Romanulu, iunie 1877 (Anul 21)

1877-06-25

SÂMBĂTĂ, 25 IUNIU, 1877. ANULU ALU DOUE-țECI-ȘI-UNU VOIESCE ȘI VEI PUTEA. LUMINIZA TE ȘI VEI FI. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV,—10 bani. Deto » » » paginea III, 2 lei — A se adresa: LA ROMANIA, la administrațiunea ifiarului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud,No. 81-A Fleet Street, London E.1. IN YIENA, la d-nil Haasen-iteiu și Vogler, Walfisch gasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI ESEMPLARULU. ABONAMENTE. In capitală, unű anii 48 lei; șase luni 24 lei trei luni 12 lei; uă lună 4 lei In districte, une anii 54 lei; se.se luni 27 lei trei luni 14 lei; n& lună, 5 lei Pentru tóte țcrile Europei, trimestru 15 lei. Ase adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Jiaru'n'' La PARIS, la d-nii Darras-Hallegrain, 5 rue de l’ancienne comedie și Havas; Laffite et C-nne, 8 Place de la Bourse. LA VIENA, la de B. G. Popovicî, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLABULU. RUPIN*AFiPI DUUULCBU, ^ cinE?ARU 6 CUPTORU Suntemă dintre cel d’ântâiă, póte, cari ama constatată drepta și binefacétórea întrebare ce ’și facă toți Românii, déci vomă fi siliți a trece sau a nu trece Dunărea ? Suntemă dintre cei forte puțini și póte dintre cei d’ântâiă în România cari amă <fisă necontenită, și chiară mai deună-Zb că națiunile cari trăiescă bine și propășescă multă suntă numai acele cari își facă afacerile ele ânsele. Nu este tare uă armată, $i serămă chiară Mercuria trecută, de câtă numai cândă scie că are la spatele iei întregă națiunea; nu este nici ună guvernă bună, decâtă acela care face numai ceea ce simte și cere națiunea sea. Amă cerută dorit și ceremă ca toți cetățianii să cugete asupra situațiunii, să se lumineze unii pe alții prin schimbul ideieloră, și apoi se ooresc calea pe care trebuie să mergă. Așa credem * cA trebuie sé - națiune chiară pentru cestiunile cele mici, cu atâtă mai cu semă pentru cele mari. Nu totă astăfelă credă unele ziare, și mai cu semă Pressa, care susține că guvernul este datorit să facă elă totă și încă să și spună din nainte ce cugetă să facă. Pare că credința nóstra este gre SERVICIULU TELEGRAFIC ALU AGENȚIEI HAVAS Constantinopole, 5 Iuliu.— Rușii cari se află în Dobrogia n’aă trecută încă Kiustengea. Rușii de la Șiștov mergă spre Tîrnova. Ambasaderele anglesă. d.Layard va ave în curându uă audiență la Sultanul, în privința flotei anglese. Viena, 5 Iulii. — Un telegramă comunicată de ambasada otomană desminte categorică că comandantele supremă ale forțelor turceșcÎ ară fi ordonată se nu fiă cruțați soldații români. Londra, 5 Iulie. — Banca Angliei a redusă scumptată la 2*/2 la sută. Paris, 5 Iulie. — Noutatea dată de Morning-Advertiser, că flota francesa va urma flotei anglese în golfur de la Besica, e neîntemeiată Se scrie din Viena, cu data de 4 Iulie, Gazetei de Colonia că Redif-pașa cere cu energie continuarea resbelului. Sultanul și Savfet-pașa sunt aplicați pentru pace, derii suntă neputincioși pentru uă acțiune contra cuvintelui belicosă. Se telegrafieză din Pera, 3 Iulie, aceluiașă ciară că uă mare cantitate de artileriâ e trimisă la Șumla, Londra, 5 Iulie.— Se telegrafieză din Pera, 4 Iulie, diarului Daily-Telegraph că Soliman-pașa se întorce imediată din Muntenegru cu oă parte din trupe. Daily News primește din Constantinopole, 4 Iulie, on telegramă care anuncță că flota germană se află pe calea spre Salonică. Oă altă telegramă, adresată din Varna, 3 Iulie, aceluiașă diară dice că 10,000 ómeni au sosită în acestă orașu, spre a înlocui pe acei cari aă fostă trămișî înainte Se așteptă și alte ajutore. Mâne, se va adresa în Camera comunelor, vă interpelare guvernului, ponti.» « cunosce motivele trimiterii flotei în golfur de la Besira. Atena, 5 iulie. — Crisa ministeriale a fost înlăturată prin concesiuni mutuale ce și-au făcută miniștrii, Deligeorge și Comanduros, în convențiunea închiriată cu compania vaporelorű. Acestă convențiune care destina pe miniștrii, s’a votată astăzi pentru trei ani. Se crede că Husni-pașa, guvernatorele Tesaliei, a fost otrăvită din causa crudimilor, sele fadă cu Albania. Paris, 5 iulie.Monitorule universale și cercurile diplomatice din Viena și Berlin vorbescă despre candidatura principelui Ludovic de Battenberg de Hessa la tronulă Bulgariei. șită și nemerită opiniunea confraților noștril de la Pressa, și de aceea trebuie sé espune că fiecare opiniile nóstre și publiculu sĕ cugete și sĕ otoréscä. In facia acestoră opiniuni ale Pressei, éce cari mai suntă ale nóstre . La întrebarea ce face Pressa, decă avemu séu nu aliați pentru a face resbelă în afară, (chemă c’acesta n’o póate spune guvernulu decâtă numai cându va face uă tratată pe care să’la supună Camerelor). Acesta lege o cunoscemu toți; a mai întreba dé ce déca avemă séu nu ună aliată pentru a resboi cu elă îndată până la Stambulă, este, după noi, uă glumă scn uă șicană, și nici una nici alta nu suntă bune pentru ună fiară ca Pressa. Ecé în scurtă întrebările ce face Pressa : „Trecemă séu nu Dunărea ? „O trecemă c’ună aliată sau numai cu noi ânșine ? Și după tóte aceste întrebări, închiăiă: „Apoi, chiară cându amă voi să lucrămă, adecă să trecemă Dunărea isolațî și prin uă acțiune propria și separată a nostră, întrebămă : avem noi totă ce trebuie mă oșciri, spre a ne arunca în șansele și eventualitățile necunoscute ce are să aducă acestă trecere ? Avem noi intendendență completă și destulă de organisată ? Avemă noi destui oficiali ? Avem ună Stat-majoră, luminată și cu esperiență ? Avemă noi destui generali și comandanți superiori? Nu scimă, acestea facă parte din misterele guvernului, și noi nu suntemă în posițiune a cunosce aceste mistere. „Se bage ease bine de semă guvernanții noștrii; ei se espună la uă grea, la uă teribile răspundere. Dacă lucrul ă ară eși bine voră aye favorea meritului, și vom fi cei dlantaiți ai lelicita. Deca ense merulă ară eși reă, se cugete la socotela ce are se lega națiunea și la pericolele la cari se espună, și pe ei, și pe țeră.“ A spune guvernulu că nu va trece Dunărea, decă Turcii îlă voră sili s’o trecă, pentru a ne apăra teritoriulă, ară fi, după noi: 1. A spune Turciloră că potu sĕ ne lovescu cum le va fi pofta, căci noi nu putemă decâtă a ne înclina și ’nchina. 20. A spune guvernulu că va trece Dunărea pentru scopul ă d’a apăra țara, ară fi a preveni pe inamică despre faptul ce ară fi silită a face. In ambele cazuri guvernulu ară face ună faptă care nu se mai pute numi greșală mare, ci trădare învederată. Confrații noștri de la Pressa o soră acesta; de ce derü ceră necurmată ca guvernulü să comită uă crimă atâtă de gravă pentru națiune ? La cealalta greșelă ce face Pressa și pe care nu ne-amă fi așteptată s’o vedemă în colonele iei, întrebarea ce pune în facia armatei și a Turcilor, décá avemă intendență, oficiali de stată-majoră capabili, generăli și comandanți superiori,chemă: Pressa scie totă ce avemă în acestâ privință, căci densa și cu amicii iei aă guvernată în timpă de șapte ani. Trebuie să scie căci densa a spusă și spune că totă ce s’a făcută în armată, d’ai sel s’a făcută și că ei aă făcută totă, bine și cu prisasă. Décá dérü în timpu de șepte ani s’a făcuți 1 iotă, celă puțină în părțile cele de căpeteniă, pentru ce se răpimă acum armatei încrederea în ea însăși, națiunii, încrederea în armata iei și inamicilor, respectulă pentru solința și capacitatea armatei române? Și déce nu s’a făcută, și trebuie sĕ ne ’nclinămă în facia bombelorú ș’a glovnțelor otomane, de ce nu se spune curată că réa s’a administrată și că cu umilință și perie trebuie sĕ plătescă națiunea ș’acastă mare greșelă? Timpuli ieri și Pressa astăzi susțină că România nu póte întâmpina de câtă ură și persecutare de la tote puterile străine, fiindăcă ministerulăiei este radicalii. Ambele ziare ceră ună tratată de alianță cu Rusia „cu care apoi se contribuim cu armele și cu sângele nostru la emanciparea sortei poporelor chreștine de supt jugulă turcescă.“ Cererea póte să fiă bună. Pressa ensé adaugă : „Déru pare că guvernulü n’a voită, n’a putută, séu n’a scrutü lucra astă-feră încâtă să obțină ună asemenea tratată din partea Rusiei.“ Nu desbatem nici acestă „póte“, ci renimă la opiniunea ce se emite de Timpulű și se reproduce și se susține de Pressa prin urmatorea învârtitură : „Nu voimu se examinămă acum, pene la ce punta póte fi adeverată aserțiunea ce onor. noștrii confrați de la Timpulű susțină în articolul ă ce publicămii mai la vale, adică că, guvernulu nostru actualu, prin acesta ensuși că este unu guvernă radicală și represintă oă fracțiune numai, și fracțiunea cea mai violentă a națiunii, din care elementele moderate și conservatóre ale Statului sunt descluse, că guvernulu nostru actualu, dhlemă, inspiră că naturală defiență guverneloru ce represintă, ca guvernulu rusescu, alte principii, și că acesta a constituită și va constitui ună obstacolă la un buna și intima înțelegere cu guvernulu rusescă, precum și cu alte guverne . Radicalu în ce? In patriotisms! ? se pate, déra stăruimă a spera că în acesta privință marea majoritate a națiunii radicală este, și d’aceea a susținută și susține acestă ministeriă. vronme ? i nu mai respunuemul acestă glumă, cându națiunea scie că in 29 de ani nici unul din protivnicii noștril politici n’a fostă atinsă măcară, pe cândă noi furămă mai toți închiși, loviți, uciși și în grămedî persecutați. Vomü <jice cnse câteva cuvinte în privința celeilalte părți a articolului Timpului și Pressei. Guvernul Rusiei nu voiesce să facă ună tratată cu principele Carol, fiindăcă are dreptă miniștrii pe d-nii Brătianu, Cogălnicenu, Câmpinenu, Cernată, Deeană și Chițu. 1. Déca nu voiesce a trata cu acești miniștrii, de ce a tratată cu el în timpă de optă luni ș’a închiriată convențiunea esistente? "2. Déca Imperatorele Rusiiloră n’are încredere în guvernă, și prin urmare în națiunea română, cum area venită, Elă și mai tótá familia imperiale, în sînul ă iei, fără altă escortă de câtă onorea și deplina sinceritate a națiunii ș’a guvernului iei? Pe ce temeiă dérit sé dămă mai multă credință (fiseloră Timpului ș’a le Pressei de câtă faptelor) guvernului Rusieloră? Și cândă faptele suntă contrariifiselor), avemă dreptul să întrebămă pe blânzii noștrii protivnici, de unde aă aflată cele ce scriă? Familia imperială și înalta diplomația le-aă făcută acestă destăinuire ? N’o putem admite acesta căci n’ară fi respectuosă; n’o putemă admite fiindă că atunci ară fi se chhemă că diplomația nu voiesce ca națiunea română sĕ aibă guvernului ei, ci ómenii ce ’i va desemna densa; uă asemenea cerere n’o póte face diplomația rusă și protivnici noștrii politici ară ?fi ce d’ântâiă cari ară protesta ș’ară refusa d’a veni la guvernă. Se lăsămă deră glume atâtă de nerespectuase pentru guvernulü rusescă, pe câtă și anti-naționale pentru noi, și se căutămă cu toții cum se pote explica neînchiriarea încă a unui tratată și cum se eșimă împreună cu bine, cu frățietate și cu gloriă din critica situațiune în care se află nu numai Oriintele deralate Europa Intrega. Engliteza a pornită flota iei. Grecia colcăie și pate ca peste câteva zile să se desvăluie drapelul independinței elene. Serbia nu scimă ce va face și de douăile se vorbesce tare despre u schimbare de politică în cabinetul austro-ungară. Aceste suntă cestiunile de cari trebuie să ne ocupămă cu toții; și déci voima cu toții ună tratată cu Rusia, trebuie ca cu toții să să ceremă la timpă și cu toții să susținemă drepturile și demnitatea națiunii cu aceeași nobleță și devotamentă cu care le-a susținută și le susține poporală română. Décâ ânse nici acum protivnicii noștrii politici nu voră voi să înțelegă, le vomă <zice acum ca totu-de una. Voimă mai bine se displacemă străiniloră susținendă cu credință și demnitate drepturile națiunii, dobândindu asta-fel o stima loră, de câtă se le placemă meritândă ura națiunii și disprețuia, celoră pe cari i-amă servi prin mijloce servile și anti-naționale. Intr’unulă din numerele trecute, făcurămă cunoscută d-lui ministru de resbelă cele ce se jică despre pânea și carnea ce se dă oșteniloră noștril. Ii făcurămă asemene cunoscută cele ce se ifică despre primirea a z ece mii de cisme. Amă zisă și Jhemă: miniștrii nu potă urma mai nici ună rĕu deca nu veghiămă toți și na de’ u * — — a ori n _ numai că réű este. Ministrul de resbelă ne respunde printr’ună comunicată pe care Tu reproducemă mai la vale. Acestă comunicată va face să triumfe adevĕrulu în contra greșitelor scompte cari se răspândisera, și prin urmare acesta va servi do uă nouă dovadă că numai prin lumina mare se învinge calomnia și se înlătură uă greșită informațiune. Aici dimineță trupele turcesce au trasă vre 12 dbusuri asupra satului Socarică, situată în apropiare de Călărași. Canoniera Fulgerulu, care se afla tocmai pe Dunăre, a respinsă focurilor turcescă. Totulă s’a mărginită aci. L’Orient publică urmatorele scrii date de la Zimnicea: „Din armata rusă care a trecută Dunărea, detașamente numerose se îndrepteză în diferite direcțiuni pentru a face recunosceri; ele nu întâlnescă Turci nicăiri. Deuă parte, s’aă îndreptată pene supt zidurile Plevnei, de alta pene la Sofcla și Tîrnova. „Ante-gardele turcesci suntă la Biela, pe țărmură dreptă ală rîului lantra; grosul armatei turcescie la Rasgrad, cu aripa sea drepta la Domagila, acoperindă Rusciukulă. „Operațiunile seriose nu voră întârzia de a începe. Este probabile uă mare bătăliă între Șiștov, Tîrnova, Rasgrad și Rusciuk, afară numai daca Turcii nu voră voi s’o evite. „Cavaleria rusă e admirabile; și ea are servițiulă celă mai greă; totu-deuna ea e cu douăzeci kilometrii înaintea infanteriei. Turcii n’au cavaleriă și suntă nevoiți a se ține într’uă defensivă prudinte, neputendă să supravegheze mișcările inamicului“. Politica Austro-Ungariei în cestiunea Oriintelui. Intre puterile mari, Austro-Ungaria fiindű,cum amă zisa_0 Și altă dată, aceea pe care o atingă mai d’aprope afacerile ce se desfășură în Oriinte, nu e fără interesă d’a arăta politica ce ea își propune să urmeze în resolvarea acestei cestiuni. D’aceea amă urmărită și inserată cu mare îngrijire oscilațiunile ce s’aă produsă, propunerile ce s’aă făcută și respunsurile ce s’aă dată de miniștrii în diferite ocasiuni. Acum, cândă politica acestui stată pare a voi să se accentueze într’ună sensă cam în contrazicere cu declarările de pen’acum, e cu atâtă mai interesantă d’a o urmări și ’n acestă stadiă ș’a arăta impresiunea ce acesta nouă atitudine începe a produce, mai cu semn în statele cari s’aă pronunciată în câtăva într’ună sensă. Acesta impresiune póte avea uă însemnătate otarizare în momentul decisivă, și acesta e ună cuvântă mai multă de a o semnala. Cu acestă titlu reproduce mă aci polemica urmată între două foi, Montagsrevue și National Zeitung, amendouă oficiase, una a guvernului din Viena, cealaltă a celui din Berlin . Montagsrevue de la 30 Iunie, vorbindă despre cestiunea Orivitelul» Zice : „Decă în adevĕrü la Petersburg se voră ține cu sânțemă promisiunile făcute, că Rusia n’are altă scapă decâtă numai îmbunătățirea sortei creștiniloră, acesta ară fi cea mai nemerită soluțiune a cestiunii Orivitelul. Cornițele Andrássyénse nu póte să nu scie, că terminarea UUUI ICSUCIUM»»» ------------- i , adesea nimicescă promisiunile și proclamațiunile cele mai bine voitore. Suntă idei, cari crescă în paralelă cu succesul armelor, rusesc! și a căroră realizare Austro-Ungaria e nevoită a o împedeca cu tote mijlocele ce stau la disposițiune. „Astăfelă cestiunea despre înființarea de noul state e atâtă de importantă încâtă, după terminarea resbelului, nu va pute fi resolvată numai de părțile beligerante, ci de Europa Intréga. Austro-Ungaria cnsé nu va contribui prin nimică la uă schimbare a relațiunilor de dreptă ale Turciei și e sigură, că în conferința puteriloră nu se va lua o hotărîre pe care Austria n’ară voi s’o sancționeze. „Esistența Austro-Ungariei e atâtă de simțită încâtă ea se póte întemeia cu siguranță pe aliați, cari chiară în interesulă loră bine înțelesă, sunt nevoiți a susține interesele Austro-Ungariei, aliați cari nu au făcută secretă din părerile lor. Austro-Ungaria își va cântări interesele sale în tota întinderea loră și dacă va fi nevoit, își va arunca chiară arma în cumpănă. National-Zeitung, care trece ca gazetă a cancelarului Germaniei, întâmpină aceste categorice declarațiuni ale oficiosului austriacă cu urmatorele cuvinte : „Care idei suntă amenințătore pentru Austria? Cari aliați puternici vor sprijini acele interese pentru cari Austria eotărîtă a’și scote chiară sabia din tecă?“ „ Acestea suntă totă atâtea întrebări la cari nu se póte răspunde prin articolulă citată sau celă puțină nu cu siguranță. Décá acestă articulă va avea caracterulă oficiosă alăteiei ce l’a publicată, atunci, în orice întâmplare, nu póte rămâne neobservată limba giulă categorică ce răsună într’insulă. „Trecerea Rușiloră peste Dunăre, e în încurcăturile Oriuntelui, uă episodă, care motiveză stăruința Austriei d’a lua o atitudine mai otărîtă.