Romanulu, aprilie 1877 (Anul 21)

1877-04-08

312 Promitü „a face să domnescu le­gile“, ei cari n’au lăsată nici oă lege neviclată, cari aveau de sis­temă de-a falsifica însăși Constitu­­țiunea prin legi speciale, și cari după ce faceau legile, le falsificau­ și pe acelea prin regulamente de admi­­nistrațiune, cum s'a intamplata cu legea judeciană, cu legea monopolu­lui tutunurilor­ și altele. Promită „uă armată în stare de-a apăra interesele țarei“, ei cari după ce au risipită in timpă de cinci ani pentru armată câte 23 pene la 25 de milióne pe ană, n’aă în­zestra­­tă-o cu nici uă pușcă măcară mai multă de­câtă cele aduse și coman­date în 1868, n’aă făcută nici uă aprovisionare de munițiuni, ba uă lăsaseră chiară fără prafă și fără plumbă la căderea loră de la pu­tere, astă­felă că era în imposibili­tate absolută de-a apăra țara. Promită „îmbunătățirea și des­­voltarea agriculturei“, ei cari în timpă de cinci ani n’am luată nici uă măsură, nici una singură mă­cară, pentru îmbunătățirea­­ agricul­­turei, este din contra constatată că supt administrațiunea lor, agricul­tura a mersă mereu de către noiă. Cu teză a promite „restabilirea e­­chilibrului constituțională,“ ei cari organisaseră în totă țera bande de făcători-de-rele, spre a falsifica prin violență alegerile, după cum con­stată nenumărate acte oficiale și depuneri de mărturii, adunate de comitetul­ de acuzare a foștilor, miniștrii; ei cari începeau falsifica­rea de la listele electorale, conform ordineloră date și suptsemnate de șeful- soră, d. Lascar Catargi, și de ministrulă loră de justiție, d. Al. Lahovary; ei cari întrebuinț­ă te­­rórea, coruperea și la estrem­itate chiară glonțală și baioneta spre a-și aduce nesce corpuri legiu­itare, ce nu erau de câtă ună deplorabilă si­mulacru. In fine, nu se sfiescă a promite chiară „financie cumpănite,“ ei cari spre a se menține cu ori­ce preț­ă la putere, aruncaă Statulă în chiăl­­tuieli enorme și’să înecaă în dato­rii peste puterile lui. Promită „fi­nancie cumpănite,“ ei cari n’am vo­tată ună singură bugetă fără ună deficită reală de 15, 16 miiione, și cam­ în momentul­ cândă financiele Statului erau copleșite supt cele mai grele sarcine, a fi creată uă nouă sarcină de 42­­ miiione pen­tru uă cale ferată, care va face și celă mai mare rău liniei nóstre principale. Domni alegători, déca este ade­vărată că omenii ca și partitele nu se potă judeca de­câtă după fapte, écé faptele prospete în memoria d­­vostră, faciă cu promisiunile ce le facă astăz­i aceia cari le-aă comisă. Alegeți: déca v’aă plăcuta, déca ați aprobată și déca doriți reintor­­cerea regimului de la Martie 1871, n’aveți de­câtă să dați voturile d­­vestre celoră cari vi-le ceră prin manifestară suptsemnată de patru din miniștrii și de doui­spre­zzece din deputații și senatorii acelui regim­. Déca din contra voiți vindecarea treptată a releloră făcute țărei; déca voiți restabilirea echilibrului în fi­nancie, după cum ați văd­ut și că s’a începută de corpurile legiuitore și de guvernă; deca voiți economii până la ultima limită, după cum­ ați văzută că s’aă făcută, în scapă de a pute ajunge in urmă și la ușturarea impositelor­; deca voiți ca drepturile cetățenesce și libertățile publice să fie respectate, după cum suntă de la căderea regimului trecută, daca vo­iți legi cari se garanteze și mai multă libertățile și drepturile nóstre constituționale, precum este legea responsabilității ministeriale, legea de Habeas Corpus, legea comunală și altele, depuse în Cameră; deca voiți ca demnitatea și drepturile țărei se fie apărate cu prudință și patriotismă, in contra încălcărilor­ din afară; deca voiți, în fine, ca să dată grelele dificultăți ale momen­tului trecute, să se ia măsuri pen­tru rădicarea economică a țărei, a­­tunci, domni alegători, dați voturile d-vastre partitei naționale-liberale, care a dovedită chiară în puținulă timpă de cândă e la putere că în­țelege a se pune pe acesta cale salvatore pentru interesele naționale. Ați suferită, d­in alegători, cinci ani la cârma Statului m­ă guvernă care ve nimicise de faptă tóte drep­turile și care a adusă ruina gene­rală asupra țărei; vă ceremă acum, în numele partitei naționale-liberale, s’o mănțineți prin votură d-vóstre atâta, până ce se va dovedi dacá este s­ă nu capabilă se lucreze mai corectă și mai bine de­câtă regi­­mulă trecută. Pentru acesta vă ceremă ânsă a lupta cu inteligență și cu agerime, căci cu câtă mai mari suntă păca­tele partizanilor­ regimului trecută, cu atâtă mai mare este cutezarea loră și mai fără scrupulă mițjlocele loră de luptă. Reproducemă după edițiunea de diminuță a numărului precedinte ur­­mătorele : Servițiulă telegrafică ală Agenției Havas. Rusciuk, 17 Aprile.—Consululă rusă de aci­a primită ordinulă se stea gata de plecare. Generalisimulă armatei de la Dunăre, Abdul-Kerim-pașa a sosită astă-seră aci însorită de Ahmet-Eiub-pașa, com­andantele supremă ale celui d’al­ douilea corp­ de armată. Astăzi, va pleca la Silistra. Aă sosită 70 de tunuri Krupp. Varna, 17 Aprile. — Statură-majoră­ ge­­nerală ală armatei otomane a debarcată aci, și se pregătesce se plece la Rusciuk tulcea. 17 Aprile.—Duufe nouă muutibiu cuirasate­ră sosită aci pentru a întări flo­tila de la gurele Dunării. Londra, 17 prile.—In Camera comu­neloră, d. Bourke, supt secretară de Stată la afacerile străine, respundendă d-lui Sand­­ford dice că neutralitatea speciale a Ro­mâniei nu e garantată prin nici ună tra­tată. Principatul­ Moldo-Valah­ă este con­siderată în relațiunile sale cu puterile stră­ine, ca făcândă parte din imperial­ oto­mană. Botoșianu.­In urma unei lupte crâncene, d. Văsescu a fost­ alesă deputată cu 27 voturi, contra d-lui Ghica care avu 17. SCIRI DE PRIN AIARE. Petersburg, 15 Aprile. — N­iarul­ Golos declară că Porta singură a condusă directă la ruperea relațiunilor­, de­ore­ce speră în sprijinul­ Angliei, care atâtă pe fad­ă câtă și în ascunsă, a întărită pe Turcia în acestă speranță. Deră, cooperarea sla­­vilor­ de Sudă, a Greciei etc., aternă multă în cumpănă fad­ă cu ajutorul­ ce Anglia ară­da Turciei. Constantinopole, 15 Apri­e. — Garnisona din insula Creta parte a fostă dislocată aci, parte a fostă pornită la Șumla, eră la Creta s’aă trimisă trupe noue. Aali-bey, guvernatorele de la Varna, se ocupă cu stabilirea unui spital­ de câmpă. Odesa, 15 Aprile. — Imperatură Alesan­­dru, se cfice că înainte de a porni la ar­mata de la Sudă, va trece în revistă tru­pele garnisonei din Petersburg și va ține uă alocuțiune gardei imperiale. ROMANULU, 8 APRILE, 1877 Din sorginte slavă s’anund­ă că Miridiții aă respinsă pe Turci cari, neputândă pătrunde în teritoriulă miridită, s’așed­aseră la Sadrina. Circulara d-lui ministru de interne adre­sată către toți d-nii prefecți de judecie. România și resbelurii. Temerile de resbelu se întețescă pe (ji ce merge; speranța casé in pace încă n’a dispărută cu totulă, și nu fără cuvântă; căci acum este sciută că cei cari dorescă resbelulă nu suntă tocmai aceia cari să se să facă; de acea­ a­cești din urmă nu suntă pre grăbiți a ’lă face; cu tóte aceste, suntă necesități de or­dine morale cari se impună și cu mai mare tăria celoră puternici, și se póte forte bine ca Rusia cu voiă fără voiă să fiă redusă în fine a de­clara resbelă Turciei. Resbelulă isbucnindă, totă lumea se întreba cu uă legitimă îngrijire: ce ne facemă noi Românii în sta­rea miseră, mai cu semn a finam­eteloră nóstre și cu mica nóstra ar­mată așa de puțină pregătită d’a intra în campaniă? Nenorocirea e bună la ce­va,­­Iiie Francesulă , în a­­devĕru, de a mă fi mai avuți în bani și ’n soldați bine echipați, pate că amă fi ispitiți și noi a ne arunca în vîrtejură care se rădică la frun­­tariele nóstre; acum cnse suntemă siliți a fi cu minte, caută să ne ți­nem­ă în cerculă unei stricte neu­tralități în care stămă de la înce­­putul­ resbelului serbo-turcă cu a­­probarea și cu laudele intregei Eu­­ropi. Ideia neutralismn! României, ză­mislită vă­dată cu luarea iei supt protecțiunea colectivă a marelor­ puteri, de sigură nu va întârzia a se realisa; multe din puteri regretă că n’am realisată-o mai ’nainte, căci, în momentul­ acesta, cândă Rusia de șase luni de­­ zile concentreză pe Prută sute de mii de soldați în ve­derea și cu consimțimentulă preși­­cum ală Europei pentru a forța la trebuință pe Turcia d’a garanta îmbunătățirea sortei supușiloră sel chreștini, le-ară veni cu greă celora­ 1­alte puteri sé taie drumulă Ruși­­loră și sé’i oprască d’a se întâlni cu Turcii; dord noi, cărora ni­ se cere sé stămă neutri, ca sĕ resis­­tămă d’uă­dată Rușiloră, Turciloră, póte și Austriaciloră , nimeni n’o va pretinde, și de ne­amă încerca a resiste numai uneia din părțile beligerante, prin acésta chiară ne­­amă declara pentru cea­l­altă parte ș’a mă înceta d’a fi neutri; avemă énse datoria se afirmămă dreptu­rile suveranității nóstre și se pro­­testă că înaintea Europei contra în­­călcărilor­ ce s’ară face teritoriului nostru ori de unde ară veni ele, cu atâtă mai cu semn că trecerea ar­­matelor­ străine pe teritoriul­ ro­mână póte face din România tea­trală resbelului și prin acesta, pe lîngă calamitățile ce ar atrage a­­supră’i, ne-ar sili și pe noi să eșimă din a nóstra neutralitate. Armatele străine cari, oprindă protestării nóstre casulă de forță majoră, voră voi să’și deschidă uă trecere prin țara nóstra, trebuie să dobândescá de la noi fișarea unei zone și regu­­larea condițiuniloră trecerii loru; eră cele cari voră pași peste frun­­tariele nóstre fără acea regulare, se­ voră călca condițiunile stipu­late, voră fi considerate și tratate ca inamice. Astă­feră credă că s’ară cuveni să procedămă, de va fi resbelă. Fă­­cândă mai puțină, ne-am sinucide mo­ralmente ca națiune; făcendă mai multă, ne-amă arunca în aventuri pe cari nu ni­ le permită condițiu­nile esistenții nóstre politice și le condamnă mai dinainte geniul­ po­porului română. Noi n’avemă să ne regulămă as­tăzi păsurile nóstre după [mișcările celoră­l­alte popore ale Orientului; noi nu suntemă în luptă cu ele­­mentulă musulmană. Altele suntă nevoiele nóstre, altulă e mobilulă, alta este ținta acțiunii nóstre. N’a­vemă se arătâmd pumnulă nimenui, nici să ne aruncămă cu ochii în­chiși in brad­ele cui­va; susținendă eu tăriă drepturile nóstre, trebuie sc căutăm­ă a întreține cele mai bune relațiuni cu vecinii noștril; e­­moțiunile momentului să nu ne facă casă să uitămă că constelațiunea din care facemă parte este la a­­pusă. De la resbelulă care ne amenință n’avemă nimică bună a accepta, și cu câtă vomă fi mai corecți faciă cu tote puterile vecine, cu atâtă elă ne va face mai puțină răă. In totă casulă, se nu ne exagerămă resul­­tatele probabile ale unui resbelă ruso-turcă. Mulți omeni se voră u­­cide, în adevĕral derű, pentru bi­nele chrestinilor­ din Turcia, nu se va resolve acum cestiunea Oriunte­­lui, acesta este învederată și vo­ința Europei. Actuala crisă orientală este unu simplu incidinte, care nară fi luată proporțiunile ce vedemă astăzi, de n’ară fi adusă la ivela marea crisă, latentă, dură teribilă, căreia a dată nașcere resbelulă franco-germană sfărămândă ecuilibrulă europená. De atunci diplomația a mersă mersă din încurcătură în­curcătură, și a­­liand­a împârâților­, memorandulu­i de la Berlin, conferințele de la Constantinopole, protocolul­ de la Londra sunt­ atâtea probe că, în starea actuală a lucrurilor­, uă în­țelegere sinceră între marele puteri nu mai este cu putință, și că uă mare­­ furtună scuduse Europa din nou înainte d’a reapare sem­nală pe orizontere săă politică. Dumitru Bratianu. Fran­cia. — Ideia ce domină la Paris e că situațiunea a ajunsă la clasa’I finale. Principele Orloff a a­­vută uă întrevedere cu d. duce De­­cazes, ministrul­ al­ Franciei. Se pare că acum nu mai e cu putință a opri cursulă evenimenteloră. Au­stro-Un­garia.­­­ Daily­ Tele­graph primesce din Viena scriea că guvernul­ austriacă a perdută tata speranța de menținerea păcii. In Vi­ena domnesce uă mare agitațiune, din cauză că se prevede că Austria va fi forțată mai curându séu mai tânjră a lua parte la conflictă. Se ascepta ca flota austriacă să se ducă pe costele Greciei. Ună articolă oficiosă ală fotei din Berlin National Zeitung pare a con­sidera desmembrarea Turciei ca ună faptă îndeplinită și invită pe Aus­tria se ia parte la preda. Acestă­­ fiară regretă că Austria n’a primită primele propuneri ale Rusiei, cari o îngagină a ocupa Bosnia și Herzego­vina, cu atâtă mai multă că res­belul­ n’a devenită mai puțină ne­­înlăturabile. A venită momentulă, adauge foia prusiană, cândă uă ma­tură considerare a stării reale a in­­tereseloră Austriei trebuie să tracă înainte de ori­ce altă cestiune. Aceste interese ceră înainte de tote ca se nu fiă astupată drumul­ Austriei către Oriunte. Decá­deră, cum noi sperămă cu încredere, resbelul­ va aduce desmembrarea Turciei. Austria e în posițiune d’a afirma drepturile sale naturale tată așa de bine ca și Rusia. Ea nu va întrebuința poli­tica de anexare brutală, încă și mai puțină uă politică de naționalitate, dară nu se va cruța nici uă silință potriva o r>m­ofi interesele c­e are în priinte. Ru­sia. — Journal de Saint-Pe­tersburg (fiee că, daci Europa c­reș­­tină nu va avisa la miijlocele d’a ocroti vieța și bunurile milionelord de supuși nemusulmani ai Porții, pentru Rusia a sosită momentulă d’a’și aduce a­minte de cuvintele pro­­nunciate de împăratulă la Moscva. Noul­ Timpu­­­ jice că timpul ă vor­­beloră ș’ală discusiuniloră a trecută și c’a sosită momentulă acțiunii ș’ală sacrificieloră. Turcia refusă totă, cu atâtă mai bine, căci nesiguranța sleia puterile morale și materiale ale Rusiei. Gazeta rusă crede că Rusia nu va ave simpatiele Europei la începu­­tul­ resbelului. Golos, din contra, «JRC cu atitu­dinea cabinetelor­ europene va „în­­ceta speranțele secrete ale Turcofi­­liloră anglos!. Gazeta Bursei regretă că lucru­rile au ajunsă aci. In curândă,­­zice acestă foiâ, va începe m­ă resb.­lă puțină importante la începută, dera care va ave consecințe necalcula­bile. Muntenegru.­­ Principele Ni­kita a primită în z­iua de 13 Aprile din partea marelui vizită urmatorea telegramă: „Armistițiulă otărită în­tre Sublima Portă și Muntenegru a­­spirată astăzi. Negociările pentru restabilirea păcii rămânândă din ne­fericire fără resultată, credă că tre­buie se previă pe A. V. că Porta a decisă că suspendarea de arme nu va fi nici reîno­ită, nici prelungită.“ Grecia. — Guvernul­ stăruieșce pe lângă mai multe case grecesc­ din Londra în vedere d’a le face se suprscrie la m­ă noă împrumută pentru liberarea Greciloră de supt ‘domnia turcescă. Creta. — Afacerile insulei Creta iéd uă faciă critică. Turcii au tri­misă trupe pentru a opri pe chreș­tini să se ’ntrunescá la Arnalos. Se vorbesce de ocuparea insulei de­­ către Austria. Domnule prefecte, Causa releloră cari bântuie Ro­mânia de la ună timpă în cace este că regimul­ parlamentară a fost i­nițiată prin ingerința adminis­trației în alegeri. Amă venită la putere, chiamată de încrederea Domnitorului, pentru ca se dea satisfacțiune dorinței țâ­rei, care protesta contra unui astă­­felă de sistemă de a guverna, și este de datoria și de onorea mea ca principiul­ libereloră alegeri se fie aplicată cu cea mai mare scru­­pulositate. Guvernul­ actuală ale țarei, ca r­epresintante ală principielor­ libe­rale și naționale, nu póte avea mai cu sema astățil altă interesă in ale­gerile ce suntă a se face, de câtă acela ca Senatulă se fiă espresiunea adevăratei voințe a alegătorilor­, pentru că în facia evenimentelor­ ce se grămădescă din ce în ce, și în facia resbelului ce stă gata a is­­bucni în jurul­ nostru, numai pa­­triotismul ă se fiă mobilul, care se conducă lucrările sale. Ceră dord de la d-tea ca se te abții de ori­ce ingerință în alegeri; se desminți pe ori­cine s’ară prevala că lucreză în numele guvernului, sed veri unuia din miniștrii. Parti­­telor­ singure le incumbă dreptul­ de-a lupta, case și acestora în mar­ginea legii și ale moralității. Atrage dură totă atențiunea d-loră primari de reședințe ca la formarea biuroului provisor să se observe cu strictețe legea, ca nu lipsa de pro­cedură se vițieze vre­oă alegere. Pune în vederea d-lui președinte ală biuroului definitivă, și cere’i ca chiară în sera despuerii scrutinului se formeze dosarul­ alegerii și se ți’să trămită, ca la rendul d d-t.ele se’să poți înainta, ministerului chiară în noptea aceia, pentru că corpu­rile legiuitóre voră fi convocate chiară a doua­ i­i după terminarea alegerii și ca se nu perită nici uă oră în verificarea titlurilor­, din causa lip­sei dosareloră. Primiți, d-le prefectă, încredința­rea osebitei mele considerațiuni. Ministru de interne, I. C. Brătianu. No. 7,162. 1877, Aprile 6. Se va localise sau nu resbelulu ? După ce întrebarea pace sed res­belă se pare a fi resolvată din ne­norocire în favorea resbelului, se ivesce acum alta și mai gravă și mai ingrijitare, acea daca resbe­­lulă va fi mărginită numai intre Rusia și Turcia sed va aduce și participarea celoră­l­alte puteri. ți­arele europene începeadă deja a se ocupa de acestă întrebare, pu­­nemă în vederea cititorilor, combi­­națiunile lor”. National Zeitung din Berlin afirmă a i­ se fi comunicată din partea cer­­curiloră bine informate că actual­mente ară domni între Rusia, Ger­mania și Austria că deplină înțele­gere și de acea­a se pare a fi exactă scriea că Austria va ocupa Bosnia. La Paris, țri­e National Zeitung, cercurile competente ar­ fi convinse că isbucnind o resbelulă, Anglia nu se va mărgini numai la­­ună rolă pasivă. Corespondinței politice i­ se scrie de la Paris cu data de 11 Aprile ur­­mătorele : „Aici suntu toți îngrijiți despre încurcă­turile ce se pregătesc și în Oriinte, îngri­jirile provin­ din causa­ că cei mai mulți se îndouiescu de localisarea resbelului. A­­cestă eventualitate e considerată ca în le­gătură cu fasa prin care a trecută crisa cancelarului la Berlin. “ Die Presse din Viena, íi iară semi­oficiale,­­jlice urmatórele : „Flacăra isbucnită în colibele Herzego­­vineniloră a aprinsă întregii Oriintele. Porta e de vină pentru acesta. Déca tote silin­țele diplomației pentru mănținerea păcii au fostă zădărnicite, apoi Porta într’u­ă restimpu de ună ană și jumătate n’a făcută nici cea mai mică încercare seriosă pen-

Next