Romanulu, aprilie 1877 (Anul 21)
1877-04-08
312 Promitü „a face să domnescu legile“, ei cari n’au lăsată nici oă lege neviclată, cari aveau de sistemă de-a falsifica însăși Constituțiunea prin legi speciale, și cari după ce faceau legile, le falsificau și pe acelea prin regulamente de administrațiune, cum s'a intamplata cu legea judeciană, cu legea monopolului tutunurilor și altele. Promită „uă armată în stare de-a apăra interesele țarei“, ei cari după ce au risipită in timpă de cinci ani pentru armată câte 23 pene la 25 de milióne pe ană, n’aă înzestrată-o cu nici uă pușcă măcară mai multă decâtă cele aduse și comandate în 1868, n’aă făcută nici uă aprovisionare de munițiuni, ba uă lăsaseră chiară fără prafă și fără plumbă la căderea loră de la putere, astăfelă că era în imposibilitate absolută de-a apăra țara. Promită „îmbunătățirea și desvoltarea agriculturei“, ei cari în timpă de cinci ani n’am luată nici uă măsură, nici una singură măcară, pentru îmbunătățirea agriculturei, este din contra constatată că supt administrațiunea lor, agricultura a mersă mereu de către noiă. Cu teză a promite „restabilirea echilibrului constituțională,“ ei cari organisaseră în totă țera bande de făcători-de-rele, spre a falsifica prin violență alegerile, după cum constată nenumărate acte oficiale și depuneri de mărturii, adunate de comitetul de acuzare a foștilor, miniștrii; ei cari începeau falsificarea de la listele electorale, conform ordineloră date și suptsemnate de șeful- soră, d. Lascar Catargi, și de ministrulă loră de justiție, d. Al. Lahovary; ei cari întrebuință terórea, coruperea și la estremitate chiară glonțală și baioneta spre a-și aduce nesce corpuri legiuitare, ce nu erau de câtă ună deplorabilă simulacru. In fine, nu se sfiescă a promite chiară „financie cumpănite,“ ei cari spre a se menține cu orice preță la putere, aruncaă Statulă în chiăltuieli enorme și’să înecaă în datorii peste puterile lui. Promită „financie cumpănite,“ ei cari n’am votată ună singură bugetă fără ună deficită reală de 15, 16 miiione, și cam în momentul cândă financiele Statului erau copleșite supt cele mai grele sarcine, a fi creată uă nouă sarcină de 42 miiione pentru uă cale ferată, care va face și celă mai mare rău liniei nóstre principale. Domni alegători, déca este adevărată că omenii ca și partitele nu se potă judeca decâtă după fapte, écé faptele prospete în memoria dvostră, faciă cu promisiunile ce le facă astăzi aceia cari le-aă comisă. Alegeți: déca v’aă plăcuta, déca ați aprobată și déca doriți reintorcerea regimului de la Martie 1871, n’aveți decâtă să dați voturile dvestre celoră cari vi-le ceră prin manifestară suptsemnată de patru din miniștrii și de douisprezzece din deputații și senatorii acelui regim. Déca din contra voiți vindecarea treptată a releloră făcute țărei; déca voiți restabilirea echilibrului în financie, după cum ați vădut și că s’a începută de corpurile legiuitore și de guvernă; deca voiți economii până la ultima limită, după cum ați văzută că s’aă făcută, în scapă de a pute ajunge in urmă și la ușturarea impositelor; deca voiți ca drepturile cetățenesce și libertățile publice să fie respectate, după cum suntă de la căderea regimului trecută, daca voiți legi cari se garanteze și mai multă libertățile și drepturile nóstre constituționale, precum este legea responsabilității ministeriale, legea de Habeas Corpus, legea comunală și altele, depuse în Cameră; deca voiți ca demnitatea și drepturile țărei se fie apărate cu prudință și patriotismă, in contra încălcărilor din afară; deca voiți, în fine, ca să dată grelele dificultăți ale momentului trecute, să se ia măsuri pentru rădicarea economică a țărei, atunci, domni alegători, dați voturile d-vastre partitei naționale-liberale, care a dovedită chiară în puținulă timpă de cândă e la putere că înțelege a se pune pe acesta cale salvatore pentru interesele naționale. Ați suferită, din alegători, cinci ani la cârma Statului mă guvernă care ve nimicise de faptă tóte drepturile și care a adusă ruina generală asupra țărei; vă ceremă acum, în numele partitei naționale-liberale, s’o mănțineți prin votură d-vóstre atâta, până ce se va dovedi dacá este să nu capabilă se lucreze mai corectă și mai bine decâtă regimulă trecută. Pentru acesta vă ceremă ânsă a lupta cu inteligență și cu agerime, căci cu câtă mai mari suntă păcatele partizanilor regimului trecută, cu atâtă mai mare este cutezarea loră și mai fără scrupulă mițjlocele loră de luptă. Reproducemă după edițiunea de diminuță a numărului precedinte următorele : Servițiulă telegrafică ală Agenției Havas. Rusciuk, 17 Aprile.—Consululă rusă de acia primită ordinulă se stea gata de plecare. Generalisimulă armatei de la Dunăre, Abdul-Kerim-pașa a sosită astă-seră aci însorită de Ahmet-Eiub-pașa, comandantele supremă ale celui d’al douilea corp de armată. Astăzi, va pleca la Silistra. Aă sosită 70 de tunuri Krupp. Varna, 17 Aprile. — Statură-majoră generală ală armatei otomane a debarcată aci, și se pregătesce se plece la Rusciuk tulcea. 17 Aprile.—Duufe nouă muutibiu cuirasateră sosită aci pentru a întări flotila de la gurele Dunării. Londra, 17 prile.—In Camera comuneloră, d. Bourke, supt secretară de Stată la afacerile străine, respundendă d-lui Sandford dice că neutralitatea speciale a României nu e garantată prin nici ună tratată. Principatul Moldo-Valahă este considerată în relațiunile sale cu puterile străine, ca făcândă parte din imperial otomană. Botoșianu.In urma unei lupte crâncene, d. Văsescu a fost alesă deputată cu 27 voturi, contra d-lui Ghica care avu 17. SCIRI DE PRIN AIARE. Petersburg, 15 Aprile. — Niarul Golos declară că Porta singură a condusă directă la ruperea relațiunilor, deorece speră în sprijinul Angliei, care atâtă pe fadă câtă și în ascunsă, a întărită pe Turcia în acestă speranță. Deră, cooperarea slavilor de Sudă, a Greciei etc., aternă multă în cumpănă fadă cu ajutorul ce Anglia arăda Turciei. Constantinopole, 15 Aprie. — Garnisona din insula Creta parte a fostă dislocată aci, parte a fostă pornită la Șumla, eră la Creta s’aă trimisă trupe noue. Aali-bey, guvernatorele de la Varna, se ocupă cu stabilirea unui spital de câmpă. Odesa, 15 Aprile. — Imperatură Alesandru, se cfice că înainte de a porni la armata de la Sudă, va trece în revistă trupele garnisonei din Petersburg și va ține uă alocuțiune gardei imperiale. ROMANULU, 8 APRILE, 1877 Din sorginte slavă s’anundă că Miridiții aă respinsă pe Turci cari, neputândă pătrunde în teritoriulă miridită, s’aședaseră la Sadrina. Circulara d-lui ministru de interne adresată către toți d-nii prefecți de judecie. România și resbelurii. Temerile de resbelu se întețescă pe (ji ce merge; speranța casé in pace încă n’a dispărută cu totulă, și nu fără cuvântă; căci acum este sciută că cei cari dorescă resbelulă nu suntă tocmai aceia cari să se să facă; de acea acești din urmă nu suntă pre grăbiți a ’lă face; cu tóte aceste, suntă necesități de ordine morale cari se impună și cu mai mare tăria celoră puternici, și se póte forte bine ca Rusia cu voiă fără voiă să fiă redusă în fine a declara resbelă Turciei. Resbelulă isbucnindă, totă lumea se întreba cu uă legitimă îngrijire: ce ne facemă noi Românii în starea miseră, mai cu semn a finameteloră nóstre și cu mica nóstra armată așa de puțină pregătită d’a intra în campaniă? Nenorocirea e bună la ceva,Iiie Francesulă , în adevĕru, de a mă fi mai avuți în bani și ’n soldați bine echipați, pate că amă fi ispitiți și noi a ne arunca în vîrtejură care se rădică la fruntariele nóstre; acum cnse suntemă siliți a fi cu minte, caută să ne ținemă în cerculă unei stricte neutralități în care stămă de la începutul resbelului serbo-turcă cu aprobarea și cu laudele intregei Europi. Ideia neutralismn! României, zămislită vădată cu luarea iei supt protecțiunea colectivă a marelor puteri, de sigură nu va întârzia a se realisa; multe din puteri regretă că n’am realisată-o mai ’nainte, căci, în momentul acesta, cândă Rusia de șase luni de zile concentreză pe Prută sute de mii de soldați în vederea și cu consimțimentulă preșicum ală Europei pentru a forța la trebuință pe Turcia d’a garanta îmbunătățirea sortei supușiloră sel chreștini, le-ară veni cu greă celora 1alte puteri sé taie drumulă Rușiloră și sé’i oprască d’a se întâlni cu Turcii; dord noi, cărora ni se cere sé stămă neutri, ca sĕ resistămă d’uădată Rușiloră, Turciloră, póte și Austriaciloră , nimeni n’o va pretinde, și de neamă încerca a resiste numai uneia din părțile beligerante, prin acésta chiară neamă declara pentru cealaltă parte ș’a mă înceta d’a fi neutri; avemă énse datoria se afirmămă drepturile suveranității nóstre și se protestă că înaintea Europei contra încălcărilor ce s’ară face teritoriului nostru ori de unde ară veni ele, cu atâtă mai cu semn că trecerea armatelor străine pe teritoriul română póte face din România teatrală resbelului și prin acesta, pe lîngă calamitățile ce ar atrage asupră’i, ne-ar sili și pe noi să eșimă din a nóstra neutralitate. Armatele străine cari, oprindă protestării nóstre casulă de forță majoră, voră voi să’și deschidă uă trecere prin țara nóstra, trebuie să dobândescá de la noi fișarea unei zone și regularea condițiuniloră trecerii loru; eră cele cari voră pași peste fruntariele nóstre fără acea regulare, se voră călca condițiunile stipulate, voră fi considerate și tratate ca inamice. Astăferă credă că s’ară cuveni să procedămă, de va fi resbelă. Făcândă mai puțină, ne-am sinucide moralmente ca națiune; făcendă mai multă, ne-amă arunca în aventuri pe cari nu ni le permită condițiunile esistenții nóstre politice și le condamnă mai dinainte geniul poporului română. Noi n’avemă să ne regulămă astăzi păsurile nóstre după [mișcările celorălalte popore ale Orientului; noi nu suntemă în luptă cu elementulă musulmană. Altele suntă nevoiele nóstre, altulă e mobilulă, alta este ținta acțiunii nóstre. N’avemă se arătâmd pumnulă nimenui, nici să ne aruncămă cu ochii închiși in bradele cuiva; susținendă eu tăriă drepturile nóstre, trebuie sc căutămă a întreține cele mai bune relațiuni cu vecinii noștril; emoțiunile momentului să nu ne facă casă să uitămă că constelațiunea din care facemă parte este la apusă. De la resbelulă care ne amenință n’avemă nimică bună a accepta, și cu câtă vomă fi mai corecți faciă cu tote puterile vecine, cu atâtă elă ne va face mai puțină răă. In totă casulă, se nu ne exagerămă resultatele probabile ale unui resbelă ruso-turcă. Mulți omeni se voră ucide, în adevĕral derű, pentru binele chrestinilor din Turcia, nu se va resolve acum cestiunea Oriuntelui, acesta este învederată și voința Europei. Actuala crisă orientală este unu simplu incidinte, care nară fi luată proporțiunile ce vedemă astăzi, de n’ară fi adusă la ivela marea crisă, latentă, dură teribilă, căreia a dată nașcere resbelulă franco-germană sfărămândă ecuilibrulă europená. De atunci diplomația a mersă mersă din încurcătură încurcătură, și alianda împârâților, memorandului de la Berlin, conferințele de la Constantinopole, protocolul de la Londra sunt atâtea probe că, în starea actuală a lucrurilor, uă înțelegere sinceră între marele puteri nu mai este cu putință, și că uă mare furtună scuduse Europa din nou înainte d’a reapare semnală pe orizontere săă politică. Dumitru Bratianu. Francia. — Ideia ce domină la Paris e că situațiunea a ajunsă la clasa’I finale. Principele Orloff a avută uă întrevedere cu d. duce Decazes, ministrul al Franciei. Se pare că acum nu mai e cu putință a opri cursulă evenimenteloră. Austro-Ungaria. Daily Telegraph primesce din Viena scriea că guvernul austriacă a perdută tata speranța de menținerea păcii. In Viena domnesce uă mare agitațiune, din cauză că se prevede că Austria va fi forțată mai curându séu mai tânjră a lua parte la conflictă. Se ascepta ca flota austriacă să se ducă pe costele Greciei. Ună articolă oficiosă ală fotei din Berlin National Zeitung pare a considera desmembrarea Turciei ca ună faptă îndeplinită și invită pe Austria se ia parte la preda. Acestă fiară regretă că Austria n’a primită primele propuneri ale Rusiei, cari o îngagină a ocupa Bosnia și Herzegovina, cu atâtă mai multă că resbelul n’a devenită mai puțină neînlăturabile. A venită momentulă, adauge foia prusiană, cândă uă matură considerare a stării reale a intereseloră Austriei trebuie să tracă înainte de orice altă cestiune. Aceste interese ceră înainte de tote ca se nu fiă astupată drumul Austriei către Oriunte. Decáderă, cum noi sperămă cu încredere, resbelul va aduce desmembrarea Turciei. Austria e în posițiune d’a afirma drepturile sale naturale tată așa de bine ca și Rusia. Ea nu va întrebuința politica de anexare brutală, încă și mai puțină uă politică de naționalitate, dară nu se va cruța nici uă silință potriva o r>mofi interesele ce are în priinte. Rusia. — Journal de Saint-Petersburg (fiee că, daci Europa creștină nu va avisa la miijlocele d’a ocroti vieța și bunurile milionelord de supuși nemusulmani ai Porții, pentru Rusia a sosită momentulă d’a’și aduce aminte de cuvintele pronunciate de împăratulă la Moscva. Noul Timpu jice că timpul ă vorbeloră ș’ală discusiuniloră a trecută și c’a sosită momentulă acțiunii ș’ală sacrificieloră. Turcia refusă totă, cu atâtă mai bine, căci nesiguranța sleia puterile morale și materiale ale Rusiei. Gazeta rusă crede că Rusia nu va ave simpatiele Europei la începutul resbelului. Golos, din contra, «JRC cu atitudinea cabinetelor europene va „înceta speranțele secrete ale Turcofililoră anglos!. Gazeta Bursei regretă că lucrurile au ajunsă aci. In curândă,zice acestă foiâ, va începe mă resb.lă puțină importante la începută, dera care va ave consecințe necalculabile. Muntenegru. Principele Nikita a primită în ziua de 13 Aprile din partea marelui vizită urmatorea telegramă: „Armistițiulă otărită între Sublima Portă și Muntenegru aspirată astăzi. Negociările pentru restabilirea păcii rămânândă din nefericire fără resultată, credă că trebuie se previă pe A. V. că Porta a decisă că suspendarea de arme nu va fi nici reînoită, nici prelungită.“ Grecia. — Guvernul stăruieșce pe lângă mai multe case grecesc din Londra în vedere d’a le face se suprscrie la mă noă împrumută pentru liberarea Greciloră de supt ‘domnia turcescă. Creta. — Afacerile insulei Creta iéd uă faciă critică. Turcii au trimisă trupe pentru a opri pe chreștini să se ’ntrunescá la Arnalos. Se vorbesce de ocuparea insulei de către Austria. Domnule prefecte, Causa releloră cari bântuie România de la ună timpă în cace este că regimul parlamentară a fost inițiată prin ingerința administrației în alegeri. Amă venită la putere, chiamată de încrederea Domnitorului, pentru ca se dea satisfacțiune dorinței țârei, care protesta contra unui astăfelă de sistemă de a guverna, și este de datoria și de onorea mea ca principiul libereloră alegeri se fie aplicată cu cea mai mare scrupulositate. Guvernul actuală ale țarei, ca represintante ală principielor liberale și naționale, nu póte avea mai cu sema astățil altă interesă in alegerile ce suntă a se face, de câtă acela ca Senatulă se fiă espresiunea adevăratei voințe a alegătorilor, pentru că în facia evenimentelor ce se grămădescă din ce în ce, și în facia resbelului ce stă gata a isbucni în jurul nostru, numai patriotismul ă se fiă mobilul, care se conducă lucrările sale. Ceră dord de la d-tea ca se te abții de orice ingerință în alegeri; se desminți pe oricine s’ară prevala că lucreză în numele guvernului, sed veri unuia din miniștrii. Partitelor singure le incumbă dreptul de-a lupta, case și acestora în marginea legii și ale moralității. Atrage dură totă atențiunea d-loră primari de reședințe ca la formarea biuroului provisor să se observe cu strictețe legea, ca nu lipsa de procedură se vițieze vreoă alegere. Pune în vederea d-lui președinte ală biuroului definitivă, și cere’i ca chiară în sera despuerii scrutinului se formeze dosarul alegerii și se ți’să trămită, ca la rendul d d-t.ele se’să poți înainta, ministerului chiară în noptea aceia, pentru că corpurile legiuitóre voră fi convocate chiară a doua ii după terminarea alegerii și ca se nu perită nici uă oră în verificarea titlurilor, din causa lipsei dosareloră. Primiți, d-le prefectă, încredințarea osebitei mele considerațiuni. Ministru de interne, I. C. Brătianu. No. 7,162. 1877, Aprile 6. Se va localise sau nu resbelulu ? După ce întrebarea pace sed resbelă se pare a fi resolvată din nenorocire în favorea resbelului, se ivesce acum alta și mai gravă și mai ingrijitare, acea daca resbelulă va fi mărginită numai intre Rusia și Turcia sed va aduce și participarea celorălalte puteri. țiarele europene începeadă deja a se ocupa de acestă întrebare, punemă în vederea cititorilor, combinațiunile lor”. National Zeitung din Berlin afirmă a i se fi comunicată din partea cercuriloră bine informate că actualmente ară domni între Rusia, Germania și Austria că deplină înțelegere și de aceaa se pare a fi exactă scriea că Austria va ocupa Bosnia. La Paris, țrie National Zeitung, cercurile competente ar fi convinse că isbucnind o resbelulă, Anglia nu se va mărgini numai laună rolă pasivă. Corespondinței politice i se scrie de la Paris cu data de 11 Aprile următorele : „Aici suntu toți îngrijiți despre încurcăturile ce se pregătesc și în Oriinte, îngrijirile provin din causa că cei mai mulți se îndouiescu de localisarea resbelului. Acestă eventualitate e considerată ca în legătură cu fasa prin care a trecută crisa cancelarului la Berlin. “ Die Presse din Viena, íi iară semioficiale,jlice urmatórele : „Flacăra isbucnită în colibele Herzegovineniloră a aprinsă întregii Oriintele. Porta e de vină pentru acesta. Déca tote silințele diplomației pentru mănținerea păcii au fostă zădărnicite, apoi Porta într’uă restimpu de ună ană și jumătate n’a făcută nici cea mai mică încercare seriosă pen-