Romanulu, iunie 1877 (Anul 21)
1877-06-10
ROMANULU, 10 IUNIU, 1877 517 4 d-in deputați presinți. Președința vice-președinte Al. Toriachiu. Sumarulu ședinței precedinte se aprobă. D. Al. Hulban cere cuventulu ca se anuncie d-lui primu-ministru dă interpelare în privința art. 25 din concesiunea căieloru ferate române. Acesta concesiune prescrie ca după trecere de cinci ani celu puțină jumătate din numeralu funcționariloru se fiă români. Totă personalulă căieloră ferate, dice d. Hulban, de la cantonistă în süșü, este compusă din străini cari suntă ostili și naționalității și aspirațiuniloră nóstre. Dacă la începută era obiecțiune că nu se găsescă funcționari, mai cu semă superiori, acestă obiecțiune își putea avea loculă pene la oiecare punză, deră adi nu mai are locă și disposițiunile art. 25 nu sunt aplicate nici întru câtă privesce pe funcționarii mai inferiori. Astă-feră, nu se găsesce pe linia ferată nici ună șefă de gară română, toți sunt străini. Ei au formată uă colonia în țara nostra. D. Huiban dă citire testului art. 25 din concesiunea căieloră ferate române și dice că compania era detare chiară se -și formeze funcționari dintre români. Atrage dejă atențiunea d-lui ministrupreședinte ca se facă pe companiele căreloră ferate se intre în lege. D. Hulban mai anundă că interpelare în privința situațiunii în care se află societatea de asbgurări Dacia. Mai ântâiă ease d-sea arătă desvoltarea cea începută se ia spiritulă de asociațiune în țară și cum s’ară pute ca prin speculațiuni neoneste se se perdă acestă spirită, perdându’șî omenii și banii și ilusiunile. Se zice că capitalul acestei societăți a fostă deturnată de la scopul lui. Astăfelă s’aă avansată fonduri pentru ipoteci ilustrii. Uă casă din Bucureșci care nu valora nici 100,000 lei a fost ipotecată pentru 400,000 lei fratelui directorului acestei societăți. Pentru moșii cari erau perdute, s’au avansată fonduri însemnate, ipotecându-se în al treilea rangă la Dacia. In uria unor asemeni operațiuni, ună capitală de 1,200,000 lei este perdută pentru acționari. Se mai dice că președintele acelei societăți, în unire cu consiliul de administrația ară fi căutată se facă pe acționari se primescă uă scădere din aceea ce li se cuvenia. Tóte aceste fapte suntă de competința d-lui ministru ală justiției. Aceste societăți, cum este Dacia, sunt puse supt auspiciile guvernului; ele funcționeză cu autorisațiunea guvernului, și acesta le dă mai mare credită. Deră de că se facă speculațiuni neoneste, guvernul’ n’are de câtă se ’și retragă autorisațiunea. D. Hulban mai spune că una din căușele perderii unui capitală așa de însemnată a fostă și îngagiarea unei sume precare la banca de Bucuresci, care aici nu mai existe. Acestă bancă voia se opereze în mare, fără se fi depusă vre ună capitală. Astăzi acea bancă a și lichidată. A credută că este uă detoriă ca se atragă atențiunea d-lui ministru de justiție și asupra acestui faptă, mai cu semă din causa avântului ce luase acestă instituțiune Dacia în țera întregă. Ună falimentă ală unei asemenea instituțiuni ară aduce ună golă însemnată în economia acestei țeri. Cere deră de la d. ministru al justiției ca se bine-voiască a se informa asupra acestoră fapte prin unulă din cei mai ageri procurori ai sei, mai cu semă pentru că aci e vorba de cifre, și ’să rogă se pună pe Cameră în posițiune de a vede mai limpede, căci, după câte i s’a spusă, societatea Dacia ară fi în lichidare. D. Ministru al justiției dice că nu pote promite d-lui Hóldan a’î răspunde la interpelarea din urmă în termenulă prevedută de regulamentu. Deră cea ce ’í pote promite este că va lua informațiuni și apoi mesajele pe cari le va permite legea. D. Ministru al lucrăriloru publice dice că d. Huiban a fostă nedreptă către d-sea, a făcută totă ce i-a stată prin putință spre a se pune funcționari români la drumurile de seră, pe unde era cu putință. Se percurge că amândoui linia, dice d. Docan, și d. Hóiban va vede că pe unde a fostă putință s’aă pusă funcționari români. Dără pentru drumurile de-seră seceră și multe cunoșcințe practice și chiară d-sea se află aici în posițiune dificile, avendă trebuință de 34 funcționari noui pe linia Bucuresci-Giurgiu. D. Al. Huiban regretă că d. ministru de lucrări publice s’a formalizată de cuvintele d-sele. Compania căilor ferate era détarea și forma din vreme personalulă dintre români; ea era détóre se aibe adi nu jumătate, ci două treimi dintre funcționarii săi români. D-sea întrebă, cum merge linia Bucuresci-Giurgiu, unde toți funcționarii sunt români? Ore este un așa de mare filosofiă drumulă-de-seră, încâtă să nu potă intra în mintea unuî Română ? Ore Românii suntă atâtă de necapabili? D-sea mai arătă cum în Moldova nu se găsesce nici ună Română pe liniele ferate; astă-feră că pe ună drumă-de-seră românescă s’arătată crede cineva în țeră străină. Rogă dără încă vă dată pe d. ministrupreședinte să iă măsuri energice pentru a face pe companiile căiloră ferate să intre în lege. D. Prim-ministru dice că d. ministru de lucrări publice a avută dreptate să se credă atinsă de cuvintele d-lui Hulban, pentru că dacă au fostă doar miniștrii mai neînduplecați faciă cu companiele căilor ferate, aceștia suntă d. Docan și d. Dimitrie Sturdza. Dare ce voiți ? Administrațiunea drumurilor-de-seră a fostă ani întregi autonomă, ani întregi nu s’aă dată socotele nici bugete. Uă administrațiune care lucreza ani întregi de capul ăiei, a fostă cu greă guvernului să o aducă pe altă cale. Transporturile armatelor rusesci au mărită și mai multă greutățile guvernului. Astăfelă, cândă se cerea companiilor căilor ferate să intre în stipulațiunile concesiunii, ni se răspundea că voimă să împedicămă transportarea regulată a trupelor ruse. D. Holbană bine-voiescă însă a lua informațiunî și va vede că guvernul ă a făcută totă cea putută. Mai este adună inconveniente: gena financiară. Altă fetă vorbesci unui omă cândă îi plătescă regulată și altă-felă cândă elă are să te aștepte. Astă-felă aceia cari voră se pună bețe în rate, profită de aceste împrejurări grele spre a împedica toți ruagiulă administrațiunii acestei țări Administrația liniei Romană-Vărciorova a dată probă de multă rea-voință, la începută mai cu sămă, s’aă numită șefi de gaze persane cari dice nu văduseră drumă de seră în viața loră. Cu multă stăruință d. prim-ministru crede că voma reuși a scăpa și de acestă răă, cu mamă scăpată și de altele. Terminândă, d. primă-ministru dice că profită de acestă ocasiune spre a’șî esprime părerea de rău că d. Pantazi-Ghika nu e în Cameră, ca să’și desvolte și d-lui interpelarea anunciată. D-sea este gata asemenea a răspunde și la interpelarea d-lui Petre Grădiștanu. D sea dice că guvernul n’are trebuință de stimulante ca să reprime abusurile. Dără ele suntă mă răă veciiă, pe care ne punemă tóte silințele să’să stîrpimă. Vorbindă despre faptulă din judeciulă Oltă. d. ministru dice că d-sea a numită anchetă și trebuia să așteptamă să se pronundă justiția. D-sea spune că abusuri s’aă comisă chiar supt ochii d-sele, dără âncă supt ochii unui prefectă, nu se potă comite ? Chiară mai alaltă ieri a fostă descoperită uă houă, care se comitea supt ochii d-sele la ministerul de finance, primulă procuroră informază. Amă dată în judecată vre patru casiarî și alți funcționari, dără ei nu suntă condamnați. Și acuma nu suntă ca în trecută jurații cari îi achită, ci se rădică compătimirea generală faciă cu culpabilii și toți sară ca să lă scape. D. C. Grădiștenu observă că cestiunea funcționariloră căilor ferate se rădică mai în fice sesiune. Ca să nu ne basămă pe simple afirmațiuni ar fi bine ca guvernul să ceră un tablou de toți funcționarii căilor ferate. Neplata la timpă nu e ună cuvântă; guvernulă e datoră, dăcă jumătate din funcționari nu vor fi români, se facă pe companiile drumurilor de seră să intre în lege. Companiile acestea erau dotóre să’și formeze funcționarii loră dintre români, dără n’aă voită s’o facă. D. Ministru al justiției dice că tablourile de cari vorbesce d. C. Grădiștănu au fostă trimise; ele suntă frumosă scrise, dără nu represintă de câtă u cantitate numerică. Numai funcționarii cei mai inferiori sunt români; nici ună șefă de gară nu e română, toți sunt străini. Și ca se nu potă intra români la căile ferate, a fostă ceva preconcepută; pene acum în urmă instrucțiunile și formularele erau scrise în limba germană, abia acuma au începută a fi traduse. In personalulă superioră, abia doui inginiari sunt români și aceștia n’au fostă primiți de câtă în urma reacțiunei ce s’a produsă asupra companieloră căieloră ferate de cândă este acestă Cameră. Altminteri noi ne aflămă faciă cu căile ferate cum suntă indigenii la canalul de Suez; ne aflămă în situațiunea Felahilorö. D. G. Grădiștinu insiste ca tablourile de funcțională se fiă aduse la Cameră ca se potă aprecia și densa. D. Ministru al lucrăriloru publice dice că déca guvernulă a întâmpinată din partea direcțiunii căilor ferate uărea-voință necalificabile, apoi de multe ori chiar. Românii din consiliul de administrațiă au fostă de vină, căci au căutată adesea se lovască în d-sea. Incidintele se închide. D. P. Ghica începe a desvolta interpelarea anunciată guvernului în privința aplicării convențiunii cu Rusia, și a mai multor abusuri comise în Teleormană. S’aă întâmplată fapte, dice d-sea, cari aă contradisă promisiunile și afirmările d-nisoră miniștrii cândă s’a votată convențiunea cu Rusia. In m>u totă țera pe unde aă trecută trupe ruseșci s’aă luată locuitori pentru podoadă, aă fostă duși distanțe mari, nu li-s’a plătită și nu li-s’a dată nici ciitanțe, sâă déca li-se dediă, ele erau fără semnătură. Cândă a anunciată interpelarea i-s’a cerută de d. ministru ală justiției ca se aducă probe, și se nu vorbască într’ună modă vagă. Probele aă venită , ântâiă, este interpelarea d-lui P. Grădiștenu în privința abusurilor de la Oltă, mai este și uă telegramă a d-lui Furculescu care arătă abusurile făcute la Teleormană în transporturile pentru armata rusă și mai suntă și altele. Nu suntă de vină trupele ruseșci, ci aceia cari au fostă trimiși ca comisari pe lângă armatele ruse, și cari costă pe țeră 500.000 lei, pe cari țară trebuie să’i de chiară de unde n’are. De pretutindeni nu vină de câtă plângeri, și la acestea contribuie administrația pe care guvernulă a trimisă-o în unele județe ca se facă represalii contra adversarilor politici, cum este la Teleormană. Revenindă la subiectulă d-sele, d. Ghica dice că diavulă România liberă a făcută cunoscută faptele de la Oltă. Furnisorii armatelor rusesci, jidanii în unire cu administrația răpescă produsele locuitorilor ei. In ce privesce partea politică a convențiunii, d. Ghica dice că nu este adi timpulu a vorbi; se va vede mai târziiu că aceia cari o combătau avea dreptate; va vorbi numai de fapte materiale, cari s’aă petrecută cu ocazia aplicării acelei convențiuni. D-sea mai întrebă pe guvernă daca esistență tratată de alianță cu Rusia. Déca esiste de ce nu l’a supusă ratificării corpurilor legiuitore? Déca nu esiste, crede are guvernală că puterile nóstre, în bani și în armată, suntă suficiente spre a eși din situațiunea în care ne aflămă? D-sea vine apoi la al treilea pantă ală interpelării: totă țara, afară de patru judecie se află în stare de asediu. Se va dice pare că acesta este oă lege militară făcută pentru siguranța operațiunilor militare. Dură decretulă publicată prin Monitoru pune curată în vigore starea de asediu, reînființază pedepsa cu morte și rădică libertățile acestei țeri. Nu trebuie se așteptămă libertățile de la garanția miniștrilor, ci numai de la instituțiunile acestei țeri. Intrabă dură, daca guvernulă a avut motive seriose a suspende libertățile publice în acestă țară. D-sea n’a vedută se amenințe nici că primejdia acastă țară. Și ca dovadă că starea de asediă se aplică este că mă diară Socialistulu a fost amenințată că va fi suprimată deca nu -și va schimba titlul. Terminândă d-sea cere ca guvernulă se rădice starea de asediă, se lase la uă parte ori ce tradițiune autoritare, mai cu semn că avemă în mijloculă nostru pe un ilustru aspe. D. Prim-ministru observă că partea ântâia a interpelării d-lui P. Ghica avea uă poleiéle, suferințele săracilor, jăfuirea țăranilor. Câtă despre partea a doua, d. Ghica care dice că a fostă în armata turcă, credeam că scie că uă armată străină așa de numerosă, precum și armata română nu puteaă se tracă de la ună locă la altulu ca un fată mere din sala de toaletă în sala de bală. In ce privesce abuzurile, d. prim-ministru dice că îndată ce i-s’a denunțată fapte, nu așa monstruase cum a clisă d. Ghica, ci mai mici, a și dată în judecată pe făptuitori. Câtă despre prefectură de altă d-sea a și numită anchetă, și fiindă că îi este nepotă, ca se nu remâie bănuială, l’a și suspendată. După ce răspunde la partea personală a interpelării d-lui Ghica, d. prim-ministru trece la convențiunea ca Rusia. Ceea ce dă importanță mai mare acestei părți a interpelării d-lui Ghica este că nu e de la ună bărbată care face parte dintr’ună grupă ostilă și convențiunii și Rusiei, dâră favorabilă Turciei. Convențiunea este privită aici de tóte puterile ca ună actă de prudință, și chiară de acelea cari la începută ne acusaă. D. Ghica ne face uă mare crimă că amă proclamată starea de asediu. Așă dorise mi se aducă unu singură faptă istorică, unde uă țâră, găsindu-se cu uă armată așa de numerosă și în stare de resbelă, ca uă țâră plină de străini, cea mai mare parte vagabond și cavaleri de industriă, déca, găsindu-se în asemeni împrejurări, n’a cerută puteri extraordinare. Ș’apoi nu stare completă de asediu este la noi, ci numai limitată, în ceea ce privesce armatele. Guvernul română n’a fostă silită se facă nici ce-a făcută Italia cândă a declarată resbelă Austriei, și cândă a cerută Camerelor, dictatura și Camerele au acordat’o. Dară voiți ore se simă victima acelei dreie de străini cari ne suntă ostili ? Dacă s’ară întâmplată catastrofă din partea aceloră străini, nu numai armatei române, ci armatelor străine, cari se află la noi ca amici, s’a gândită d. P. Ghica la consecințe ? Ore în urma unei catastrofe și Constituțiă și libertăți n’ar fi fostă puse în pericolă? Dacă am ajunge acolo, n’ar fi venită d. Ghica să ne interpeleze, ci ne-ar fi trimisă la ocnă pe viețăJ D. Prim-ministru dice că trebuie să căutămă în împrejurările de faclă ca furtuna sĕ tracă, și să nu ne ia vârtejură, căci ne-ară lua și pe noi și instituțiunile nóstre. D-sea rogă pe onor. d. interpelatore să nu mai abordeze asemeni cestiune, fiindăcă mai pună în jocă și a doua personă care nu e aci ca să ne judece. D. Ghica. Bă n’amă a face cu a doua personă. D. Primu-ministru. Nu uitați că Rusia n’a pusă în mișcare tóte puterile ei, și că Europa întrâgă o respectă adj. D. P. Ghica (rîdândă). Acesta nu e generesă din partea d-vostră. D. Primu-ministru. Toți se rîdi, d-le Ghica, pentru că d-tâle ’ți mai este póte reservată in’ună locă de căpitană sau majoră în armata turcă; eă ânseamă sé remână și se moră în acastă țară. (Aplause). Se cere închiderea discuțiunii. D. Nicorescu vorbesce contra închiderii, deorece voe ce a areta și d-sea mai multe abusuri ce s’aă făcută în Bârladă de către administrațiă cu ocasia transportul 4 pentru trupele ruseșci. Discuțiunea și incidintele se închide. D. P. Grădiștenu cere sé ’și desvolte interpelarea privitóre la abusurile comise în județiulă Oltă. D. Ministru de externe face apelă la d. Gradiște nu se aibă în vedere greutățile guvernului, să nu le mai marése a Nlă rogă să se mulțămescă cu esplicările ce-i va da. La numită anchetă la Oltă, în care este numită prefectură de Doljiă și procurorură generală ală Curții de apelă, guvernulă a făcută ceva mai multă: a suspendată pe prefectă și trebuie a se aștepta resultatul justiției. După orecare observațiuni din partea d-lui Gradiște nu se închide și acestă incidinte. Se voteza apoi proiectul de lege pentru autorizarea administrației domenieloră a vinde două falce pământă ală Statului locuitorilor din comuna Liesci, judeciată Tecuci, cari au fost bântuiți de inundațiuni. La 4 y4 ore ședința se suspende pentru ca comitetulă se studieze noua convențiune Crawley. Neterminându-și comitetul, lucrarea până la 5 y4 ore, ședința se ridică, apoi interesele asiguraților și ale detentoriloră titlurilor Societății. Pentru ca tote aceste interese să nu se vedă de nădată greu lovite prin efectulă ce ară pute să aibă marele neesactități înaintate în Cameră de onorabilulă interpelatoră în contra societății Dacia, președintele acestei societăți, a adresată d-lui ministru al comerciului și lucrărilor publice cererea formale de a se numi imediată uă anchetă seriosă, care să cerceteze cu de-amănuntulă tóte afacerile și se constate situațiunea societății română de asigurare Dacia. Ve rogă, d-le redactare, ca în interesul consolidării instituțiunilor române și pentru a se înlătura orice efecte funeste pentru densele, se bine-voiți a publica în primulădrestru numără acestă epistolă, împreună cu alăturata adresă a președintelui societății. Primiți etc. I. Meedințianu, Membru al comitetului de administrațiune și delegată în comitetul de direcțiune. Bucuresci, 8 Iuniă, 1877. D-luî ministru alü agricultură, comerciului și lucruriloru publice. Domnule ministru, Cu mirare, și c’uă tristă surprisă, amă aurită că în ședința de a fi a Camerei s’a interpelată d. ministru al justiției asupra mersului societății „Dacia" al căreia președinte amă onore a fi, atrăgându-ise atențiunea asupra unor fapte neregulate ce se pretindă că ar fi esistândă în acestă societate. Ca ministru competinte ală comerciului, d-vóstra înțelegeți, d-le ministru, câtă creditulă unei societăți comerciale pote suferi prin bănuieli chiară , necum prin alegațiuni de asemenea natură. Adevărulă trebuie scosă la lumină câtă mai curendă. Se potă asigura că tóte afacerile Daciei sunt prospere și regulate și că creditulă săă continuă a merge înainte, așa încâtă se potă acoperi în cuiându, sperii, perderile din anulă trecută, cari aă făcută pe acționari spre diverse măsuri de prevedere în ultima adunare a lară de la Aprile. Depinde acum de la mijlocele indirecte, ce nu potă lipsi a exista în contra acestei societăți, spre a’I causa rele deuă natură specială. Spre a le întâmpina ense, ve rogă, d-le ministru, se bine-voiți a trimite în birourile societății uă comisiune de omeni speciali și imparțiali, cari să examineze tóte afacerile și registrele societății, și suntă sicurfi că d-vóstra veți fi cela d’ântâră a desminți apoi atacurile aduse contra acestei prime societăți române și a lumina pe toți câți voră fi încetați. Lucrarea unei asemenea comisiuni va putea servi și d-lui ministru al justiției ca ună micjlocă sigură spre a se convinge de adeveri, și a aprecia natura atacurilor aduse cu atâta nedreptate contra acestei societăți ale cărei credită în țară și în străinătate a fostă totă-de una neatinsă. Primiți, d-le ministru, încredințarea distinsei mele stime și considerațiuni. Președintele consiliului de administrație al societății Dacia. B. Boerescu. D-luî redactare ale ROMANULUI Domnule, Interesele societății române de asigurare Dacia sunt interesele publicului întregii, preveditseră îngrijirea generală ce are să producă publicitatea ce negreșită se va da interpelării d-lui deputată Al. Holban, în privirea Societății Dacia. Aci suntă în jocă, d-le redactare, interese mari și și multiple: este acela de-a nu se sdruncina în țeră credința , în instituțiunile românesc!, suntă TEATRULU CELU MARE.— Representațiune estraordinară sunt direcțiunea de scenă a d-lui M. Millo Duminecă la 12 Iunie 1877 se va represintă piesa: HA ISDUIH NEAȘTEPTATA comedie-vodevilă în trei acte, de d. M. Millo. Dr. Proticî, s’a mutată în strada Stelea No. 6. Advocatură C. N. BeresCU, s’a mutată piada sf. Gheorghe-Noă, No. 11, vis-a-vis de grădină.