Romanulu, mai 1877 (Anul 21)
1877-05-16
ANULU ALU DOVE-pSICI-SI-UNU Redactinnea și Administrațiiuea strada Domnei 14 VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani Deto . , . paginea IV, 2 lei —A. se adresa: IN ROMANIA, la administratiunea 4'aru'u'LA PARIS, la Havag, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugéne Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Haaaenstein și Vogler, Wallfî8cligaase 10. Articolele nepublicate te aici. 20 BANI EXEMPLARULUI ROMANDLU SERVICIULU TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI HAVAS. Viena, 26 Mai. — Uă telegramă turcescă (zice că Rușii au domolită bombardarea forturiloru Karsului. Ei continuă a înainta în direcțiunea Erzerumului. In curândă va ave locără bătălie. Aripa dreptă a armatei rusă este la Olti, aripa stângă este la Van. Deorece orice telegramă turcescă trebuie se anunde că înfrângerea Rușiloru, aceeași telegramă anunciă că în apropiare de Batum Turcii aă cercată se arunce măpodă, derii că ar fi fostă respinși. Constantinopole, 26 Masă.—Uă comunicațiune oficială a guvernului anunciă că s’a creată ună consiliă militară cu misiunea de-a delibera asupra direcțiunii ce trebuie dată corpurilor de armată. Președința acestui consiliu a fost încredințată ministrului de resbelă. Printre ceilalți membrii se citără: ministrulu actuală de marină, fostula vizită Mehemed-Rușdi-pașa, senatorulă Slannik-pașa și mareșalul palatului Said-pașa. Londra, 26 Mai. — Times dice că escadra rusă care vine din America, se întorce la Cronstadt. Oă altă parte din acestă escadră se îndreptăză spre strîmtorea de Gibraltar spre a opri navele neutre cari ară duce arme pentru Turcia. Paris, 27 Mai. — Informațiunile din străinătate primite la Paris sunt ceva mai bune. Nici uă complicațiune nu e de temută. Regele Italiei a scrisă mareșalului de Mac-Mahon un epistolă concepută în termeni forte amicali. LUNI, MARȚI 16, 17 MAIU, 1877. LUMINEZATE SI VEI FI. ABONAMENTE. In capitali, unu anui 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă luna 4 lei. In districte: unu anu 54 lei; șase luni 27 lei; trei luni 14 lei; uă luna 5 lei. Pentru tote erele Europe! trimestru 15 lei Are adresa: IN ROMANIA, la administratiunea 4^^' LA PARIS, la d-niî Darras-Hallegrain, 5 rue de l’ancienne comedie, bí Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la de B. G. Popovid, 15 Fletechmarkt Serisorite nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU. Bucuresci, 11 Floraru. De câtevaile se agită în Cameră un importantă cestiune, care deși în formă este financiară, totuși în sondă e curată națională. Este vorba de a înlesni Statului mijlocele financiare de a merge înainte. Cu ruina financiară pe care a moștenită-o guvernală actuală de la regimurile trecute, cu crisa economică ce bântuie țara de mai mulți ani, pentru diferite motive, din care primul este distrugerea echilibrului dintre esportă și importă, cu crisa bănescă, care este consecința fatală a crisei economice; în fine, cu starea de agitațiune în care se află Europa și cu resbelulă în Orinte, nu se pate, din nenorocire, nimeni gândi în aceste momente decâtă la crearea de mijloce financiare, eșindă din regula comună și obicinuită. Așa o voiesce fatalitatea unor eveneminte, pe cari nu România le-a creată, nu ea le-a dorită și cari ară fi încercată-o de bună sema multă mai îngrozitori din puntură de vedere financiară, déca guvernulă și Camerele n’ară fi regularisată astăferă trecerea armatelor ruseșci, încâtă ele să lase în țară, pentru întreținerea loră aură și argintă, era nu bonuri cari să fie plătite peste 20, 30 de ani sau chiară delocă, ca în alte dăți. Deschidemă aciuă mică paranteză pentru a întreba pe aceia cari să combătută convențiunea cu Rusia, în ce situațiune bănescă s’ar fi aflată óre astăzi țara, după uă crisă economică de ațâția ani și cu esportură cu desăvârșire închisă, daca n’ar mai fi intrată și milionele pe cari le versă armatele ruseșci pe producte de totă felulă, pe furagiă, pe vite etc.? Déca cu toți acești bani, pe cari silnică îi pună în circulațiune casiemiele armatelor rusesci, să simte oncâ uă crisă mare de numerariă, ce proporțiuni ar fi avută óre acesta crisă, déca în loc de numerariă, armatele rusesci ar fi lăsată în țară bonuri ca cele din 1853 ? Răspunsulă la acesta întrebare fiindă sdrobitoră pentru cei ce combătuseră convențiunea cu Rusia , convențiune care, îndeosebi de gestiunea economică, a fostă și primulă pasă făcută spre proclamarea independenței absolute a României, închidemă parenteza și venimu la mijlocele estraordinare și neobicinuite în timpi ordinari, la cari trebuie să avemă recursă pentru a procura Statului mijloce financiare de a merge înainte. Guvernul a presintată mă proiecta de lege pentru uă feră de hârtiă-monetă, priema unu felut de hârtiă-monetă, fiindă că ea prezintă deosebirea însemnată de hârtia-monetă din alte State, că este garantată în moșii d’ale Statului d’uă valora îndorită, și să retrage din circulațiune în termenă de cinci ani. Cu alte cuvinte hârtiă-monetă cerută de guvernă, este una împrumută ipotecară silită, pe termenă de cinci ani, titlurile acestui împrumută arendă și cursă forțată. Cine ar putea jice că acestă combinațiune este minunată, este binefacotare ? Negreșită nimeni. Ea este însă tată ce guvernul a crezută că pate se facă mai bine într’uă situațiune cândă nu se putea gândi nici la ună împrumută în afară, nici la ună împrumută în întru, nici la una imposită care să’i procure răpede miijlocele de cari avea neapărată trebuință pentru a face ca serviciele Statului se merge înainte, și mai cu semn pentru ca armata concentrată să se potă întreține. Binele ca și răulă este relativă; elă nu se pote judeca decâtă prin comparațiuni, și apropieri. Ei bine, în situațiunea în care se află țara, în stare de resbelă cu Turcia, și eu uă crisă economică și financiară ce se urmeza de mai mulți ani, ar fi uă adevărata bine facere să se potă procura tesaurului miijlocele de a face să se mișce serviciile Statului și de a se îndestula trebuințele armatei, fiă aceste mijloce și hârtii cu cursă forțată, cu condițiunea însă de a avea uă garanție sigură și de a fi retrase din circulațiune într’ună termenă dată. Spre a putea judeca în cunoscință de causă în acesta cestiune, câtă mai ’nainte de tóte se ne dămă semn de causa care face nesuferită Statului și particularilor, situațiunea financiară în care se găsescă. Acesta causă este lipsa din țară a numărariului, al agentului de schimb. Acestă agentă este astăzi cu totul neîndestulătoră pentru trebuințele schimbului. Prin urmare, orice resolvere a dificultăților momentului, care n’ar avea mai nainte de tate de scopă de a înmulți mijlocele de schimbă, n’ar fi o resolvere, n’ar putea servi la nimică. Negreșită în timpă de resbelă, și mai cu osebire de ună resbelă în care ne aflămă de-a dreptulă încăierați, nu pote fi vorba de-a face uă împrumută în străinătate, de-a atrage de acolo miijloce de schimbă în țară. Nu mai remâne dară decâtă ca guvernulă se ceră sacrificie bănesc țârei. Cum ar putea cnse țâra să facă acele sacrificie, ori câtă bună-voință ară avea, daca îi lipsesc și mici la cele de a le face ? Se deschidă guvernulă mă împrumută în țară, dară cine să va acoperi, cândă banii, numerariulă lipsesce din țâră? Să se pună mă imposită estraordinară de resbelă; dară cum se va putea plăti acelă imposită, cândă miijloculă de a ’lă plăti, numerariulă, lipsesce? Daca impositele esistente nu se mai potă incasa, din causa lipsei numerariului, cum óre se va mai putea incasa și ună imposită estraordinară ? Să se aplice legea de urmărire: dară nefiindă bani în țară, vinderile nu se voră putea efectua și aplicarea legii de urmărire nu ’și va avea efectă. Se facă guvernulă mă împrumută forțată, uă rechisițiune violentă de bani; pré bine, séc mai exactă pré răderi cum se va realisa acelă împrumută forțată, când se vor sparge casele Wertheim și nu se va găsi nimică, soft mai nimică într’casele ? Prin urmare, încă vă dată, orice resolvere nu va ținti a înmulți midlocele de schimbă, nu va resolve dificultatea financiară a situațiunii. Cu tóte aceste, săraci nu suntemă, statură română nu este mai cu osebire de rocă săracă, căci are bunuri imobile de sute de milione. Ei bine, nu ne mai rămâne decâtă se asămă de avuția pe care o avemă. In schimbul avuției în numerariă, se întrebuințămă avuția nóstru în pământuri. Se creămă titluri ipotecare asupra acestoră pământuri, și aceloră titluri se le dămă cursă forțată adică să le întrebuințămă în loculă banilor, ce ne lipsescă, până ce împrejurările ne voră permite să le înlocuimă prin numerană. Este ânsă uă amenințare: aceea de a nu emite mereu în viitoră hârtiă monetă, până ce vomă ajunge în imposibilitate de a o mai acoperi prin averea nostru națională, casă în care se află deja Austria. Ei bine, este ună miijlocă forte simplu și forte sigură de a ne garanta contra oricărei amenințări de asemenea natură. Statulă se îngagieze la creditură funciară română tóte moșiele sale neîngagiate și, asupra scrisurilor funciare dobândite pe aceste bonuri, se emită titlurile sale cu cursă forțată sau hârtiă-monetă, titluri cari vor fi retrase din circulațiune latină termenă fiesă, prin vinderi de bonuri. Astăfelă pe două parte se va înulți agentură de schimbă, atâtă de trebuinciosă țărei, statulă își va îndestula trebuințele atâtă de neapărate însăși conservațiunii naționale, ord pe de alta că nouă emisiune de hârtiă-monetă nu va mai fi posibilă, deorece tote bonurile statului vor fi îngagiate la creditură funciară. Proiectul guvernului, cu aceste două modificări importante, adică garanția înscrisuri funciare asupra tuturoră moșielor statului și termenul- fiesă pentru achitarea titlurilor, cu cursă forțată, este după noi singura resolvere practică, eficace și fără pericole, a situațiunii financiare în care se află țara. Vomă vedea acum ce vorănfice Corpurile legiuitore. Proclamarea independinței absolute a României, începe a fi privită de presa europena, chiară de aceea care exprimă mai de a dreptulă cugetarea guvernelor, marelor puteri, ca ună faptă naturală, ca uă consecință neapărată a stării în care se află Orientele Europei, și chiară ca uă garanție mai eficace pentru echilibrul ce trebuie să se stabilescă în Europa. Spațiulă ne opresce astăzi de a da, după organe străine, apreciări de cea mai înaltă importanță în acestă privire. Vomă face-o acesta în numerala viitoră, faptulă sevârșită și de noua posițiune a suveranului Românilor”. Craiova, 27 Maiă, 1877. Craiova care a simțită atâtă de adâncă, și mai vă pate de câtă totă țara mărimea faptului independinței absolute, a făcută a-laltăieri suveranului României absolută independente uă primire demnă de M. S. a sosită a será 9 ț ore la gară. Orașulă de la 4 ore în pieiere. Mai multe domnișori și dómne au oferită buchete; de la arcură de triumfă improvisată pâne la paiață, mulțime nemimerabile, comercianți în frunte și în giurulă trăsurei domnesc cu facle. Din tóte părțile s’aud ină urări frenetice. Se traiescu Maiestatea-sea Carol I, regele Româniloră. D. Stolojană și d. prefectă aă mersă înaintea M. S. la Balșă. Astăzi 8 și jumetcate, M. S. aă plecată la Calafată în urări intusiaste. Stradele principale erau frumosă iluminate. p. Chitu. A spra la 4 ore , Măria Sea Domnulu a sosită la Calafata, însoțită de oficialii de statut-majoră de caii amu vorbită ieri. In totă lungul drumului M. S. a fostă salutată cu intusiasmă de poporațiune. Armata de la Calafată a salutată c’uă forte vină însuflețire sosirea M. Sele. M. Lea a inspectată bateriele și posițiunile, a trecută în revistă trupele aședate în lagăre, rămânând o forte mulțămită de atitudinea loră, apoi ducându-se la bateria No. 1, numită Carol I, a dată ordină să se deschidă foculu din tote bateriele contra Vidinului pentru a stabili tirurii și bătaia tunurilor de calibru mare, aședate de curândă la Calafată. Bateriele din Vidin au răspunsă pe dată cu vigore. In timpă de mai bine două jumătate oră a urmată să vină canonadă din amândouă părțile. M. S. a împărtășită cu armata aceleași pericole și aceeași bucurie. In totă timpulă bombardării a rămasă lîngă bateria Carol, d’asupra căma aă cădută cinci obuse turcesc!, primite cu intusiaste strigăte de ura de către armată; din aceste obuse au și eclatată trei, fără ânsă a causa vr’una rău. Intrega taberă nu are să regrete de câtă ușora lovire a unui artileristă. Turcii au aruncată din Vidină 35 de obuse. Din Calafată s’au trasă 23 lovituri de tună, îndată ce s’a apreciată resultatulă bătăiei nouilor tunuri, care a fostă satisfăcătorii, înălțimea mea a ordonată să înceteze foculu. Forturile din Vidin au intrată apoi și ele într’uă deplină tăcere. Aflămă că bravii soldați cari aă reușită a duce la bună sfârșită pericolosa întreprindere d’a asvârli în aeră monitorulă turcescă de lîngă Măcin, despre care amu vorbită deja, au primită cele mai frumose recompense militare din chiară mâna comandantelui supremă ală armatei ruseșci de la Sud. Locotenenții Dubasoff și Șestakoff au fost presintați ieri la foloiescî marelui duce Nikolae ș’au fost decorați cu crucea St. George. Dânșii au primită cruci și pentru omenii de care au fostă însoțiți în cursul acestei îndrăsnețe întreprinderi. Maiorulă română Murgescu, comandantele flotilei, a fostă asemenea onorată cu decorațiunea Sf. Vladimir, pentru laudabilulă curagiă d’a fi luată parte ca voluntară la acesta espedițiune și d’a se fi coborîtă [în camera mașinei vasului Tifirit, una din canonierile însărcinate cu acesta espedițiune, în momentul când ea , lovită d’unătună turcescă, s’ascepta se facă esplosiune; esplosiunea nu s’a întâmplată, din causă că lovitura, cum a constatată d. Murgescu, nu fusese atâtă de grea cum se credea. In numarulă viitoră vomă publica amănunte positive asupra modului cum s’a întâmplată aruncarea în aeră a acestui monitor. Aflămă că M. S. împeratură Rusiei va sosi la Ploiescu la 7 Iunie (26 Mai) decá starea drumuriloră va permite acesta. M. S. va fi însoțită de moștenitorul tronului, marii duci Vladimir și Sergiu și de frații sei. Principele Gorciakoff, marele cancelarii al Rusiei, și d-nii secretari Jomini și Hamburger, vor veni d’uă dacu M. S. In Suita M. S. va fi mareșalul Curții d. Adlerberger, ministrul de resbelă, d. Milutin, generălii adjutanți de câmpă, [Suwaroff și Voiekoff, generare] e Menzenstoff, șefă alăgendarmeriei, doctorală Botken, împreună cu alți șase generări și patru adjutanți de câmpă. Ni se spune asemenea că escorta M. S., pe care o va comanda d. colonelă Ozeroff, se va compune’: dintr’ună detașamentă de infanteriă de 273 omeni, 7 oficiali și căpitanul Henden ; dintr’ună detașamentă de cavaleriă supt comanda căpitanului Nord cu trei oficialî și 90 omeni; dintr’ună detașamentă de artileriă supt comanda căpitanului Sawein, cu 2 oficiali și 24 omeni, dintr’ună detașamentă de sapeuri compusă din 47 omeni și de câteva escadrone de cazaci. Imperatura va mai fi însoțită și de atașații militari ai Prusiei și Austriei, d-nii Werder și Rechtolsheim. Se asigură, că M. S. ar fiotărîtă a face totă compania. Senatulă n’a ținută astăzi ședință. Comunicațiunea e întreruptă între Bărboși și Brăila și între Tecuci și Bârladă la gara Tutova. TELEGRAMA Viena, 28 Mai, 1877. Diarului ROMANULU, piarul Osten publică oă declarațiune suptscrisă de 300 Români din Austria, care zice: Salutămă cu frățască cordialitate România liberă și independinte. — Urămă globă și isbândă armeloră sele. Tráiescu România independinte! Tráiescu armata română. ARMATA ROMANĂ. Citimă în II Devere : „Ună oficială austriacă din garnisona Transilvaniei, scrie colegilor- sel că „în zadară încerca unele fiare (austriace) a ridiculisa armata română. Armata română are acum consciința de sine. Principele Carol e ună soldată în totă înțelesulă cuvântului. In totă armata domnesc e uă singură dorință: d’a se întâlni câtă mai curendă cu Turcii.“ 10 MAIU 1877. Pré înălțate Domne, ziua de 10 Masă este memorabilă și scumpă în analele țărei nóstre, pentru că ea este fiua suitei Mariei téle pe tronulă României Măria-tea, déca astăzi cu bucuriă sărbătorită a ună-spre-țiecea dată acésta §i urându-ve. Să trăiți ani mulți și fericiți împreună cu Măriasca Domna, apoi totă astăzi, cândă curtea suzerană Turcia în urma insultelor, provocătorea slobozită ordele barbare și ne pustiază și ne sîngeră anima; totă astăzi o bemă, și noi avemă uă datoriă de împlinită, și sufletulă României, mulțămită Adunăriloră séle legiuitóre, vorbindu prin aleșii sél, aresunată din plaiuri pene la mare. Astăzi, ună strigătă, ca uă furtună, ibucnește din bătrânii rerunchi ai lașului, și acestă strigătă