritele mijloce prin cari conservatórea administrare a financielor, a ajunsă ca din amăgire în amăgire, din falsificare în falsificare, să adauge pe lângă 22 ^ miiione pe ană imposite nouă și 172 milióne la datoria publică. Mal ’nainte ânsa d’a lămuri acestă parte a situațiunii, fiindăcă noi amă fostă acuzați de rea-credință, într’ună articolă care să vedea pre bine că nu era ală redacțiunii Ziarului în care s’a publicată, ci pare chiară ală unuia din personagjele cari aă regulată starea nostru financiară în timpă de cinci ani, să ne fiă permisă a deschide că parenteză, pentru a risipi carea gravă în care ară putea se fiă indusă publiculă, deca ară da crt*Zâmântă cifreloră și afirmă referă produse în acelă articolă. „La 1868, Z’e autorulă anonim, s’a concesionată construcțiunea a 1200 kilometre de drumuri de seră cu oăanuitate garantată de peste 24,400,000 lei. „La 1871 s’a constatată uă datoriă flotantă de peste 57 milióne, care a motivată emisiunea împrumutului domenială în Octobre 1871, cu uă nouă sarcină anuală de 8 milióne. Eco dorit ună adausă de 30.400.000 lei peste chieltuielele înscrise în bugete. Și în totă timpul, acesta chieltuielele mereu mergeau crescândă înainte. „Aceste grele sarcini se acumulau asupra bugetului care, afară de acestea, nu era încă delocă echilibrată ; nimeni însă nu se gândia la crearea de resurse pentru acoperirea lor”. Anuitatea drumului de seră Romană-Iași-Sucéva era deja înscrisă la chieltueli, anuitatea împrumutului domenială s’a înscrisă la finele anului 1871 și acea de 18,600,000 lei a drumului de seră Strasberg era în ajunul înscrierii sale. „ Acesta era perspectiva în jada căreia s’a aflată guvernulu de la 1871 cămil a venită la putere, adică îndatorirea de a acoperi 30 £ milione.“ Cu părere, de rea trebuie se spune că că aceste linii sunt — nu vomă zice Și noi de rea-credință—ci pline de neesactități, cari facă se apară înzecită mai grea moștenirea pe care o primise guvernulu din Martie 1871 de la guvernele ce’să precedaseră. Este neexacă că anuitatea căii foră ferate votate în 1868 este de 24.400.000 lei. Cifrele integrale înscrise în bugetul anului 1875 simtă : Calea Suceva-Romană....................... 3.857.025 — 82 Calea Roman-Verciorova................... 18.609.750— „ Total Intrega cale 22,466,775 — 82 Prin urmare 22,400,000, erăm 24.400.000 lei, și acestă sumă numai în 1875 s’a plătită integrală. Nu credemă că 2,000,000 este sumă care se póte trece dintr’ună condeiă pe d’asupra socotelei. Ser mă că așa se faceau bugetele și situațiunile supt regimul trecută; amă văzută însă efectele acestui respectă pentru exactitatea cifrelor. Decalauă singură cifră autor ală articolului —pate unulă din administratorii financieloră în trecută—înscrie cu atâta înlesnire 2,000,000 mai multă, ce trebuia se fiă cândă avea a face cu atâtea alte cifre importante! Este asemene neexactă că la 1871 s’a constatată uă datorie flotantă „de peste 57 milione“. După corupturile definitive,—compturi a căroră esactitate nu se pute pune în îndoială, mai cu osebire de adversarii noștrii, căci supt guvernulü loră saă închiriată — datoria flotantă constatată la 1871 era de 44,785,673 lei. De la 57 milione până la 44 milione 700 mii lei, ni se pare că este un deosebire ce merită a fi luată în considerare. Cinară deca autorul articolului ar fi adansă și deficitulă de 10 milione constatată în 1871 pentru 1870, pe lângă datoria flotantă, ca astafelü se ajungă la cifra de peste 57 milione, încă a comisă uă gravă erore, căci 44,700,000 cu 10 milione facă 54,700,000, eră au peste 57 milione. Ni se pare că chiară 2,300,000 lei este uă sumă ce merită a fi luată în considerare, oricâtă de bogată ară fi cine-va. Iată déri numai la două cifre ună adausă de peste 4,300,000 lei. I-se șede óre aceluia ce mănuiesce astăfelă cifrele, se acuze pe alții de reacredință ? Deri acolo unde autorul articolului este — nu zice mă ca d-sea „de rea-credință“ — ci mai puțină de câtă oriunde conformă cu realitatea, e cândă chiară de la 1871 grămădesce 24,400,000 lei pentru căiele ferate, 8 milione anuitatea împrumutului domenială și esclamă: „Iată déja una adausă totală de 30,400,000 lei peste chiăltuialele înscrise în bugete!“ — Se notămă în treceri că aci comite uă erore de adunare de 2 milióne, ce e dreptu în defavorea sea. — Ori cine amü citi acestu pasagiu, și-ară închipui că în adevără de la 1871 s’a adausă la bugeta acesta totală de 30,400,000 lei. Nici că se póte înțelege altu-felu, deorece nu numai că în spațiu de câteva linie se pune de două ori anulă 1871 alături cu sume de 30,400,000, deja autorulă și conchide în modală unui ätr.ri : „Acésta este perspectiva în facia căreia s’a aflată guvernulu de la 1871, cândă a venită la postere, etc.“ Ei bine, aci autorulă spune, voluntară sau involuntară, uă neesactitate fundamentală. Scriptele sunt de faciă; ele ne arata că In anulă 1871 nu s’a plătită de câtă numai la calea Sucéva-Romana, anuitate și subvențiune , împreună 4,129,740, era nu 30,400,000 lei; s’aă adausă în același ană 2 , asupra fondării, și s’aă trecută la venituri și 3,722,875 lei escedenta de la imprumuta domenială. In anulă 1872 s’a platita totă căiei ferate Sucim-Roman 3,500,000 lei și anuitatea împrumutului domenială, prin urmare 11 milióne. era nu 30,400.000 lei. S’a dată și bacșișulă de 9,987.320 lei d-lui Bleichröder, însă acésta frumósa afacere privesce esclusivă pe guvernulu pietinsü conservatorii, n’o putemü trece în sarcinele moștenite. Totu în acelț ană 1872 s’a pusă pe lângă adausul ă de 2 g asupra fondarei, și monopolulă tutunuriloră, și taxa de timbru și înregistrare, s’a făcută și împrumutată de la casa de depuneri de 9,985,320 lei, s’aă împrumutată și alți 2,298.428 lei pe bonuri de tesaură. In anulă 1873 s’au plătit st căiele ferate împreună, 16.622,000 și anuitatea împrumutului domenială, totală 24,622,000 lei, chiar a déca s’arü pune acésta anuitate întrega, era nu numai partea necesară pentru amortisarea vechiei datorii flotante. Totu în acela anu 1873 s’au percepută imposite nouă: 2 g asupra foncierei, licențele, monopolulu, timbrulu, deosebită de 14,697,745 lei împrumutați pe bonuri de tesauru. In anulu 1874 s’au plătită căiele ferate în totalu 16,952,925 lei și anuitatea domenialeloru, adecă uă sumă cam egală cu cea din 1873, totămuâncă 30,400,000 lei. Imposite nouă au fostă : 2 g asupra foncierei, licențele, adausă la taxele asupra spirtaseloru, monopolulă și timbralii; deosebită de aceste imposite, s’au încasată 1,739,877 lei escedentală de la căiele ferate concedate. In anul 1875 în fine s’a plătită anuitatea întrega la căiele ferate și anuitatea împrumutului domenială; abia în acestă ultimă ană ală guvernării Catargi s'au plătit 30,400,000 lei. Déja în acela,Iană s’a percepută în întregulă țară și tóte impositele nouă citate mai susă, s’a împrumutată și prin rentă 44,600,000 nominală sau 28,990,000 lei efectivă. E că adevărulă, purulă adevără. Facă oricine socotela și convingă-se déca în toți anii, afară de cele din urmă, nu s’a plătită multă mai puțină de 30 400.000 lei pentru casele ferate și imprumuturi domenială, și déca în toți anii impositele nouă și cu împrumuturile n’aă trecută cu mai multe milióne peste suma cerută de aceste două chiăltuieli. Ce creZămentă se póte doja acorda celoră cari, astăzi în oposițiune ca și ieri la putere, nu sciü se lucreze și se lupte de câtă numai pe tărâmură.... nu vomă zice ală „relei credințe,“ ci ală erorei și ală inducerii în erore ! Nu vomă închide parenteza mai înainte de a lua acte de precari importante declarări și mărturisiri, pe cari le face același personagiu ce a crezută că trebuie să se arunce în valurile discnsiunii publice spre a apăra guvernulu, din care a făcută pate parte. După ce arătă tóte greutățile cu cari zice că a avută a lupta guvernulu din Martie 1871, adauge : „Cu tóte acestea, ministerială din 1871 a solută a întâmpina tote exigențele în totă timpul administrațiunii sale; a solută a nu lăsa în suferință nici uă creanță d’ale Statului ; a solută a plăti mandatele la prima loră înfățișare. In fine, prin uă prudentă și consciințiosă gestiune a financielor , prin urmărirea neobosită a încasării veniturilor, și prin restrîngerea chiăltuieleloră în limitele putincióse, guvernulu de la 1871 a solută a rădica creditulă Statului la jună nivelă la care nu se mai văzuse ajunsă nici uădată.“ Acesta este marele cuvântă ală conservatórei administrațiuni , care a adausă peste 22 ^ milióne pe ană la imposite și peste 172 milióne la datoria publică : „a sciută a plăti mandatele” la prima lor„ înfățișare“. Să ni se ierte espresiunea , cu asemeni cuvinte nu se momeste decátü gură-cască. Negreșită că decă să puneați mereu nouă imposite de milióne și să contractau pe lângă acestea și datorii de 7 ©cimi de milióne, prin rentă, prin bonuri de tesauru, de la Casa de depuneri, trebuia să fiă cu ce să se platesca mandatele. Déra acesta deplorabilă sistemă merge până într’uă <jb și inceteza d’uă-dată prin desastru. Și risipitorul ü cela mai desfrânată găsesce mereu cu ce să plutéscá și lună, și petreceri, și trăsuri, și cai, și palaturi. Vine ânsă curendu uă Zle cându creditorii lui vede că nu mai au pe ce’I împrumuta; atunci nu mai găsesce risipitorulü nici unu banii cu ce să’și „plutéscá mandatele:“ totu ce posede i-se pune în vântare, și elu rămâne peritorii de fóme pe drumuri! Câți amici și rude d’ale celora ce au administrată cinci ani financiele țării nu să află în acesta categoria ! întocmai autofelu au fostü administrate și financiele țărei de la 1871 până la 1876: mereu imposite și împrumuturi, și ieri împrumuturi și imposite, până ce într’uă Z' bancruta a venită se bată la ușiâ. Atunci aceia cari aduseseră țara în acésta tristă situațiune au fugită de la putere, pentru ca alții se vie se repare ruinele grămădite de dânșii. In urmă ânsă totu el au sfruntarea de a cere să se repare în câte-va luni numai, cee-a ce ei au ruinat. In cinci ani de Zile ! Se mai face mo óre să se observe că nobilul și lealulu nostru adversară pretinde că gestiunea dumneloru financiară a fostă prudentă, ba chiară consciințiosă! cândă sistematică se falsificaă nu numai bugetele, déri chiar situațiunile financiare definitive, prin înscrieri de cifre imaginare ? Se mai notămă că pretinde că dumnelorii au făcută economii, au „restrînsă cheltuielele în limitele putinciose“ ? Se lasum aceste probe de sinceritate și lealitate, și se constatamu numai că, după cuvintele reproduse mai susă, resultă în modulă celă mai vădită că guvernul de la Martie 1871 a făcută țărei situațiunea financiară cea mai strălucită, a rădicată-o „la ună nivelă, unde nu se mai văzuse ajunsă nici uădată“. Adevărulă este însă atâtă de ageră și de puternică, încâtă parvine a rădica capulă de supt munții de neadevăruri ce s’ară încerca cineva se grámodéscá asupra lui, și se impune chiară celui mai dispusă a’lă tăinui. Astafelu totă acela care scrie cuvintele reproduse mai susă , face puțină mai departe, în același articolă, următorele mărturisiri: „Pe lingă tóte greutățile cu caria avută a se lupta ministerulu din 1871 și pe cari le-am d espusă în cele ce precedă, nu trebuie să perchemă din vedere că de la începutul lui 1873 calamități de totü felüle au cajutit asupra țării: ele au mersă totă crescândă, așa încâtă în anul 1875 s’a manifestată ună adevărată desastru economică. Complicțiunile politice survenindü peste to acestea, crisan ajunsă la culme.“ Se notămă în treceri că „complicațiunile politice“, adică resb lusă, n’a venită decâtă după ederea guvernului Catargi. „Tóte aceste nenorocite împrejrări, urmezu mai la vale autorul cari veniau a preface în decepția cele mai frumóse speranțe ale țăre aă agravată încă mai multă situțiunea și au provocată în casa teamului publicu unii golü cai decalară calcula minuțiosă, s’ar arăta că a fostu intensa.“ In fine, zelosală apărătoră ală ge tiunii financiare a regimului trecut conchide : „Se mărturisimă dornt că sorgintea stării de lucruri care cu drept cuvântă preocupă și îngrijesce Romania Intrega, este anteriorá miisteriului din 1871, că împrejurimile ce s’aă desfășiurată în urmă a fostă din cele mai nenorocite și o natură a desminți tóte prevederii precipitându era într’uă perturbațiune economică din cele ma neașteptate.“ In 1875 era deja „uuu adevărat desastru economicü,“ era „crisa ajunsă la culme“, era „UUÜ gol imenșii în casa tesaurului publică“ era în fine „uă perturbațiune economică din cele mai neașteptate!* Ori-ce esplicări din parte-ne ar fi de prisosü. Respunsu celora cari strigă p tota Ziua că regimul a trecutü a lăsatu țara într’uă situațiune financiară din cele mai strălucite, și ci regimul actuala a ruinat-o in câteva luni. Acum închidem ü acestă parenteză, căreia i se pute da drept titlu „situațiunea financiară a făre supt regimulu conservatoră, descrisă de ună conservatorii“. Inchizândă însă parenteza, închiriămă pentru astăzi și articolulă,candela a devenită pre lungă. In altă numără vamă trece răpede asupra dureroselor, suvenire , moșteniri din trecută, spre a vea la actualitate. Reproducemă după edițiunea de diminăță a numărului precedinte urmatorele: Servițiul telegrafică ală Românului Roma, 24 Ianuarie.— Papa a avută Duminecă ună leșină. Luni nu și-a părăsită apartamentele. Marția voită neapărată se deamă audiență și a avută ună noă leșină. Cu tote acestea a putut primi ieri câteva persone. Camera a începută discusiunea pe articole a proiectului de lege privitorii la abuzurile clerului. Guvernul a declarată, cu acea ocasiune, că considera legea garanțielor, ca ună gafiă solemnă și inviolabile dată lumii catolice, despre deplina independință a papei în exercițiulă puterii sale spirituale. ALEGERI SUPLIMENTARE BacAL. — Col. II de senatori a alesă pe d. Iurașcu. Brăila.— Col. II a alesă senatoră pe d. colonelă Angelescu. Focșani. — Col. III de deputația alesă pe d. Frunilă, ingeniară cu 216 voturi în contra d-lui Vidrașcu. Iași.—D. Al. Hulban, la col. III cu 188 voturi în contra d-lui Dunca, Belgrad. — Col. I, d. Al. Vericénu în contra d-lui Parușeft (alegere contestată).