Romanulu, mai 1877 (Anul 21)

1877-05-16

ANULU ALU DOVE-pSICI-SI-UNU Redactinnea și A­dministrațiiuea strada Domnei 14 VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani Deto . , . paginea IV, 2 lei —­­A. se adresa: IN ROMANIA, la administratiunea 4'aru'u'­­LA PARIS, la Havag, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Haaaenstein și Vogler, Wallfî8cligaase 10. Articolele nepublicate te aici. 20 BANI EXEMPLARULUI ROMANDLU SER­VICIULU TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI HAVAS. Viena, 26 Mai­. — Uă telegramă tur­­cescă (zice că Rușii au domolită bombar­darea forturiloru Karsului. Ei continuă a înainta în direcțiunea Erzerumului. In cu­­rândă va ave locă­ră bătălie. Aripa dreptă a armatei rusă este la Olti, aripa stângă este la Van. De­ore­ce ori­ce telegramă turcescă tre­buie se anund­e că înfrângere­a Rușiloru, aceeași telegramă anunciă că în apropiare de Batum Turcii aă cercată se arunce m­ă­podă, derii că ar fi fostă respinși. Constantinopole, 26 Masă.­—Uă comuni­­cațiune oficială a guvernului anunciă că s’a creată ună consiliă militară cu misiunea de-a delibera asupra direcțiunii ce trebuie dată corpurilor­ de armată. Președința a­­cestui consiliu a fost­ încredințată minis­trului de resbelă. Printre cei­l­alți membrii se citără: ministrulu actuală de marină, fostula vizită Mehemed-Rușdi-pașa, senato­­rulă Slannik-pașa și mareșalul­ palatului Said-pașa. Londra, 26 Mai­. — Times dice că es­cadra rusă care vine din America, se în­­torce la Cronstadt. Oă altă parte din a­­cestă escadră se îndreptăză spre strîmtorea de Gibraltar spre a opri navele neutre cari ară duce arme pentru Turcia. Paris, 27 Mai­. — Informațiunile din străinătate primite la Paris sunt­ ce­va mai bune. Nici uă complicațiune nu e de temută. Regele Italiei a scrisă mareșalu­­lui de Mac-Mahon un epistolă concepută în termeni forte amicali. LUNI, MARȚI 16, 17 MAIU, 1877. LUMINEZA­TE SI VEI FI. ABONAMENTE. In capitali, unu anui 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă luna 4 lei. In districte: unu anu 54 lei; șase luni 27 lei; trei luni 14 lei; uă­ luna 5 lei. Pentru tote­­ erele Europe! trimestru 15 lei A­re adresa: IN ROMANIA, la administratiunea 4^^' LA PARIS, la d-niî Darras-Hallegrain, 5 rue de l’ancienne comedie, bí Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la de B. G. Popovid, 15 Fletechmarkt Serisorite nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU. Bucuresci, 11 Floraru. De câte­va­­­ile se agită în Ca­meră un importantă cestiune, care de­și în formă este financiară, totuși în sond­ă e curată națională. Este vorba de a înlesni Statului mi­jlocele financiare de a merge îna­inte. Cu ruina financiară pe care a moștenită-o guvernală actuală de la regimurile trecute, cu crisa eco­nomică ce bântuie țara de mai mulți ani, pentru diferite motive, din care primul­ este distrugerea echilibru­lui dintre esportă și importă, cu crisa bănescă, care este consecința fatală a crisei economice; în fine, cu starea de agitațiune în care se află Europa și cu resbelulă în Or­­­inte, nu se pate, din nenorocire, nimeni gândi în aceste momente de­câtă la crearea de mi­jloce fi­nanciare, eșindă din regula comună și obicinuită. Așa o voiesce fatalitatea unor­ eveneminte, pe cari nu România le-a creată, nu ea le-a dorită și cari ară fi încercată-o de bună sema multă mai îngrozitori din puntură de vedere financiară, déca guver­nulă și Camerele n’ară fi regulari­­sată astă­feră trecerea armatelor­ ruseșci, în­câtă ele să lase în țară, pentru întreținerea loră aură și ar­gintă, era nu bonuri cari să fie plătite peste 20, 30 de ani sau chiară de­locă, ca în alte dăți. Deschidemă aci­uă mică paran­teză pentru a întreba pe aceia cari să combătută convențiunea cu Ru­sia, în ce situațiune bănescă s’ar fi aflată óre astăzi țara, după uă crisă economică de ațâția ani și cu espor­­tură cu desăvârșire închisă, daca n’ar mai fi intrată și milionele pe cari le versă armatele ruseșci pe producte de totă felulă, pe furagiă, pe vite etc.? Déca cu toți acești bani, pe cari­­ silnică îi pună în cir­­culațiune casiemiele armatelor­ ru­sesci, să simte oncâ uă crisă mare de numerariă, ce proporțiuni ar fi avută óre acesta crisă, déca în loc­ de numerariă, armatele rusesci ar fi lăsată în țară bonuri ca cele din 1853 ? Răspunsulă la acesta întrebare fiindă sdrobitoră pentru cei ce com­bătuseră convențiunea cu Rusia , convențiune care, în­deosebi de ges­tiunea economică, a fostă și pri­mulă pasă făcută spre proclamarea independenței absolute a României, închidemă parenteza și venimu la mi­jlocele estraordinare și neobici­nuite în timpi ordinari, la cari tre­buie să avemă recursă pentru a procura Statului mi­jloce financiare de a merge înainte. Guvernul­ a presintată m­ă pro­iecta de lege pentru u­ă feră de h­ârtiă-monetă, priema unu felut de h­ârtiă-monetă, fiindă că ea pre­­zintă deosebirea însemnată de h­âr­­tia-monetă din alte State, că este garantată în moșii d’ale Statului d’uă valora îndorită, și să retrage din circulați­une în termenă de cinci ani. Cu alte cuvinte h­ârtiă-monetă cerută de guvernă, este una împru­mută ipotecară silită, pe termenă de cinci ani, titlurile acestui împru­mută arendă și cursă forțată. Cine ar pute­a jice că acestă com­­binațiune este minunată, este bine­­facotare ? Negreșită nimeni. Ea este însă tată ce guvernul­ a crezută că pate se facă mai bine într’uă situațiune cândă nu se putea gândi nici la ună împrumută în afară, nici la ună împrumută în întru, nici la una imposită care să’i pro­cure răpede miijlocele de cari avea neapărată trebuință pentru a face ca serviciele Statului se merge îna­inte, și mai cu semn pentru ca ar­mata concentrată să se potă între­ține. Binele ca și răulă este relativă; elă nu se pote judeca de­câtă prin comparațiuni, și apropieri. Ei bine, în situațiunea în care se află țara, în stare de resbelă cu Turcia, și eu uă crisă economică și financiară ce se urmeza de mai mulți ani, ar fi uă adevărata bine­ facere să se potă procura tesaurului miijlocele de a face să se mișce serviciile Statului și de a se îndestula trebuințele ar­matei, fiă aceste mijloce și h­ârtii cu cursă forțată, cu condițiunea însă de a avea uă garanție sigură și de a fi retrase din circulațiune într’ună termenă dată. Spre a putea judeca în cunos­­cință de causă în acesta cestiune, câtă mai ’nainte de tóte se ne dămă semn de causa care face nesuferită Statului și particularilor, situațiunea financiară în care se găsescă. Acesta causă este lipsa din țară a numărariului, al agentului de schimb. Acestă agentă este astăzi cu totul­ neîndestulătoră pentru trebuințele schimbului. Prin urm­are, ori­ce re­­solvere a dificultăților­­ momentu­lui, care n’ar­ avea mai nainte de tate de scopă de­ a înmulți mijlocele de schimbă, n’ar­ fi o resolvere, n’ar­ putea servi la nimică. Negreșită în timpă de resbelă, și mai cu osebire de ună resbelă în care ne aflămă de-a dreptulă încă­­ierați, nu pote fi vorba de-a face u­ă împrumută în străinătate, de-a atrage de acolo miijloce de schimbă în țară. Nu mai remâne dară de­câtă ca guvernulă se ceră sacrificie bănesc­ țârei. Cum ar putea cnse țâra să facă acele sacrificie, ori câtă bună-voință ară avea, daca îi lipsesc și mici la cele de a le face ? Se deschidă guvernulă m­ă îm­prumută în țară, dară cine­­ să va acoperi, cândă banii, numerariulă lipsesce din țâră? Să se pună m­ă imposită estraor­­dinară de resbelă; dară cum se va putea plăti acelă imposită, cândă miijloculă de a ’lă plăti, numera­riulă, lipsesce? Daca impositele e­­sistente nu se mai potă incasa, din causa lipsei numerariului, cum óre se va mai putea incasa și ună im­posită estraordinară ? Să se­­ aplice legea de urmărire: dară nefiindă bani în țară, vinderile nu se voră putea efectua și aplicarea legii de urmărire nu ’și va avea efectă. Se facă guvernulă m­ă împrumută forțată, uă rechisițiune violentă de bani; pré bine, séc mai exactă pré ră­­­deri cum se va realisa acelă împrumută forțată, când­ se vor­ sparge casele Wertheim și nu se va găsi nimică, soft mai nimică în­­tr’casele ? Prin urmare, încă vă­ dată, ori­ce resolvere nu va ținti a înmulți midlocele de schimbă, nu va resolve dificultatea financiară a situațiunii. Cu tóte aceste, săraci nu suntemă, statură română nu este mai cu ose­bire de rocă săracă, căci are bunuri imobile de sute de milione.­ Ei bine, nu ne mai rămâne de­câtă se asămă de avuția pe care o avemă. In schimbul­ avuției în numerariă, se întrebuințămă avuția nóstru în pământuri. Se creămă ti­tluri ipotecare­­ asupra acestoră pă­mânturi, și aceloră titluri se le dămă cursă forțată adică să le întrebuin­țămă în loculă banilor, ce ne lip­­sescă, până ce împrejurările ne voră permite să le înlocuimă prin nume­ran­ă. Este ânsă uă amenințare: aceea de a nu emite mereu în viitoră h­âr­­tiă monetă, până ce vomă ajunge în imposibilitate de a o mai aco­peri prin averea nostru națională, casă în care se află deja Austria. Ei bine, este ună miijlocă forte simplu și forte sigură de a ne ga­ranta contra ori­cărei amenințări de asemenea natură. Statulă se îngagieze la creditură funciară română tóte moșiele sale neîngagiate și, asupra scrisurilor­ funciare dobândite pe aceste bonuri, se emită titlurile­ sale cu cursă for­țată sau h­ârtiă-monetă, titluri cari vor­ fi retrase din circulațiune la­tină termenă fiesă, prin vinderi de bonuri. Astă­felă pe două parte se va înulți agentură de schimbă, atâtă de trebuinciosă țărei, statulă își va îndestula trebuințele atâtă de nea­părate însăși conservați­unii națio­nale, ord pe de alta că nouă emi­siune de h­ârtiă-monetă nu va mai fi posibilă, de­ore­ce tote bonurile statului vor­ fi îngagiate la credi­tură funciară. Proiectul­ guvernului, cu aceste două modificări importante, adică garanția în­scrisuri funciare asu­pra tuturoră moșielor­ statului și termenul- fiesă pentru achitarea titlu­­rilor, cu cursă forțată, este după noi singura resolvere practică, efi­cace și fără pericole, a situațiunii financiare în care se află țara. Vomă vedea acum ce voră­nfice Corpurile legiuitore. Proclamarea independinței abso­lute a României, începe a fi privită de presa europena, chiară de aceea care exprimă mai de a dreptulă cu­getarea guvernelor, marelor­ puteri, ca ună faptă naturală, ca uă con­secință neapărată a stării în care se află Orientele Europei, și chiară ca uă garanție mai eficace pentru echi­­librul­ ce trebuie să se stabilescă în Europa. Spațiulă ne opresce astăzi de a da, după organe străine, apreciări de cea mai înaltă importanță în a­­cestă privire. Vomă face-o acesta în numerala viitoră, faptulă sevârșită și de noua posi­­țiune a suveranului Românilor”. Craiova, 27 Maiă, 1877. Craiova care a simțită atâtă de adâncă, și mai v­ă pate de câtă totă țara mărimea faptului indepen­dinței absolute, a făcută a-l­altă­­ieri suveranului României absolută independente uă primire demnă de M. S. a sosită a será 9 ț ore la gară. Orașulă de la 4 ore în pieiere. Mai multe domnișori și dómne au oferită buchete; de la arcură de triumfă improvisată pâne la paiață, mulțime nemimer­abile, comercianți în frunte și în giurulă trăsurei dom­nesc­ cu facle. Din tóte părțile s’au­­d ină urări frenetice. Se traiescu Maiestatea-sea Carol I, regele Ro­mâniloră. D. Stolojană și d. prefectă aă mersă înaintea M. S. la Balșă. As­tăzi 8 și jumetcate, M. S. aă ple­cată la Calafată în urări intusiaste. Stradele principale erau frumosă ilu­minate. p. Chitu. A­ spra la 4­ ore , Măria Sea Dom­nul­u a sosită la Calafata, însoțită de oficialii de statut-majoră de caii amu vorbită ieri. In totă lungul­ drumului M. S. a fostă salutată cu intusiasmă de poporațiune. Armata de la Calafată a salutată c’uă forte vină însuflețire sosirea M. Sele. M. Lea a inspectată bateriele și po­­sițiunile, a trecută în revistă trupele a­­ședate în lagăre, rămânând o forte mul­­țămită de atitudinea loră, apoi ducân­­du-se la bateria No. 1, numită Carol I, a dată ordină să se deschidă foculu din tote bateriele contra Vidinului pentru a stabili tir­urii și bătaia tunurilor­ de ca­libru mare, aședate de curândă la Ca­lafată. Bateriele din Vidin au răspunsă pe dată cu vigore. In timpă de mai bine do­uă jumă­tate oră a urmată să vină canonadă din amândouă părțile. M. S. a împărtășită cu armata aceleași pericole și aceeași bu­­curie. In totă timpulă bombardării a rămasă lîngă bateria Carol, d’asupra căm­a aă cădută cinci obuse turcesc!, primite cu intusiaste strigăte de ura de către armată; din aceste obuse au și e­­clatată trei, fără ânsă a causa vr’una rău. Intrega taberă nu are să regrete de câtă ușora lovire a unui artileristă. Turcii au aruncată din Vidină 35 de obuse. Din Calafată s’au trasă 23 lo­vituri de tună, îndată ce s’a apreciată resultatulă bă­­tăiei nouilor­ tunuri, care a fostă sa­tisfăcătorii, înălțimea mea a ordonată să înceteze foculu. Forturile din Vidin au intrată apoi și ele într’uă deplină tăcere. Aflămă că bravii soldați cari aă reu­șită a duce la bună sfârșită pericolosa întreprindere d’a asvârli în aeră moni­­torulă turcescă de lîngă Măcin, des­pre care amu vorbită deja, au primită cele mai frumose recompense militare din chiară mâna comandantelui supremă ală armatei ruseșci de la Sud. Locotenenții Dubasoff și Șestakoff au fost­ presintați ieri la foloiescî marelui duce Nikolae ș’au fost­ decorați cu cru­cea St. George. Dânșii au primită cruci și pentru omenii de care au fostă în­soțiți în cursul­ acestei îndrăsnețe în­treprinderi. Maiorulă română Murgescu, coman­­dantele flotilei, a fostă asemenea ono­rată cu decorațiunea Sf. Vladimir, pen­tru laudabilulă curagiă d’a fi luată parte ca voluntară la acesta espedițiune și d’a se fi coborîtă [în camera mașinei vasu­lui Tifirit, una din canonierile însărci­nate cu acesta espedițiune, în momen­­tul­ când­ ea , lovită d’ună­tună tur­cescă, s’ascepta se facă esplosiune; es­­plosiunea nu s’a întâmplată, din causă că lovitura, cum a constatată d. Mur­gescu, nu fusese atâtă de grea cum se credea. In numarulă viitoră vomă publica a­­mănunte positive asupra modului cum s’a întâmplată aruncarea în aeră a a­­cestui monitor­. Aflămă că M. S. împeratură Rusiei va sosi la Ploiescu la 7 Iunie (26 Mai­) decá starea drumuriloră va permite a­­cesta. M. S. va fi însoțită de moște­­nitorul­ tronului, marii duci Vladimir și­ Sergiu și de frații sei. Principele Gorciakoff, marele cance­larii al­ Rusiei, și d-nii secretari Jo­­mini și Hamburger, vor­ veni d’uă da­cu M. S. In Suita M. S. va fi mare­șalul­ Curții d. Adlerberger, ministrul­­ de resbelă, d. Milutin, generălii adju­­tanți de câmpă, [Suwaroff și Voiekoff, generare] e Menzenstoff, șefă ală­gen­darmeriei, doctorală Botken, împreună cu alți șase generări și patru adjutanți de câmpă. Ni se spune asemenea că escorta M. S., pe care o va comanda d. colonelă Ozeroff, se va compune’: dintr’ună de­­tașamentă de infanteriă de 273 omeni, 7 oficiali și căpitanul­ Henden ; dintr’ună detașamentă de cavaleriă supt comanda că­pitanului Nord cu trei oficialî și 90 omeni; dintr’ună detașamentă de artileriă supt comanda căpitanului Sawein, cu 2 ofi­ciali și 24 omeni, dintr’ună detașa­mentă de sapeuri compusă din 47 o­­m­eni și de câte­va escadrone de cazaci. Imperatura va mai fi însoțită și de atașații militari ai Prusiei și Austriei, d-nii Werder și Rechtolsh­eim. Se asi­­gură, că M. S. ar­ fi­otărîtă a face totă compania. Senatulă n’a ținută astăzi șe­dință. Comunicațiunea e întreruptă între Bărboși și Brăila și între Tecuci și Bârladă la gara Tutova. TELEGRAMA Viena, 28 Mai­, 1877. Diarului ROMANULU, piarul­ Osten publică oă decla­­rațiune suptscrisă de 300 Români din Austria, care­­ zice: Salutămă cu frățască cordialitate România liberă și independinte. — Urămă glob­ă și isbândă armeloră sele. Tráiescu România independinte! Tráiescu armata română. ARMATA ROMANĂ. Citimă în II Devere : „Ună oficială austriacă din gar­­nisona Transilvaniei, scrie colegilor- sel că „în zadară încerca unele­­ fi­­are (austriace) a ridiculisa armata română. Armata română are acum consciința de sine. Principele Carol e ună soldată în totă înțelesulă cu­vântului. In totă armata domnesc e uă singură dorință: d’a se întâlni câtă mai curendă cu Turcii.“ 10 MAIU 1877. Pré înălțate Domne, ziua de 10 Masă este memora­bilă și scumpă în analele țărei nós­­tre, pentru că ea este­­ fiua suitei Mariei­ téle pe tronulă României­ Măria-tea, déca astăzi cu bucu­­riă sărbătorită a ună-spre-țiecea dată acésta §i urându-ve. Să trăiți ani mulți și fericiți împreună cu Măria­­sca Domna, apoi totă astăzi, cândă curtea suzerană Turcia în urma in­­sultelor, provocătorea slobozită or­­dele barbare și ne pustiază și ne sîngeră anima; totă astăzi o b­emă, și noi avemă uă datoriă de împli­nită, și sufletulă României, mulță­­mită Adunăriloră séle legiuitóre, vor­­bindu prin aleșii sél, a­resunată din plaiuri pene la mare. Astăzi, ună strigătă, ca uă fur­tună, ibucnește din bătrânii rerun­­chi ai lașului, și acestă strigătă

Next