Romanulu, august 1877 (Anul 21)
1877-08-05
gere însoțită de lovituri de tunuri, a energicelor strofe pe cari Victor Hugo le pune în gura Dunării, fiare se adresază cetăților, cari se bombardează de pe amendoul trimii (Danubiul în mâniă). Pentru a restabili echilibrul, în parte, trebuie neapărată ca Europa occidentală să cară raderea fortarețelor de pe țămură bulgară, dărâmarea fortului situată în insula Ada-Ivale, între țărmulă sârbescu și țărmulă românescă, nu departe de Orșova. Afirma că guvernulă română a și începută să ruge cabinetele europene să se adă de aceste fapte și la ocasiune, să-și aducă aminte. Încă vă dată, în interesulul comercialui europenă, mai multă decâtă în interesul provincielor bulgare și române, este de neapărată necesitate ca tote fortărețele de la Dunărea de jos să fie rase.“ d. G. Albulescu, licențiată în dreptă de la facultatea din Bucurescu, substitută la tribunalul Vâlcea, în loculă d-lui Radoiu. AJUTORE PENTRU ARMATA Telegrafulu observă că Iașii lucreză continuă pentru armată, pentru răniții români, abia uă ambulanță cu totă materialulă trebuincio să fi espediată pe câmpul de resbelă, și cce acum că e gata și una spirală mobilă, datorită inițiativei comitetului centrală al domnelor din Iași. Curierul de Iași ne anundă că totă materialul acestui spirală mobilă a pornită deja spre Turnu-Măgurele, unde se va instala, ca mai aprope de câmpul de resbelă. De asemenea a plecată din Iași ca infirmiere domnele Elia Codrenu, Zoița Gheorghiu, domnii Ales. Costandache și Ionă Teodorescu. In urmă, au mai pornită încoce și domnele Elisa Litenu și Natalia Șuțu, membre ale comitetului și directrice ale spitalului, și d. Caută Aslan care vă priveghia instalațiunea spitalului în cestiune. Revista științifică, dândă seria despre grindina ce a cădută acum aprópe vă lună, scrie următorele : „Unele dintre petrci avem un lungime de 2 centimetri și jumătate. Norocire că a cădută atâtă de puțină că n’a adusă nici uă vătămare. „După informațiunile ce amă primită de la Călu-Mare, grindina ară fi distrusă oă parte din vie. Piatra a venită cam despre sare apune și a luată viile, încependă de pe la Scăeniî și până pe la valea Nicovaniloră. Mărimea sea era ca a aluneloră și a ținută ca la unu cuartă de oră, așa că putea cineva se o adune cu pumnulă de pe pămăntă. Aceea ce a sporită efectele grindinei a fostă uă furtună îngrozitore care a rădicată învelitori de case, a scosă din rădăcină arbori bătrâni și a dată la pământu aracii din vie. Pe unde a trecută acestă flagelă vila este perdută pentru doui ani. „Faciă cu aceste păgubi cari iubescă periodică producțiunea nostră vinicală, nu putem ă sta indiferenți; este neapărată ca guvernă și particulari se căutămă o combinațiune care să asigureze pe podgoreni contra acestoră accidente climatice. Dăcă producțiunea vinului ar fi neînsemnată și fără viitoră n’amă avea ce dice; dără,din contra, cultura viitoră are ună viitoră strălucită și să nu ne mirămă, presupunendă că vomă sei să ne căutămă interesele, ca într’ună timpă dată producțiunea vinului se devină una din cele mai însemnate ramuri ale agriculturei.“ ROMANULU, 5 AUGUSTU, 1877 ACTE OFICIALE. Monitoraii de ieri publică mai multe decrete pentru umătorele schimbări în magistratură : D. I. Z. Crețenu, licențiată în dreptă de la facultatea din Bucuresci, s-a numită în postură de judecătoră de instrucțiune la tribunalulă Ilfovă, în loculă d-lui C. Vlădoianu, demisionară; d. St. Michăiescu, actuală președinte la tribunalulu Ialomița, în aceași calitate la tribunalulu Teleormană, în loculă d-lui I. N. Demetrescu; d. I. H. Demetrescu, actuală președinte la tribunalulu Teleormană, în aceeași calitate la tribunalulă Râmnicu-Sărată, în locul d-lui M. Vlădescu; d. M. Vlădescu, actuală președinte ală tribunalului Râmnicu-Sărată, în aceași calitate la tribunalulu Ialomița, în locul d-lui St. Michăiescu; d. C. Popescu Docan, actuală membru la tribunalulu Tecuciu, președinte ală acelui tribunală, în locul d-lui D. Georgescu; d. A. T. Abgarovici, doctoru în dreptă de la facultatea din Paris, membru la tribunalulă Tecuciu, în locul d-lui Docan, înaintată; d. Titu Istrati, actuală ju de instructură la tribunalulu Suceva, în aceeași calitate la tribunalulă Botoșani, în locul ă d-lui V. C. Dană; d. G. E. Ciudină, fostă procuroră de tribunală, judecătoră de instrucțiune la tribunalulă Suceva, în loculă d-lui Istrati; d. Miltiade Vlădoianu, licențiată în dreptu de la facultatea din Paris, membru la tribunalulă Argeșă, în locul d-lui N. Bereștenu; d. Panaită Ionescu, licențiată în dreptă de la facultatea din Bucuresci, actuală membru la tribunalulă Oltă, jude instructură la acelă tribunală, în locul d-lui Ilie Ionescu; d. M. Cosmescu, licențiată în dreptă de la facultatea din Paris, actuală supleantă la tribunalulă Oltă, membru la aceiași tribunală, în locul d-lui P. Ionescu; d. Naralambie Georgescu, întrunindă condițiunile legii, supleantă la tribunalulă Oltă, în locul d-lui Cosmescu; d. N. Stoianovici, licențiată în dreptă de la facultatea din Bucuresci, procuroră pe lângă tribunalulă Ilfovă, în locul ă d-lui I. Mara, care trece ca supleantă la acelă tribunală; d. Victoră Stoica, licențiată în dreptă de la facultatea din Paris, actuală supleantă la tribunalulă Ialomița, procuroră la tribunalulă Buzău, în locul d-lui M. Beșteleî, care trece în postură ocupată de d. Stoica; d. St. Nicolescu, licențiată în dreptă de la facultatea din Bucuresci, actuală supleantă la tribunalulă Romanați, membru la tribunalulă Teleormană, în locală vacantă ; d. G. Baroți, actuală substitută la tribunalulă Oltă, supleantă la tribunalulă Romanați, în loculă d-luî Ștefană Nicolescu, înaintată; d. I. P. Comănenu, licențiată în dreptă de la facultatea din Bucuresci, substitută la tribunalulă Oltă, în loculă d-luî Baroți, înaintată; d. A. I. Cătunenu, licențiată în dreptă de la facultatea din Bucuresci, supleantă la tribunalulă Brăila, în loculă d-lui C. Pavelescu; d. C. Marinescu, licențiată în dreptă de la facultatea din Bucuresci, actuală procuroră la tribunalulă Vâlcea, jude instructoră la tribunalulă Teleormană, în locul ă d-lui G. Vasilescu, rămasă în disponibilitate; d. N. B. Constantinescu, actuală substitută la tribunalulă Vlașca, procuroră la tribunalulă Vâlcea, în locul d-lui Constantinescu, înaintată ; d. N. Muscelenu, actuală substitută la tribunalulă Brăila, în aceiași calitate la tribunalulă Vlașca, în locul ă d-lui Constantinescu, înaintată; d. I. Radoiu, licențiată în dreptă de la facultatea din Bucuresci, actuală substitută la tribunalulă Vâlcea, în aceiași calitate la tribunalul Brăila, în loculă d-lui N. Muscelanu. FELUMI MI. Pesta bovină. — Pesta bovină, începuse nu de multă a face se se vorbăscă de dénsa Din norocire pene acum acestă bolă nu s’a ivită și n’amă fostă nevoiți a lua măsuri pentru a feri agricultura nostră de teribilulă dăgetă ală epizootiei care răpesce celă mai bună ajutoră și atinge averea publică într’una din cele mai interesante isvore. U scriere forte vechiă a d-lui H. Villain cuprinde interesante notițe asupra istoriei acestui flagelă, forte bine cunoscută de cei vechi, și ală cărui caracteră eminaminte contagiosă e semnalată de către Columelle în scrierea sa intitulată Tere rustica. Trei secole mai în urmă, Vegeția prescria, în privința animalelor atinse de typhus, aceleași măsuri pe cari le întrebuințămă în secolul al XIX-lea. Numerósele espedițiuni ale lui Carol-celă mare răspândiră, în al IX-lea secolu, germenii epizootiei în totă Europa; în ală XIV secolă, epizootia pustii în cincisprezece rânduri Occidentală, uneori precedândă, alteori însoțindă ciuma negru. In anii 1711 și 1714 flăgelulă se ivi cu u intensitate de speriată. Europa Occidentală vădut perindă 1,500,000 capete de vite. Cu tóte măsurile energice ordonate de Papa Clement XI, statele bisericesc perdură 30,000 animale și Piemn ntulă 80,000. Pesta bovină se ivi apoi în Olanda, și de la 1713 până la 1723, 200,000 capete perură. Engliteza fu atinsă în 1745; doui viței albi cumpărați în Olanda de către ună cultivatorii dinprejurul Londrei, introduseră pesta bovină și în Londra; perderile fură imense; în ală douilea ană ală invasiunii, epizootia făcuse fără 100,000 capete de vite în Lincolnshire; Nottinghamshire perdu 40,000 în ală treilea ană, Cheshire 30,000 și alte localități fură lovite în proporțiuni identice. Cu tote silințele desperate ale guvernului englesă, care merse până a opri circularea oricărei vite, slabă sederasă, răulă ținu până în 1757, și lupta nu înceta decâtă din lipsa luptătoriloră, adecă flăgelulă nu se stinse decâtă atunci când nu se mai găsiră animale. Acum écocum d. Villain stabilesce calea ce urmără flăgelulă în timpă de pace. Ele stabilesce lăgănul lui în steepele Rusiei din Europa, în bogatele pășiuni cari brăsdără malurile Duieprului și afluinții lui. Optă milione de vite din acestă localitate alimenteză târgurile de la Beltzij în Basarabia, de la Elisabethgrad din guvernământul Kersonului, de la Belta în Podolia și Berdieker în Valchynia; din aceste centre vitele trecă în Rusia propriă disă, în Polonia prusiană și Ungaria. Englitera, Belgia, Holanda și Francia nu facă nici ună trafică de animale cu Rusia. Dără cele d’ântâiă trei țări le primescă de la Prusia, precum noi înșine le cumpărămă de la Austro Ungaria. Astăfelă explică autorulă invasia epizootei din 1866. Vomă fi dără cu atâtă mai e spușî, după acestă autoră, cu câtă Austria e departe de a pune în paza fruntarielor săle aceiași asprime pe care o pune Prusia. Pe fiecare oi intră în Galiția și Ungaria 100,000 capete de vite, provenindă din steepele Rusiei și acolo tifosulă e aprope permanentă. Pare aprope sigură că boii din steepe potă transporta virus ală pestei fără ca ei să fie atinși, până în minutur în care, transportați, nutriți rău, și neadăpațî, căci ostenelile călătoriei face indispensabilă adaparea, și de aceia ei sunt loviți de acestă bolă. Virusul pestilențială a fost păstrată în timpă de trei și șase luni fără a -și perde energia lui; inoculată unui bob în aceste condițiuni, i-ajj comunicată tifosulă care mai tatădeuna se dă prin alte împrejurări. Cânii, oile cari au viețuită aprope de vite cornute infectate au transmisă contagiunea. Omenii cari le pădiră aă adusă adesea germenii acestei bole pe hainele loră, și tifusulă a atinsă astă-feră animalele sănătase pe cari le păziau; turme întregi au fostă lovite de acestă bolă numai fiindă că aă trecută pe aceiași dramă pe care, c’uă oră mai înainte, trecuse animale bolnave. Printr’uă particularitate destulă de straniă și care’î este specială, cu câtă pesta bovină se depărtăză de legănur ă iei, într’uă direcțiune,fiă spre nordă, fiă spre vestă, cu atâtă răul ă iei se măresce. Ca măsură preventivă supraveghiarea nu e destulă de eficace; multe accidente pot dejuca precauțiunile cele mai eficace; uă activă vigilență locală pusă la cea mai mică manifestare a răului, ne pare celă mai sigură mijllocă de preservare. In 1875, când o taurulă trimisă din Moskva la grădina plantelor din Paris, aduse cu sine tifusulă, sacrificiulă imediată ale unui număr de animale îlă înăbuși [de la începută, în 1871, când puntele de invasiune se înmulțiseră așa de multă, vigorea cu care a fostă combătută contagiunea a redusă, positivă, proporțiunile catastrofei. 350 dr. scamă și comprese, Maria Panaitescu 60 dr. scamă, Efrosina Bratu 250 dr. scamă, Ecaterina I. Panaitescu și Penelopa Gristodolu din Urlați, 400 dr. semă, Efrosina Eslioti 20 bandage, 18 triangule, 24 comprese și 26 găurite, 450 dr. fitiluri, Lina M. Manolescu și Policsenia Teodorichi 175 dr. scamă. Obiectele adunate de d-na Stătescu: d. Philipă Haas 4 cuvertura, 12 metri mușama, 1 bucată caliă, d. Alessiu 4 pachete căiă, Jobin 24 părechi ciorapi, 22 batiste, Răduican 1 bucată olandă, 1 bucată madipolonă, Löbel 6 părechi ciorapi, C. Ciornovodănu 400 dr. scamă, Părintele Chirila Monahu din Cernica 425 dr. scamă, d-na Maria Antoneta Grochobhi 400 dr. scamă, Luisa Schmetau 150 triangule diferite, 250 comprese, 50 saci pentru prim pansamentă, 37 feși, 1 chilogram scamă, Rudolf Schmetau pharmacistulă Curții, 1000 prafuri bisthmut, 1000 prafuri morfină, 1000 prafuri oppi, 1000 prafuri doveri, 30 sticluțe tinctură amoniacă, 20 sticluțe tinctură ferum sequihloratum, 30 sticluțe plumbă-acit-crost, 5 chilograme emplast diactil compositum, Luisa Hechter 470 dr. scamă, Elena Repezianu născută Cuțarida 32 bandage, 26 comprese și 400 dr. scamă, Efrosina Scărișoranu 5 cămăși, 3 flanele și 100 dr. scamă; Zoe I. Penopolu, 340 dramuri scamă, 1 bucată americă; Marița Marcovici și Sevastița Manolescu, 200 dr. scamă; d. C. Ștefănescu, Craiova, 2 pachete ceară, 1 flaconă compută; d. Grigore Cacalețănu, Craiova, 1 pachetă ceară, 1 flaconă compută, 1 butelie romă; d-ra Maria B. Tinopolulă, Craiova, 200 dr. scamă; d. Toma Vartich 60 dr. scamă; d-na Maria Mitrasepschy, 800 dr. scamă, diferite bandage și triangule; Maria Dimescu, 2 plapome flanelă; Maria Ferichidis, 3 chilograme scamă, 17 sticle cu spirtă rafinată, 1 plapămă flanelă; Anica Odobescu, 300 dr. scamă, 40 triangule diverse, 209 comprese diverse, 49 bandage; Maria Costacopolă, 12 saci pentru prim pansamentă; d. Constantină și G. Olănescu, 400 dr. scamă; Alesandru Stărostescu, 100 dr. scamă; d-na Maria Petrovici, Berladă, 2 chilograme scamă; Zoe Bugăcă, Bârladă, 400 dr. scamă; d-ra Profira D. Pavel, 400 dramuri scamă; d-na Atena Pretoriană, 450 scamă; Ecaterina Balaban, 400 dr. scamă, 1 saltea de lînă; Maria de Sgardely, Putna, 800 dr. scamă, 5 oca gyps,’ diferite comprese și feși; d-ra Gentrul Iosef Manoah, 460 dr. scamă; d-na Betta Schapira, socia fisionomistului 200 dr. scamă. Obiectele adunate de d-na. C. Cornescu, D-na Zinca Golescu și Anica Racoviță, 6 paturi de seră, 6 saltele de lînă, 6 perne de lînă, 6 mindire de paie, 6 suluri de paie, 24 cărșătură americă, 12 fețe de perine, 6 plapomie flanelă, 14 cămăși americă, 14 pantaloni americă, 18 bandage flanelă, 46 bandage diferite, 197 comprese diferite, 150 comprese găurite și 400 dr. scamă; d-na Maria Pană Olănescu, 120 comprese, 24 bandage, 200 dr. scamă și 200 dr. fitilă; 3600 mantale de postavă seră pentru armata permanentă din care 600 de cavaleriă. 6000 mantale de postavă seră pentru dorobanți. 1600 mantale de postavă seră pentru călărași. 4800 tunici din care 450 de postavă garans, 1300 de postavă castaniueră restulă de postavă civilă. 10.000 pături individuale. 10.000 pantaloni din care 500 postavă albă. 300 de postavă civilă eră restulă de postavă seră. 5000 capele de postavă. 20,000 părechi cisme. 15,000 saci de pesmeți. 25,000 cămăși de americă. 25,000 ismene idem. 25,000 bidene individuale cu accesoriile soră. 10,000 gamele individuale cu accesoriile lor. Modelele și calitatea materialului se pot vedea la ministerul de resbelă în tote ciflele de la orele 9 de dimineță până la 7 după amiedi. D-nii ofertatori potă lua cunoșcință de condițiunile contractului la aceleași ore la ministeră. Nu va fi de câtă un singură licitație. Ofertele vor fi sigilate, vor purta pe copertă numele operatorului și vor fi însoțite de garanția necesară în numerota săă efecte publice garantate de stată. Garanția provisoriă săă definitivă va fi de 5 la sută. Ofertele se primescă în totală, asupra efectelor indicate săă în parte și se potă aproba asemenea în totală săă ’în parte; termenul predării va fi maximum de trei luni de la aprobarea licitației.—Plata se va face prin mandate ordonanțate asupra tesaurului publică.—Se pune în vederea ciforă concurenți, articolele 40 până la 57 din legea asupra comptabilității generale a Statului. p. Ministru de resbelă, col. Ștef. Fălcoianu. No. 11.270. 1877, Augustă 4. Societatea Crucea roșii din România. Comitetul centrală. Lista de numele domnelor, care au binevoită a oferi diferitele obiecte de lingerie și pansamentă spre a servi rănițiloru beligeranți de pe câmpul de luptă și care s’aă primită la societate de la 9—16 Mai curinte. Domnele Maria de Hertz și Isa Vlădoianu, născute Dimitrie Ghika, 6 centure de flanelă, 6 perechi ciorapi, 2 cămăși, 900 dramuri scamă fină, 900 dramuri comprese, 1000 dramuri bandage diferite, 20 dramuri fitilă. D-na Alesandrina Grădiștănu 2 bucăți mușamale, 400 dramuri scamă fină, 35 bucăți triangule, 75 comprese, 24 bandage, 3 saci de primă pansamentă. Obiectele adunate prin d-na Hiotu. D-șprele Alesandrina și Elena Hiotu 500 dramuri scamă; d-nii Poloni 88 bandage; Iorgu Angelescu 90 comprese, 10 triangule; M. Stelescu 1 cărșelă, 2 fețe de perne, 6 saci de primă pansamentă, 6 flacone medicamente; d-șora Maria D. Solacoglu 400 dramuri scamă; d-na Sofia Poenaru Bordea 650 dramuri scamă; Regina Albaharî 1 duzină ciorapi și 75 dramuri scamă; d-na Elisa N. Voinovă din Focșani 400 dramuri scamă; Emilia C. Ivașcu din Botoșani 1870 gr. scamă; Alesandrina Brătescu născută Voinescu din T.-Vesti 200 dr. scamă și comprese; Familia Catopolul 275 dr. scamă, domnișorele Rauten 125 dr. scamă, d-na Gudgiu STAREA SANITARA A CAPITALEI. Mișcarea poporațiunii în săptămâna de Duminecă 24 Iulie 1877 până Sâmbătă 30 Iulie 1877. Poporațiune : 240,000 aproximativă. Nascere. Principalele cause de morte: Enterocolita, Gastroenterita 14. Phthista pulmonară 10. Pneumonia, Bronchită 6. Febre typhoide 6. Menigita 3. Febre puerperale 2. Tuse convulsivă 2. Dysenteria 2. Syphilis congenital 2. Angina diphterică 1. Morte violentă: 1 împușcată, 1 înecată, 1 rane contase. Morți. Copii legitimi 44 băieți, 38 fete; suma 82 „ nelegitimi 20 „ 11 „ „ 31 Totală: 64 „ 49 „ „113 De sexă bărbătescă 39, de sexă femeiescă 48, suma 87, dintre cari: In etate pene la 1 anii 27 Pe la 1 „ 5 ani 105 „ 20 „ 7 20 „ 30 „ 6 30 „ 40 „ 10 40 „ 60 „ 13 60 „ 80 „ 12 80 ani în sus 2 Totalű 87 MINISTERULÜ 1 E RESBELII Se dă prin licitație confecționarea următorelor efecte militare. Licitația se va ține la ministerul de resbelă, în ziiua de 15 (27) Augustă curinte, ora 4 după amiedí. 1 701 D. Ionescu, va da Vineri la 12 Augustă oă represintațiune de gală în profilulă Ü8 picnloru 1 »dependinței. CURSULU BUCURESCILORU. 2 Augustă, 1877. CUßSULU VIENI 2 Augustă, 1877. n ■...... . 6~KLa ig 3 S | gI OBLIGAȚIUNI S | £ | § | | • ___1 | J0 Rurali........83 82% 32*/2 I */J— 8 » Kaite la sorti . I 8® — 96 I----g Domeniali . . . . | 77 76*/g 761/2-------7 » Kșiio la sorți . ,90% ;90l/2 90y2----- K Oppenheim. . . , I — | - — — -n, Stern.........................j ! — — Renta <1J . . . .1 | • • | — -------7 Casa pensianiloril . j 7 (Val. noiu. 300 1.) . il 15 ■. - 115 1 8 Fon$.rurali . . . 73*/2 73s'4 73 ! % -Deto ui bane . 63 — CI Imp. municip. 1875. 74 — 73 — 1 Loturi munie. (20)1. 17 19 — —- — Drum. defer taroesoi 1 (400 lei și prima) . 1 — — ~ 8 ACȚIUNI Societatea financiară 5 a României (400 lei 8 250 liberați) ... — — ! — — — g Căile ferate române — — ! — —Priorități .... — — ! — — 8 Loc. D’asigurare Dacia (500) lei noul . 200 — 200 — Data România . . 45 — 1 45 — — Data a doua emisiuni_______ — — — la 3 luni la vedere SCHIMBULU Paris...................... 99.25 Londra.................. 25.l2*/2 25.12/2 Boriin . . , . . I22I/2 Viena......... — Amsterdam. ... — Belgia............. — Lipsea ..................... — Mandat. Tesaurulnl. — Scomptfi pe and . . — Lira otomană . . Galbena austriaeü. Cupóne rurali . . 97 Domeniale . . . 91%—-95 Cnpóne funciare rurali Comunale .... 51 Renta metalică----------63 10 5 ® Renta de hârttă----------- 66 70 Loturile din fi. 100 din 1866— 74 75 Acțiunile soc. băncii națion.— 111 25 Acțiunile Credit-Anstal------818 — Londra 3 luni — —------ 175 90 Obligațiuni rurale ungare—5 g 120 50 Idem Idem Banat Temis. 5§ 75 — Idem Idem transilvane — 5 g 74 50 Idem Idem croate-slavone 5 g 74 — Argintul— contra hârtiei — 105 25 Ducați — — — — — — 574 Napoleon d’or — — — — 9 71 Mărci 100 imperiale germane 5 9 30 Librăria Soceca & Co. Are onorea an uneia ca primesce abonamente la publicațiunea literară ilustrată „Albina Daciei“ pe pieță de lei n. 20 pe anii, 11 pe anü și 6 pe trei luni. Abonamentul, pe periodul de 4 luni, adecă de la 15 Augusta pénă la 31 Decembre 1877, este de lei n. 8.