Romanulu, ianuarie 1877 (Anul 21)

1877-01-24

20 BANI ESEMPLARULU.ROMANULU (A) Editiunea de sera ANULU ALU DOUEZECI ȘI UNU Redacțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14 LUNI, MARȚI 24, 25 IANUARIU, 1877. VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 hant. . , paginea III, 2 lei — Deto A »endre»». IR ROMANIA, la administratiunea darului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, S. Place de la Bourse. LA LORDON, la Kugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIERA, la d-nii Haasenstein ți Vogler, Wallfischgaase 10. Articolele nepublicate ce ardă. LUMINEZATE SI VEI FI. ABONAMENTE. In capitali, unu ana 48 lei; țese luni 24 lei trei luni 12 lei; un Iun* 4 lei. In district*: unu ană 54 lei; șase luni 27 lei, trei luni 14 lei; ui Iun* 5 lei. Pentru tot*orale Europa! trimestru 15 lei. A se adresa: Ut ROMANIA, 1* adminiatratiunea Jianului. LA PARIS, la d-uil Darras-Qallegrain, 5 rue de l’&ncienne comedie, si Havas, LafBte et Cune, 8, Place de la Bourse. LA VIERA, la de B. O. Popovici, 15 Fleischmarkt. Scrisorile nefrancate se refusi. 20 BANI EXEMPLARULU. SERVICIULU TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI HAVAS Paris, 3 Februarie, 8 ore séra.— Le facil tratări active între cabinetele din St. Petersburg și Berlin. Presultaturii acestora tratări se asceptă cu îngrijire. E inesacru că Rusia trebuie se contracteze unii împrumută. Acestă noutate e desmințită. D. Perevie refusă d’a da satisfacere d-lui de Southeyran în urma articolelor publicate de diarul Le Liberté în contra acestui din urmă. Paris, 4 Februarie, amédí.— Circulara principelui Gorciakoff constată înțelegerea ce s’a stabilită între diferitele puteri, ale căror voințe unanime Porta le a respinsă. Acestă înțelegere și dorințele cari au fostă resultatulă se aprobeză că Europa se intereseză forte multă la menținerea păcii în Orainte și că se crede în dreptă de a interveni în numele intereselor generale. Prin urmare, mai nainte de a lua vre-uăotărîre și în dorința sea de a menține înțelegerea între puterile cele mari, Rusia însărcineză pe represintanții săi se se informeze pe la diferitele cabinete despre ceaa ce elenă de gândă se facă în facia unui refusă alü Porții. St. Petersburg, 4 Februarie, 11 ore dim.— In circulara cea adresată ambasadorilor ruși pe lângă puterile mari, principele Gorciakoff constată inutilitatea silințelor și înțelegerii Europei. Elădice că Porta recunosce atâtă îngagiamintele sale anteriore, câtă și datoriele sale ca membru alu concertului european. El adaugă că Rusia, în dorința sa de a contribui la menținerea înțelegerii între marile puteri, voiesce, mai nainte da’șî regula conduita, se cunoscă ce aă de gândă să facă diferitele cabinete. Bucuresci, 24 CALINDARU. 5 FAURARUI. Democrați, demagogi, revoluționari și conspiratori ne numesce reacțiunea. Noi, cești de la Momăniță, amu voitu și voimu pe placa se 'i facemu, și d’aceaa dechiar amu : Suntemu democrați, 1) Hindu c’amu voitu și voimu domnia poporului, séu, în limba giulü modernü, guvernarea națiunii prin ea însășî. Suntem demagogi, 2) căci amu voitu și voimü instrucțiunea și educațiuunea poporului. Suntemii revoluționari și conspiratori, îasé de cea mai ciudată speciă. De cea mai ciudată speciă, fiinducă de la 1848 și pen'acum, combáturáma fără curmare amorțirea, martea, dejű nu intraráma în ceea ce se numesce obicinuita revoluțiune, de eâtu cu mai unanimitatea națiunii și mai cu toți capii tutorii partiteloru din țară, vechi și noul. Suntemii conspiratori de cea mai ciudată speciă, fiindu ca sistema nóstră, bine cunoscută de tótu țara,a fostu , fapt oricare guverna, d’a conspira la lumina mare ș’a da pe totul Ziua guvernelorü carte la mână, prin colónele acestuia Jiaru, despre conspirațiunile și comploturile ce ar<simți. Dechiar am a derit, acum ca totodeuna, și reacțiunii și guvernului, că conspirami și complotuma. Scopulu conspirațiunii este să scăpăm și națiunea de jafuri și de sărăcia, și se facema ca fiecare omü să ’și cunoscă drepturile și datoriele. 1) Sijixoi, poporă,Apoixoi, putere, suveranitate. 2) Sifixoi, poporă, *yw, conducă, ca și pedagogie, conducere a poporului la instrucțiune și educațiune. Complotul ce ultima este d’a face ca partea cea mai luminată a țarei se se unéscu íntr’acestü scopu și sé se puie pe lucru, pentru ca se facă ea însășî lucrarea ce cere și permite flă carei fi și se siléscu astăfelu pe guvernu, ori care ar fi elü, și pe funcționarii publici se mérgu necurmații p’acésta cale. Amintindu credințele nóstre nestrămutate și metoda nostră, ne urmamu calea spuindu cea a ce credemu că este adevĕrulu, fără a ne ocupa de desaprobarea séu aprobarea ce vomu avé în ijiua presiute. Done partite au fostu pân’acum în țară: reacțiunea și acțiunea. țfiarulă Press a reapăru ieri, Duminecă, dechiarându că s’a formatü unu centru și că este acum organulu acestei noue partite. Salutamu buna venire a organului partitei ce spune că este națională, progresistă, liberală și moderată, și ’i postimü isbendá în tóte nobilele aspirări ce va ave. D’uăcam-dată easé, și mai cu semă astăzi, de cele două vechi partite ne vomă ocupa. Partita, care se numia conservatóre, a guvernații, fără ’ntrerupere, cinci, ea se nu ijiemü șapte, ani. Nu pute ^ice dorit că timpulű i-a lipsită pentru ca se simți drepți, judecându-o după fapte. Faptele, ca și dechlarațiunile acestei partite, sunt destul de durerosü constatate pentru ca negarea lora sé nu pot a ave nici uă valore. Ea a dechlarat, totu-deuna, și chiar de la căderea iei de la putere, că Constituțiunea de la 80 Iuniu, 1860, este cu multa pre liberală pentru România. Ea a declarat că poporul română este necapabile d’a ’nțelege, d’a cunosce, d’a sei și d’a se guverna însuși și că opiniunea publică este că femeia de ulițe. Declarările iei le-a afinmat, pe care i-a fostu cu putință, prin fapte. Neputându se decrete desființarea Constituțiunii, a desființată regimulu parlamentarii, suprimêndu de faptu alegerile. Facêndu aci unü studiu, era nn polemică, putemu afirma că nu este unü singură omu, unulü singură, care se nu scie că nu s’au făcută alegeri în acești cinci ani, precum nu este nici unulü care se nu cunosca că, în genere vorbindu, libere au fostü alegerile din Iunia trecută. Nu este asemene nimeni care se potă nega că ea n’a luptat, se ’mbrâncescă națiunea, prin legea comunală, pene ’n véculü de miijlocit. Nu este nimeni care se nu cunoscu că reformarea procedurii codicelui penale, a juriului, a gardei naționale, etc. le-a facutu cu scopulu d’a nimici totu ce se dobândi de la 1848 și péné la 1866, ș’a restabili acea vechiă ordină, care făcea că boiarulu era boiaru și mojiculă mojică, era omulu nimica. Nu este nimeni în fine care se nu scie c’acea partită a dechlaratu necurmată, prin graiu, prin scrisă și, pe câtü a putut, prin faptu că: Gfuvernamentulü parlamentară (ala națiunii prin ea însășî) este culmea anarhiei; Constituțiunea unu edificiu ca turnulu Babiloniei; Votulu claselorü muncitóre vă acțiune disolvatóre, care va distruge societatea; Instrucțiunea publică, fără a saluta domnire asupra iei a clasei guvernamentale, amețală și anarhia . Descentralizarea, să desorganisare distrugetóre a comunei, a judeciului, a Statului, și tote ideiele emise de revoluțiunile nóstre de la 1848 și pâne astăzi, ruperea legămintelor naturale între omeni, reducerea în pulbere și spulberarea elementelor de moralitate și de propășire ale societății. Tote aceste declaiarări și acte au fost recunoscute și mărturite de toți omenii inteligenți și onești din tote partitele și chiar de Pressa cea vecină în lunele din urmă ale guvernului Catargi și de cea nouă în prima zi a reaparițiunii iei. După uă răbdare, din cele mai rari, națiunea re^éndu că guvernul, în locu d’a recunosce înțelepciunea și patriotismul, care ’i da putere d’a suferi atâtă de multă, o desprețuiesce ș’o ruineză din ce în ce mai tare, se rădica în piciure și se puse în facia lui. Din fericire revoluțiunea morală fu atâtă de unanimă, încâtü ne scăpa de durerile unei revoluțiuni materiale. Națiunea, reintrândă în drepturile iei, cu liniște și pe calea legală, liniștite și legale fură și procederile ieî, mârginindu-se a decreta în unanimitate trimiterea naintea justiției a celora dovediți de călcători ai legilor. In urma acestei procederi ultramoderată, nobilă și legală a națiunii, ce vedemü de câteva timpi ? Reacțiunea reaparenda cu trafia naintea națiunii, acuzații iei devenindu acusatori și poruncindu-’i se ’și plece cap ulii. Nimica, bunu sea réți, nu se face, nu se póte face, fără se fiă uă causă. Trebuie dérit se coutumü cu toții și necurmată causa acestei cutezatóre rescule a acusaților, contra acusatorilor”. Faptul, fiindu curiosü și grava, nu ne putem îndoui că ela va fi studiată de toți bărbații din partita națională, atât în presă cât și în întruniri publice, unde lumina se face mai mare și este tare puterea ce ele dau. Ca se deschidemü calea, supunem desbaterii publice câteva aprobiri emise aci de câteva ori. Reacțiunea nu pate se aibă cea mai mică speranță în națiune, căci de densa a fugită totü-de-una și contravernă fostă și suntü lucrările sale. Acusații nu potu să se rezeme pe densa pentru ca se devie acusatori, căci densa i-a pusă supt acusare. Pe cine dori s’a rezemată în ianuarie majoritatea Senatului, cândva trecută la ordinea «jilei în privința celora ce densum, în numele națiunii, i-a fostu acusata în Aprile trecută ? Scimți că reacțiunea are unu numérü însemnată de aginți fórte activi și cari suntu gata a o servi cu ori ce prețu. Acei aginți cnsé sunt ucil totulü de considerați de națiune, și prin urmare ei nu potu lucra de câtu în întunerecă și nu potu face pentru densa de câtü acte de întunereca. Scimü că reacțiunea, la noi ca pretutindeni, nevoindu să lucreze cu națiunea și pentru națiune, spre străinia năzuită. Scimi, și s’a demonstrată aci chiarü mai de ună-iji, că unii guvernü în adevĕri naționale este stimată déja nu și iubita de către străini, cari urmăresc și interese contrarie națiunii. Și faptul este naturale și cunoscută de secole întregi. Încă din secolul al 17-lea, comitele d’Argenson a definită principiile miniștrilor acestei partite prin urmatorea mărturire : „In deșertă se luptă inamicii mei; ei nu mă vor pute răsturna, fiinduca nimeni nu este aci mai slugă decâta mine.“ Cum déri străinii nu vor preferi asemeni miniștrii în locul acelora cari lericii : „Ne puteți sdrobi, dérü ne veți respecta.“ Aceste triste adevăruri sunt bine cunoscute. Cu tóte acestea totuși trebuie se mai fiă adâncă ceva care dă atâta cutesare reacțiunii ș’acelă ceva, facemü âncă vă dată apelu la toți Românii sé’la caute cu grabă, fără ură și fără iubire, sé’lü gaséscá și sé’la curme. Câteva cuvinte încă în privința acelui ceva, asupra cărora atragem atențiunea publică, și vomü sfîrși pentru astăzi. Reacțiunea lucreza și, încă vădată, ea își împlinesce sarcina iei de reacțiune. Noi énse ne ’mplinimű őre bine și necurmată, fără pripire dérit fără pregetă, tótu datoria nostră ? Suferințele națiunii ne suntu pe deplină cunoscute. Inceputu-amü cu toții lucrarea de totă iiua ce se cere pentru treptata lora vindecare ? Scimți că pene ce nu se va sfîrși crima care bântuie Orivntele, nu putemu face nici bănci, nici fabrice, nici asociațiuni pentru sploatarea mineloru, nici una în fine din acele lucrări cari ceru bani. Pusu-ne-amüinse în acțiune pentru a ’ncepe celelalte lucrări ce, mai multă sau mai puținii, se potu face și ’n timpi de crime ? S’a afinmatü că suntü uă mulțime de sătiani, mai cu semn în România de peste Milcova, ale căroră pámêntu este emanetatü și chiarü vândutű. Ordonatü-a guvernuluuă cercetare seriósá și leale în acésta cestiune atâta de mare? Déca n’a facutu-o este, după noi, fórte culpabile. Prefecții și suptprefecții, consiliele judeciane și comunale, împlinituș’aă de la sinele acésta imperiosá datoriă ? Nu ? ș’aceștia suntu cu toții culpabili. Dérü noi, cetățianii, împlinitune-amu datoria nóstra? Imbolditüamü pe miniștrii, pe prefecți, pe suptprefecți și pe membrii consilieloru judeciane și comunale ca se’și facă datoria, în acesta privință și ’n tóte cele-l-alte ? Nu. Și prin urmare se recunoscema și partea nóstra de răspundere. De la terminarea alegerilor generale, câte întruniri publice se ținură în fiecare orașii, pentru ca se ne luminămă cu toții în privința situațiunii ș’a trebuințelorAijilei ? Nici una. Cândü dérit noi lasäma națiunea să se svârcolescă în suferințele Jilei, cum nu 'nțelegemă că ea s’abate, și se iriteză cu atâta mai multă cu câtu omulu, prin natura lui, uită reula celu mare de ieri pe lângă durerea jilei, fiă ea cu multă mai mică decâtă cea trecută ? Moștenirea ce ne-a lăsată trecutulă cere imperiosa refacerea imediată a legilor, acelea cari sugrumă și ruineză națiunea. Cele mai urginte sunt: legile comunale și judeciane, legile pentru ca se se de poporului uă adevărată justiție, și legile financiare cari, printr’uă mai dreptă repartițiune, se uștureze pe cela mai săracă și se de răsuflare producerii. Cum se face déjit că deputații simt ostenela, cându sciü că alegătorii lor suntu căluți pe brânci de obosala unui despotism, care i-a bântuită în cursă de șapte ani ? E!fscă ori cine ce va voi, căci noi susținem ü cu mâna pe consciință că ’ndată ce aleșii națiunii potu se simță unü singura minuta ostenela, reacțiunea este ’nvertoșrată și profită de tóte momentele nóstre de repausa , cari grămădite producű martea. SCIRI DE PRINCIARE, Constantinopole, 1 Februarie.—Spftalele facă pregătiri spre a trimite uă deputațiune la Pesta pentru a esprime Maghiarilor simpatiele Turcilor”. Se asigură că Austria ar fi povățuită pe înalta Portă ca să trateze cu blândețe pe Miridițî, pentru a paraliza influința moscovită. Pesta, 1 Februarie.—Pester Lloyd anuncță că conferințele miniștrilor din Pesta și Viena în cestiunea băncei au rămas fără resultatü și astfelü cabinetul. Tisza se va retrage. Viena. 1 Februarie. — Neue Freie Presse asigură că negocierile între Turcia și Serbia înainteză în modă favorabilă. înalta Porta, arétândüuă mare dorință conciliatóre, va renundia la cestiunea garanțielor et. Se speră că tratările vorü ave unu resultatu bunü. Berlin, 1 Februarie. — Cercurile competinte se índruiesc de esactitatea scomptului răspânditű despre u nouă întrevedere a celor trei împărați de la nord la Varșovia. Cracovia, 1 Februarie. — Czar afirmă că întrevederea împăraților la Varșovia ar fi numai oă sondare făcută din partea cercurilor guvernamentale din Varșovia.