Romanulu, aprilie 1877 (Anul 21)

1877-04-22

ANULU ALD DOUE-pECI-ȘI-UNU VOIESCE SI VEI PUTEA. ANONCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani . , paginea 111, 2 lei — Deto Asendreaa: IN ROMANIA, la administratiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA YIENA, la d-nii Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se arci. 20 BANI EXEMPLARUI SERVICIULU TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI HAVAS. Roma, 1 Main. — Papa, primindű pelerinii din Savoia, le-a vorbit despre resbelulu dintre Rusia și Turcia. Ela alisă: „Nu seift ce putere va repurta victoria, deja ceaa ce seist este că mâna dreptății lui Duumedeă apasa cu greutate asupra uneia din acele puteri care, cu tote că e schismatică, se zice ortodoxă, din causa persecuțiunilor atroce ce nu înceteză de a îndrepta contra catolicilovit.“ Londra, 2 Maift. — Aici se facă cu activitate pregătiri de resbelu. Se îmbarcă cantități mari de arme și munițiuni. Ministrului de resbelu ia tóte măsurile pentru îmbarcarea trupei oră. Buda Pesta, 2 Majă. — In Camera deputation. d. Somsich, interpelândă pe guvernă, întrebă daca privesce cu indiferență mersulă înainte ală Rușilor, și, în ipoteza unui răspunsă afirmativă, dăca guvernul ă a primită garanții cari să fie în stare a apăra interesele monarhiei austro-ungare și în specială pe acele ale Ungariei. Ce demersuri a făcută guvernulu său socotesce a face spre a asigura libertatea navigațiunii și comerciului pe Dunăre și a pune astăferă pe neguțătorii ungari la adăpost de perderi considerabile. D. Somsich motivăză interpelarea sa pe faptul intrării trupelor ruse pe teritoriul României a cărei neutralitate este pusă supt garanția Europei. Ocuparea pantelor strategice de pe țărmul Dunării împedecă în modă efectivă comercială pe acesta rîu, dăca nu ’să întrerupe în modă absolută. Mulțimea de trupe ruse cari aă năvălită în România împedecă de a se pută distinge scopul și finală ce urmăresce politica moscovită. Redacții siiea și Administrativ fiea strada IMinnel 14 i~Tirwin fi MH TIMii—im in ian nn in................................................ ......................mu VINERI, 22 APRILE, 1877. LUMINEZA TE SI VEI FI. ABONAMENTE. In capitală: unu anu 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; u& lima 4 lei. In districte: unu anu 54 lei; șese luni 27 lei; trei luni 14 lei; un luna 5 lei. Pentru tote țerele Europei trimestru 15 lei se adresa: IN ROMANIA, ln administratiunea ciaburi LA PARIS, la d-nii Darran-Hallegrain, 5 rue de l’ancienne comedie, si Havas, Laffite et C-une, 8. Place de la Bourse. LA VIENA, la de B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLA EDLO. RUPI KAQOÎN PRIARU DUBUl Gbbrl. 3 FLORARU Una din telegramele de mai susü ne arătă pe Engintera gata d’a pleca spre resbelu. priéma spre resbelu, căci a merge în resbelu pentru Turci contra Rușiloră, nu este în putința guvernului englesit. Comercianții și partita înaintată să împotrive seft d’a se mai face resbelu pentru Turci. Décàdérii guvernulu englesii va trimite flota și armata sea, este de crezutü că ea se va mărgini a merge în Egiptu, la Creta, și chiar la Constantinopole, precum se pare ca și Austria să trimită oștire în Bosnia și Herzegovina, nu ânsă pentru a combate, ci pentru a servi de chiăzășie că Rusia nu va face cuceriri pentru dânsa.1 Nu voima a Z^e că resbelulü actuală nu póte lua mari proporțiuni. In epoca actuală oricare resbelu este amenințătorii pentru totă Europa, și acestă a mai multă de câtă oricare. Mai mult,, căci Turcii nu potű chiăzășui că nu voră comite crime cari să revolte din nou consciința omenirii. Mai multú, căci navigațiunea Dunării este oprită, și să scie că ea este supt scutura tutelară alăturoră puterilor celoră mari. Mai multă, căci Turcii luară mai alaltă ierimă batelă elenă și vă furămă acum că atinsera chiară pavilionulă francesă. Mai multă în fine, fiindă că nimeni nu pate seiancă tote intențiunile guvernului germană, nici până la ce puată guvernulu Austro-Ungariei va pute păstra oă cale politică care se mulțămescă și pe Slavii și pe Ungurii și pe Germanii din acestă imperiu. Recunoscență derücată de greă este ca resbeluri actuale să nu se ’ntindă forte, totuși simtă multe considerări, între cari și repetitele dechlarări ale imperatorului Rusieior, cari daă dreptă să se spere că lupta va rămâne localisată, și că după uă bătălie seriosa, diplomația va interveni și va obține pacea. Oricari voră fi însă resultatele acestui resbelu, este ’nvederată pentru toți, că pentru noi elă este deja, și că fiăcare Română este datoră se puie în servițiulă patriei și mintea, și anima, și averea, și acțiunea, căci numai astăfelă vomă pute eși din acestă periculosă învălmășală cu bine, cu onore și cu viață. Pentru ca cu toții și pe deplină se ne ’nțelegemă, și pentru ca se scimă bine ce trebuie se facemă, este de trebuință să studiamă pe fiecare și situațiunea, se nu uitămă cea făcută guvernulu nostru în ceste din urmă optă luni, și să ’i dămă noui puteri, morale și materiale, pentru ca să putá, cu noi cu toții, se conducă destinările țărei cu inteligință, cu lealitate, cu credință și cu tăriă românescă. Prin mesagiul tronului, prin expunerea de motive, cu care s’a presintată Camerelor, convențiunea cu Rusia, și prin actele diplomatice, ce s’aă pusă supt ochii senatorilor și deputațiloră, guvernulü a pusă națiunea în posițiune d’a cunosce situațiunea din întru și din afară. Elă a arătată totă ce-a făcută, totă ce n’a putută și pentru ce n’a putută face, și totă ce-a putută dobândi. Tóte guvernele străine și mai tote foiele publice din străinătate au recunoscută câtă de corectă a fostă guvernulu principelui Carol și chiară astăzi îeproducemă mai la vale în acesta privință ună articolă însemnată din la llé publique française, organulă d-lui Gambetta. In cursă de optă luni guvernulu s’a adresată necurmată la tóte puterile. Mai tóte am susținută că se va ’nlătura resbelulu și ne-aă îndemnată se păstrămă neutralitatea. La tóte amă cerută să ne asigure neutralitatea, dérü fiă care ne-a răspunsă, în felul ă iei, că o voiesce, dérü n’o póte face. Guvernul s’a adresată la membrii conferinței din Constantinopole ș’a cerută ca ele să declare neutralizarea teritoriului nostru. Puterile du răspunsă că voră, dérit că nu potă de câtă décá acesta cerere s’ară face de către Turcia. Turcia avea ună mare interesă d’a presinta și susține cererea nostră. Avea interesă, căci suntemă singura națiune creștină care nu i-amă făcută neajunsuri, care n’amă luată parte cu frații noștrii resculați, și care i-amă cerută să susție neutralizarea României. Avea interesă, căci România este ună pantă strategică care, lipsindă Rusiei, de forte mare ajutoră ar fi fostă Turciei. Avea în fine interesă se aibă dreptă amici cinci milione de Români, în locă d’aT sili, prin tote mijlocele, se devie inamicii iei pentru ca să ’și scape vieța loră, esistența loră ca națiune. Savfet-pașa ne răspunse: „Părăsiți orice ilusiune; nici vădată Europa nu va voi a stipula sancțiunea unui resbelă, sancționândă a vostra neutralitate.“ Turcii aă declarată încă acum, din noă și oficială, că suntemă parte integrantă a imperiului. Prin urmare Rusia, dechiarândă resbelă Turciei, nădreptă se intre la noi, fiindă că Turcii și Eoglesii declară că Otomani suntemă. Engineza ne-atinsă acum vre două luni: „Nici noi nici dumnevóstra n’avemă putere d’a opri pe Rusia se intre în România.“ Germania a tăcută și tace. Austro- Ungaria s’a arătată în urmă fortei bine-voitóre, dérű nici ună legămentă n’a voită séu n’a putută se ié cu noi. Francia, singura Francia ne-a susținută, și ea singură a cerută ca Turcii se nu bombardeze orașiele nóstre; déri Francia nu pate astăzi se facă mai multă. Părăsiți astăfelă de totă lumea, fiindăcă puterile nu să potă înțelege între ele și să temă unele de altele, cum a spusă-o însuși d. de Moltke, guvernul nostru totuși isbuti a dobândi ca Rusia să ne trateze ca națiune liberă și să închidă cu noiuă convențiune. Rămase ceva nefăcută de guvernă ? Nimene n'a putută să-i facă acesta imputare. Era cu putință să se facă mai multă? Este dovedită că nu. Convențiunea închiriată cu Rusia este doja ună mare actă, bine-făcătoră din tóte ponturile de privire, pentru care trebuie să recunoscemü că guvernulüa bine-meritată de la patriă. Actulă însă făcută, datoriele nóstre nu potă înceta, căci resbelul abia începe............................................... In acestă momentă primimă spirea că bunii noștrii Turci, după ce aă făcură pe Ruși să intre în România, începă acum a ne și bombarda în Brăila. Români! uniți cu toții, din ce în ce mai multă, să ne facemă datoria de omeni liberi, căci vedeți, ..............cu bombe și cu peire Turcii aă plătită și plătescă nobila și generósa nóstra purtare în privința loră. Este uă «rimă acum să mai așceptămă și să mai sperămă ceva de la Turci și de la turciți. La lucru dorit, căci într’altă felă ea mortăciune vomă peri. In noptea de 16 spre 17 cuvinte locuitorulă Stană Craiciu, din comuna Arsake, aflându-se într’ună ostrovă românescă cu oila păscută, s’a văzută surprinsă de patru Turci armați cu pusei, pistole și iatagane, bătută, amenințată cu marte, furându-i apoi șase berbeci și patru oi. Atragemă atențiunea d-lui ministru de resbelă, și a tuturoră oficialilor, în genere, asupra pânei ce se împarte în unele locuri, și în Bucuresci mai cu osebire, la oștire. Furnisorii cari speculă asupra unor situațiuni ca aceaa în care ne aflămă, suntă criminali și merită cele mai aspre pedepse. In alte părți s’aă văzură furnisori neonești împușcați în timpă de resbelă. Aflămă că la mai multe companii s’a împărțită soldaților, rămâne abominabilă. Descoptămă atențiunea domnilor oficiali asupra unor asemenea fapte, căci orice măsuri ară lua d. ministru de resbelă, ele voră rămâne fără efecte, deci va lipsi vigilința corpului oficiărescft. Aflămă că d. Ion Brătianu, președintele consiliului, a plecată aspra spre Iași. Ieri, la 20 Aprile, Turcii au prinsă pe Dunăre uă vasă francesă de comerciă încărcată cu grâne, pe care l’aă condusă la Rusciuk. Aci, după ce am cerută tóte hârtiele și aă văzută că se află în regulă, i-aă dată drumulă. Căpitanul vasului, venindă în Giurgiu, a făcută cunoscută că Turcii aă să trămită uă canonieră, care se rădice tóte vasele de pe țărmură stângii ală Dunării. Institutul călugărițelor catolice din Rusciuk, precum și pensionatură atașată pe lângă acestă institută, s-a mutată la Cioplea, lângă Bucuresci. Ună singură preotă catolică a rămasă în Rusciuk. Pradele Turciloră să înrâulțescă pe țărmură românescă ală Dunării. Din ziua de 19 cuvinte aă începută dese recunosceri din partea Turcilor, în dreptulă gurei Ialomiței. Ună vaporă de resbelă cu patru tunuri a trecută Dunărea și a venită să facă observațiuni în partea României, la pantulă Cetățuia. A trecută apoi în dreptul pichetului de la Vadu și pe la șosaua făcută de Ruși la 1853. După acesta a ocolită ostrovul o Gâscă și s’a întorsă la Hîrșova. 11 ore. Turcii au începută a bombarda Brăila, printr’ună monitoră, două obuse aă cădută lângă casa prefectului. Rușii răspundă. In urma detonăriloră baterielor rusesc de la Bărboși, monitorele, din cari se zice că unulă ar fi fostă răă atinsă, aă încetată foculă și s’aă refugiată în dosulă insulei cu pădure. Mai multă de două obuse n’aă căzută în Brăila. In ședința de astăii a Gamerii d. Emil Costinescu a interpelată pe guvernă asupra acestui faptă, și să a întrebată daca este gata a protesta imediată la tóte puterile contra actului barbară de a bombarda un oraș deschis, al unei țări ce nu ie parte la resbelă, și de a cere cu energie ca asemeni fapte, contrarie dreptului gințiloră și dreptului resbelului, se nu se mai reproducă și să se dea reparațiune pentru faptulă comisă la Brăila. D. ministru de externe a răspunsă că a primită asupra acestui faptă două scrii contrazicetare : una de la prefectă, espuindă faptulă astăfelă cum îl d espune și Costinescu; alta din altă sorginte, care spune că nesce baterii rusesci, începândă focul contra mai multor monitore turcesc!, acestea au ripostată asupra baterielor, și numai din întâmplare cinci bombe aă ajunsă până asupra Brăilei dărâmândă uă casă, însă fără a ucide pe nimeni. D. Cogâlnicenu, ministru de externe, crede dérit că printr’uă nenorocită întâmplare, era nu cu intențiune, nă căzută cele cinci bombe turcesci asupra Brăilei. In totă casula, guvernul va lua cele mai positive asigurări despre modul în care s’a întâmplată faptulă, și în orice casă își va face datoria conformă a drepturilor și demnității României. 11 voturi uăjmoțiune care dă guvernului ună bilă de indemnitate pentru scurtarea termenului convocării colegielor senatoriale, pentru deschiderea unui credită necesară întreținerii armatei, fără să fiă ună capitală bugetară și pentru ordonarea rechisițiunilor, fără uă lege. In ședința de ieri a Senatului s’au votată urmatorele proiecte de legi : 1) pentru a se autoriza guvernată să reguleze prin campturile anului 1877 suma de lei 1.789.452 bani 21 plătită concesionarului liniei Ploiesci-Predelu; 2) pentru deschiderea unui credită de lei 150.000 trebuiteră la plata lucrătorilor de la aceași liniă; 3) pentru autorizarea comunei Galați d’a contracta un împrumută de lei 2,135,480 b. 22, spre a’și plăti datoriele; 4) pentru cedarea gratis către comuna Tîrgoviște a unui locă ală statului din acelă orașă pentru a construi uă scala; 5) pentru cedarea unui locă din Focșani către judeciură Putna spre a construi ună locală de gimnastă. In fine, în urma interpelării d-lui Al. Zisu, s’a votată cu 25 contra Ecă proiectulă de răspunsă la discursul tronului, pe care Ta citită ieri de la tribună raportatorele comisiunii, d. V. A. Urechiă, Măria tea, La fi de mare cumpănă, Măriatea, precum făceau Domnii noștrii cei trecuți, ai chiămată neîntârziată sfaturile mari: Adunarea țării. Și ea, Măriatea, grăbindu-se cu iubire în jurul tronului, semnă neperitoră și măreță ală suveranității nóstre naționale, a luată soliiță cu mâhnire că răsboiulă, ce era de temută între doui din puternicii noștrii vecini, n’a putută fi oprită d’a isbucni. Din citirea corespondinții diplomatice ținută de guvernul Mărieitele. Adunarea a luată încredințarea că dânsulă a făcută totă ce era prin putință ca să ajungă a ni se chiăzășui în modă specială acea neutralitate, atâta de multă dorită de țară, și pentru care ea a suferită, mă ană de bile, cele mai mari sacrificie morale și materiale. In starea de lucruri de faciă, regretândă împotrivirile ce au întâmpinată, în tote ocasiunile, stăruințele guvernului Măriei tele, din partea înaltei Porți, care cu nechilosuirea proprielor sale interese a reflisată acum în urmă chiară de a introduce cererea nostră de neutralitate înaintea conferinței de la Constantinopole, Adunarea este în deplină înțelegere cu guvernul Măriei-téle în privința măsurilor cea luată, pentru a face faciă la tóte eventualitățile. Ințelegemă și împărtășită, Măria-tea, strigătură durerosă ală animei Mariei tele, cândă Zici Româniloră, că ajutorarea loră să o accepte de la Dumnezeulă îndurătoră ală părințiloră loră și de la braciulă fiiloră țârii, povățuită de înțelepciunea celoră ce suntă în fruntea ei, înțelepciunea și braculă română voră feri țâra d’a ajunge teatrulă unui râsboiă, pe care noi nu Târnă vouă, pe care noi nu l’amă provocată. Fii sicură, Măria-tea, că, atunci cândă se unesce voia Domnitorului cu aceaa a poporului, unită este cu ea și voia lui Dumnezeu, și isbânda nu póte lipsi acelora cari, pacinici, neprovocândă pe nimeni și neîncălcândă drepturile nimănui, se străduiescă numai d’a împedecă ca orașele și satele loră să nu fiă prefăcute în cenușiă, ca poporală să nu fie măcelărită, și ca să nu se nimicuicescă avuțiele lui, funetulă muncei a 20 de ani de pace. Măriatea. Intrarea în țară a armatelor imperiale ruseșci este acum uă faptă înscrisă în istoria. In închiăiarea convențiunii dintre guvernulu Măriei-tele cu ală puternicului împăiată ală Rusielor, țera vede uă liniștire în mijlocul suferințeloră resbelului, și uă asigurare a individualității sale, politice câtă și a respectării hotarelor sele. Dândă vă ne îndouiesc și aprope unanimă aprobare faptelor din urmă ale guvernului Máriei-téle, Adunarea este convinsă că acestă guvernă va urma înțelepții și patrioticii a feri țara de ori ce conflicte cu oricari din vecinii sei, făcându-și însă că datoriă sântă din apărarea, și apărarea atunci cu orice preță, a pământului românescă și a drepturiloră și in-