Romanulu, august 1877 (Anul 21)

1877-08-05

gere însoțită de lovituri de tunuri, a energicelor­ strofe pe cari Victor Hugo le pune în gura Dunării, fiare se adresază cetăților, cari se bom­bardează de pe amendoul trimii (Danubiul­ în mâniă). Pentru a restabili echilibrul­, în parte, trebuie neapărată ca Europa occidentală să cară raderea fortare­­țelor­ de pe țăm­ură bulgară, dă­râmarea fortului situată în insula Ada-Ivale, între țărmulă sârbescu și țărmulă românescă, nu departe de Orșova. Afirma că guvernulă română a și începută să ruge cabinetele eu­ropene să se ad­ă de aceste fapte și la ocasiune, să-și aducă aminte. Încă vă­ dată, în interesulul co­­mercialui europenă, mai multă de­câtă în interesul­ provincielor­ bul­gare și române, este de neapărată necesitate ca tote fortărețele de la Dunărea de jos­ să fie rase.“ d. G. Albulescu, licențiată în dreptă de la facultatea din Bucurescu, substitută la tri­bunalul­ Vâlcea, în loculă d-lui Radoiu. AJUTORE PENTRU ARMATA Telegrafulu observă că Iașii lucreză con­tinuă pentru armată, pentru răniții ro­mâni, abia uă ambulanță cu totă materia­­lulă trebuincio să fi espediată pe câmpul­ de resbelă, și cce acum că e gata și una spirală mobilă, datorită inițiativei comite­tului centrală al­ domnelor­ din Iași. Curierul­ de Iași ne anund­ă că totă materialul­ acestui spirală mobilă a por­nită deja spre Turnu-Măgurele, unde se va instala, ca mai aprope de câmpul­ de res­belă. De asemenea a­ plecată din Iași ca infirmiere domnele Elia Codrenu, Zoița Gheorghiu, domnii Ales. Costandache și Ionă Teodorescu. In urmă, au mai pornită încoce și domnele Elisa Litenu și Natalia Șuțu, membre ale comitetului și directrice ale spitalului, și d. Caută Aslan care vă priveghia instalațiunea spitalului în cesti­­une. Revista științifică, dândă seria despre grindina ce a cădută acum aprópe vă lună, scrie următorele : „Unele dintre petrci avem un lungime de 2 centimetri și jumătate. Norocire că a cădută atâtă de puțină că n’a adusă nici uă vătămare. „După informațiunile ce amă primită de la Călu-Mare, grindina ară fi distrusă oă parte din vie. Piatra a venită cam despre sare­ apune și a luată viile, încependă de pe la Scăeniî și până pe la valea Nicova­­niloră. Mărimea sea era ca a aluneloră și a ținută ca la unu cuartă de oră, așa că putea cine­va se o adune cu pumnulă de pe pămăntă. Aceea ce a sporită efectele grin­dinei a fostă uă furtună îngrozitore care a rădicată învelitori de case, a scosă din rădăcină arbori bătrâni și a dată la pă­­mântu aracii din vie. Pe unde a trecută acestă flagelă vila este perdută pentru doui ani. „Faciă cu aceste păgubi cari iubescă pe­riodică producțiunea nostră vinicală, nu pu­tem ă sta indiferenți; este neapărată ca gu­vernă și particulari se căutămă o­ com­­binațiune care să asigureze pe podgoreni contra acestoră accidente climatice. Dăcă producțiunea vinului ar­ fi neînsemnată și fără viitoră n’amă avea ce dice; dără,din contra, cultura viitoră are ună viitoră stră­lucită și să nu ne mirămă, presupunendă că vomă sei să ne căutămă interesele, ca în­­tr’ună timpă dată producțiunea vinului se devină una din cele mai însemnate ramuri ale agriculturei.“ ROMANULU, 5 AUGUSTU, 1877 ACTE OFICIALE. Monitoraii de ieri publică mai multe decrete pentru um­ătorele schimbări în magistratură : D. I. Z. Crețenu, licențiată în dreptă de la facultatea din Bucuresci, s-a numită în postură de judecătoră de instrucțiune la tribunalulă Ilfovă, în loculă d-lui C. Vlă­­doianu, demisionară; d. St. Mi­chăiescu, ac­tuală președinte la tribunalulu Ialomița, în aceași calitate la­­ tribunalulu Teleormană, în loculă d-lui I. N­. Demetrescu; d. I. H. Demetrescu, actuală președinte la tribuna­lulu Teleormană, în aceeași calitate la tri­­bunalulă Râmnicu-Sărată, în locul­ d-lui M. Vlădescu; d. M. Vlădescu, actuală pre­ședinte ală tribunalului Râmnicu-Sărată, în aceași calitate la tribunalulu Ialomița, în locul­ d-lui St. Michăiescu; d. C. Po­­pescu Docan, actuală membru la tribuna­lulu Tecuciu, președinte ală acelui tribu­­nală, în locul­ d-lui D. Georgescu; d. A. T. Abgarovici, doctoru în dreptă de la fa­cultatea din Paris, membru la tribunalulă Tecuciu, în locul­ d-lui Docan, înaintată; d. Titu Istrati, actuală ju de instructură la tribunalulu Suceva, în aceeași calitate la tribunalulă Botoșani, în locul ă d-lui V. C. Dană; d. G. E. Ciudină, fostă procuroră de tribunală, judecătoră de instrucțiune la tribunalulă Suceva, în loculă d-lui Istrati; d. Miltiade Vlădoianu, licențiată în dreptu de la facultatea din Paris, membru la tri­bunalulă Argeșă, în locul­ d-lui N. Bereș­­tenu; d. Panaită Ionescu, licențiată în dreptă de la facultatea din Bucuresci, ac­tuală membru la tribunalulă Oltă, jude in­structură la acelă tribunală, în locul­ d-lui Ilie Ionescu; d. M. Cosmescu, licențiată în dreptă de la facultatea din Paris, actuală supleantă la tribunalulă Oltă, membru la aceiași tribunală, în locul­ d-lui P. Ionescu; d. N­aralambie Georgescu, întrunindă con­­dițiunile legii, supleantă la tribunalulă Oltă, în locul­ d-lui Cosmescu; d. N. Sto­­ianovici, licențiată în dreptă de la facul­tatea din Bucuresci, procuroră pe lângă tribunalulă Ilfovă, în locul ă d-lui I. Mara, care trece ca supleantă la acelă tribunală; d. Victoră Stoica, licențiată în dreptă de la facultatea din Paris, actuală supleantă la tribunalulă Ialomița, procuroră la tri­bunalulă Buzău, în locul­ d-lui M. Bește­­leî, care trece în postură ocupată de d. Stoica; d. St. Nicolescu, licențiată în dreptă de la facultatea din Bucuresci, actuală su­pleantă la tribunalulă Romanați, membru la tribunalulă Teleormană, în locală va­cantă ; d. G. Baroți, actuală substitută la tribunalulă Oltă, supleantă la tribunalulă Romanați, în loculă d-luî Ștefană Nicolescu, înaintată; d. I. P. Comănenu, licențiată în dreptă de la facultatea din Bucuresci, sub­stitută la tribunalulă Oltă, în loculă d-luî Baroți, înaintată; d. A. I. Cătunenu, li­cențiată în dreptă de la facultatea din Bucuresci, supleantă la tribunalulă Brăila, în loculă d-lui C. Pavelescu; d. C. Mari­­nescu, licențiată în dreptă de la facultatea din Bucuresci, actuală procuroră la tribu­nalulă Vâlcea, jude instructoră la tribu­nalulă Teleormană, în locul ă d-lui G. Va­­silescu, rămasă în disponibilitate; d. N. B. Constantinescu, actuală substitută la tri­bunalulă Vlașca, procuroră la tribunalulă Vâlcea, în locul­ d-lui Constantinescu, îna­intată ; d. N. Muscelenu, actuală substi­tută la tribunalulă Brăila, în aceiași cali­tate la tribunalulă Vlașca, în locul ă d-lui Constantinescu, înaintată; d. I. Radoiu, li­cențiată în dreptă de la facultatea din Bucuresci, actuală substitută la tribuna­lulă Vâlcea, în aceiași calitate la tribuna­­lul­ Brăila, în loculă d-lui N. Muscelanu. F­E­L­U­M­I M­I. Pesta bovină. — Pesta bovină, începuse nu de multă a face se se vorbăscă de dénsa Din norocire pene acum acestă bolă nu s’a ivită și n’amă fostă nevoiți a lua măsuri pentru a feri agricultura nostră de teri­­bilulă dăgetă ală epizootiei care răpesce celă mai bună ajutoră și atinge averea publică într’una din cele mai interesante isvore. U­ scriere forte vech­iă a d-lui H. Villain cuprinde interesante notițe asupra istoriei acestui flagelă, forte bine cunoscută de cei vechi, și ală cărui caracteră eminaminte contagiosă e semnalată de către Columelle în scrierea s­a intitulată T­e­re rustica. Trei secole mai în urmă, Vegeția pres­­cria, în privința animalelor­ atinse de ty­phus, aceleași măsuri pe cari le întrebu­­ințămă în secolul­ al­ XIX-lea. Numeró­­sele espedițiuni ale lui Carol-celă­ mare răspândiră, în al­ IX-lea secolu, germenii epizootiei în totă Europa; în ală XIV se­­colă, epizootia pustii în cinci­spre­zece rânduri Occidentală, une­ori precedândă, alte­ori însoțindă ciuma negru­. In an­ii 1711 și 1714 flăgelulă se ivi cu u­ intensitate de speriată. Europa Occidentală vădut pe­rindă 1,500,000 capete de vite. Cu tóte măsurile energice ordonate de Papa Clement XI, statele bisericesc­ per­­dură 30,000 animale și Piemn ntulă 80,000. Pesta bovină se ivi apoi în Olanda, și de la 1713 până la 1723, 200,000 capete pe­­rură. Engliteza fu atinsă în 1745; doui vi­ței albi cumpărați în Olanda de către ună cultivatorii din­prejurul­ Londrei, introdu­seră pesta bovină și în Londra; perderile fură imense; în ală douilea ană ală inva­­siunii, epizootia făcu­se fără 100,000 ca­pete de vite în Lincolnshire; Nottingham­shire perdu 40,000 în ală treilea ană, Cheshire 30,000 și alte localități fură lo­vite în proporțiuni identice. Cu tote silin­­­­țele desperate ale guvernului englesă, care merse până a opri circularea ori­cărei vite, slabă sed­erasă, răulă ținu până în 1757, și lupta nu înceta de­câtă din lipsa lup­­tătoriloră, adecă flăgelulă nu se stinse de­câtă atunci când­ nu se mai găsiră ani­male. Acum éco­cum d. Villain stabilesce ca­lea ce urmără flăgelulă în timpă de pace. Ele stabilesce lăgănul­ lui în steepele Ru­siei din Europa, în bogatele pășiuni cari brăsdără malurile Duieprului și afluinții lui. Optă milione de vite din acestă loca­litate alimenteză târgurile de la Beltzij în Basarabia, de la Elisabethgrad din guvernă­­mântul­ Kersonului, de la Belta în Podolia și Berdieker în Valchynia; din aceste cen­tre vitele trecă în Rusia propriă disă, în Polonia prusiană și Ungaria. Englitera, Belgia, Holanda și Francia nu facă nici ună trafică de animale cu Rusia. Dără cele d’ântâiă trei țări le primescă de la Prusia, precum noi înși­ne le cumpărămă de la Austro Ungaria. Astă­felă explică au­­torulă invasia epizootei din 1866. Vomă fi dără cu atâtă mai e spușî, după acestă au­tor­ă, cu câtă Austria e departe de a pune în paza fruntarielor­ săle aceiași asprime pe care o pune Prusia. Pe fie­care oi in­tră în Galiția și Ungaria 100,000 capete de vite, provenindă din steepele Rusiei și acolo tifosulă e aprope permanentă. Pare aprope sigură că boii din steepe potă transporta virus ală pestei fără ca ei să fie atinși, până în minutur­ în care, transportați, nutriți rău, și neadăpațî, căci ostenelile călătoriei face indispensabilă a­­daparea, și de aceia ei sunt­ loviți de acestă bolă. Virusul­ pestilențială a fost­ păstrată în timpă de trei și șase luni fără a -și perde energia lui; inoculată unui bob în aceste condițiuni, i-ajj comunicată tifo­sulă care mai tată­de­una se dă prin alte împrejurări. Cânii, oile cari au viețuită a­­prope de vite cornute infectate au trans­misă contagiunea. Omenii cari le pădiră aă adusă adesea germenii acestei bole pe hainele loră, și tifusulă a atinsă astă-feră animalele sănă­­tase pe cari le păziau; turme întregi au fostă lovite de acestă bolă numai fiindă­ că aă trecută pe aceiași dramă pe care, c’uă oră mai înainte, trecuse animale bolnave. Printr’uă particularitate destulă de straniă și care’î este specială, cu câtă pesta bovină se depărtăză de legănur ă iei, într’uă di­­recțiune,fiă spre nordă, fiă spre vestă, cu atâtă răul ă iei se măresce. Ca măsură preventivă supraveghiarea nu e destulă de eficace; multe accidente pot­ dejuca precauțiunile cele mai eficace; uă activă vigilență locală pusă la cea mai mică manifestare a răului, ne pare celă mai sigură mijllocă de preservare. In 1875, când o taurulă trimisă din Moskva la gră­dina plantelor­ din Paris, aduse cu sine tifusulă, sacrificiulă imediată ale unui nu­măr­ de animale îlă înăbuși [de la înce­pută, în 1871, când­ puntele de invasiune se înmulțiseră așa de multă, vigorea cu care a fostă combătută contagiunea a re­dusă, positivă, proporțiunile catastrofei. 350 dr. scamă și comprese, Maria Panai­­tescu 60 dr. scamă, Efrosina Bratu 250 dr. scamă, Ecaterina I. Panaitescu și Pe­­nelopa Gristodolu din Urlați, 400 dr. semă, Efrosina Eslioti 20 bandage, 18 triangule, 24 comprese și 26 găurite, 450 dr. fiti­luri, Lina M. Manolescu și Policsenia Teo­­dorichi 175 dr. scamă. Obiectele adunate de d-na Stătescu: d. Philipă Haas 4 cu­vertura, 12 metri mușama, 1 bucată caliă, d. Alessiu 4 pachete căiă, Jobin 24 părechi ciorapi, 22 batiste, Răduican 1 bucată olandă, 1 bucată madipolonă, Löbel 6 părechi cio­rapi, C. Ciornovodănu 400 dr. scamă, Pă­rintele Chirila Monahu din Cernica 425 dr. scamă, d-na Maria Antoneta Grochobhi 400 dr. scamă, Luisa Schmetau 150 trian­gule diferite, 250 comprese, 50 saci pen­tru prim pansamentă, 37 feși, 1 chilogram scamă, Rudolf Schmetau pharmacistulă Curții, 1000 prafuri bisthmut, 1000 prafuri morfină, 1000 prafuri oppi, 1000 prafuri doveri, 30 sticluțe tinctură amoniacă, 20 sticluțe tinctură ferum sequihloratum, 30 sticluțe plumbă-acit-crost, 5 chilograme emplast diactil compositum, Luisa Hechter 470 dr. scamă, Elena Repezianu născută Cuțarida 32 bandage, 26 comprese și 400 dr. scamă, Efrosina Scărișoranu 5 cămăși, 3 flanele și 100 dr. scamă; Zoe I. Peno­­polu, 340 dramuri scamă, 1 bucată a­­merică; Marița Marcovici și Sevastița Ma­nolescu, 200 dr. scamă; d. C. Ștefănescu, Craiova, 2 pachete ceară, 1 flaconă com­­­pută; d. Grigore Cacalețănu, Craiova, 1 pachetă ceară, 1 flaconă compută, 1 bute­lie romă; d-ra Maria B. Tinopolulă, Cra­iova, 200 dr. scamă; d. Tom­a Vartich 60 dr. scamă; d-na Maria Mitrasepschy, 800 dr. scamă, diferite bandage și triangule; Maria Dimescu, 2 plapome flanelă; Maria Ferichidis, 3 chilograme scamă, 17 sticle cu spirtă rafinată, 1 plapămă flanelă; Anica Odobescu, 300 dr. scamă, 40 triangule di­verse, 209 comprese diverse, 49 bandage; Maria Costacopolă, 12 saci pentru prim pansamentă; d. Constantină și G. Olănescu, 400 dr. scamă; Alesandru Stărostescu, 100 dr. scamă; d-na Maria Petrovici, Berladă, 2 chilograme scamă; Zoe Bugăcă, Bârladă, 400 dr. scamă; d-ra Profira D. Pavel, 400 dramuri scamă; d-na Atena Pretoriană, 450 scamă; Ecaterina Balaban, 400 dr. scamă, 1 saltea de lînă; Maria de Sgardely, Putna, 800 dr. scamă, 5 oca gyps,’ diferite com­prese și feși; d-ra Gentrul Iosef Manoah, 460 dr. scamă; d-na Betta Schapira, socia fisionomistului 200 dr. scamă. Obiectele adunate de d-na. C. Cornescu, D-na Zinca Golescu și Anica Racoviță, 6 paturi de seră, 6 saltele de lînă, 6 perne de lînă, 6 mindire de paie, 6 suluri de paie, 24 cărșătură americă, 12 fețe de perine, 6 plapomie flanelă, 14 cămăși ame­rică, 14 pantaloni americă, 18 bandage fla­nelă, 46 bandage diferite, 197 comprese diferite, 150 comprese găurite și 400 dr. scamă; d-na Maria Pană Olănescu, 120 comprese, 24 bandage, 200 dr. scamă și 200 dr. fitilă; 3600 mantale de postavă seră pentru armata permanentă din care 600 de ca­­valeriă. 6000 mantale de postavă seră pentru dorobanți. 1600 mantale de postavă seră pentru călărași. 4800 tunici din care 450 de postavă garans, 1300 de postavă castaniu­eră restulă de postavă civilă. 10.000 pături individuale. 10.000 panta­loni din care 500 postavă albă. 300 de postavă civilă eră restulă de postavă seră. 5000 capele de postavă. 20,000 părechi cisme. 15,000 saci de pesmeți. 25,000 că­măși de americă. 25,000 ismene idem. 25,000 bidene­­ individuale cu accesoriile soră. 10,000 gamele individuale cu acce­soriile lor­. Modelele și calitatea materialului se pot­ vedea la ministerul­ de resbelă în tote ciflele de la orele 9 de dimineță până la 7 după am­iedi. D-nii ofertatori potă lua cunoșcință de condițiunile contractului la aceleași ore la ministeră. Nu va fi de câtă un singură licitație. Ofertele vor­ fi sigilate, vor­ purta pe co­pertă numele operatorului și vor­ fi înso­țite de garanția necesară în numerota săă efecte publice garantate de stată. Garanția provisoriă săă definitivă va fi de 5 la sută. Ofertele se primescă în totală, asupra e­­fectelor­ indicate săă în parte și se potă aproba asemenea în totală săă ’în parte; termenul­ predării va fi maximum de trei luni de la aprobarea licitației.—Plata se va face prin mandate ordonanțate asupra tesaurului publică.—Se pune în vederea ci­­foră concurenți, articolele 40 până la 57 din legea asupra comptabilității generale a Statului. p. Ministru de resbelă, col. Ștef. Fălcoianu. No. 11.270. 1877, Augustă 4. Societatea Crucea roșii din Ro­mânia. Comitetul­ centrală. Lista de numele domnelor, care au bine­voită a oferi diferitele obiecte de lingerie și pansamentă spre a servi rănițiloru beli­geranți de pe câmpul­ de luptă și care s’aă primită la societate de la 9—16 Mai­ cu­­rinte. Domnele Maria de Hertz și Isa Vlădo­ianu, născute Dimitrie Ghika, 6 centure de flanelă, 6 perechi ciorapi, 2 cămăși, 900 dramuri scamă fină, 900 dramuri comprese, 1000 dramuri bandage diferite, 20 dramuri fitilă. D-na Alesandrina Grădiștănu 2 bucăți mușamale, 400 dramuri scamă fină, 35 bu­căți triangule, 75 comprese, 24 bandage, 3 saci de primă pansamentă. Obiectele adunate prin d-na Hiotu. D-șprele Alesandrina și Elena Hiotu 500 dramuri scamă; d-nii Poloni 88 bandage; Iorgu Angelescu 90 comprese, 10 triangule; M. Stelescu 1 cărșelă, 2 fețe de perne, 6 saci de primă pansamentă, 6 flacone me­dicamente; d-șora Maria D. Solacoglu 400 dramuri scamă; d-na Sofia Poenaru Bor­­dea 650 dramuri scamă; Regina Albaharî 1 duzină ciorapi și 75 dramuri scamă; d-na Elisa N. Voinovă din Focșani 400 dramuri scamă; Emilia C. Ivașcu din Botoșani 1870 gr. scamă; Alesandrina Brătescu născută Voi­­nescu din T.-Vesti 200 dr. scamă și comprese; Familia Catopolul 275 dr. scamă, domni­­șorele Rauten 125 dr. scamă, d-na Gudgiu STAREA SANITARA A CAPITALEI. Mișcarea poporațiunii în săptămâna de Dumi­necă 24 Iulie 1877 până Sâmbătă 30 Iulie 1877. Poporațiune : 240,000 aproximativă. Nascere. Principalele cause de morte: Enterocolita, Gastro­enterita 14. Phthista pulmonară 10. Pneumonia, Bronchită 6. Febre typhoide 6. Menigita 3. Febre puer­perale 2. Tuse convulsivă 2. Dysenteria 2. Syphilis congenital 2. Angina diphterică 1. Morte violentă: 1 împușcată, 1 înecată, 1 rane contase. Morți. Copii legitimi 44 băieți, 38 fete; suma 82 „ nelegitimi 20 „ 11 „ „ 31 Totală: 64 „ 49 „ „113 De sexă bărbătescă 39, de sexă femeiescă 48, suma 87, dintre cari: In etate pene la 1 anii 27 Pe la 1 „ 5 ani 10­5 „ 20 „ 7 20 „ 30 „ 6 30 „ 40 „ 10 40 „ 60 „ 13 60 „ 80 „ 12 80 ani în sus 2 Totalű 87 MINISTERULÜ 1­ E RESBELII Se dă prin licitație confecționarea urmă­­torelor­ efecte militare. Licitația se va ține la ministerul­ de resbelă, în ziiua de 15 (27) Augustă curinte, ora 4 după a­­miedí. 1 701 D. Ionescu, va da Vineri la 12 Augustă oă represintațiune de gală în profilulă Ü8­ picn­loru 1 »dependinței. CURSULU BUCURESCILORU. 2 Augustă, 1877. CUßSULU VIE­NI 2 Augustă, 1877.­ ­n­ ■...... . 6­~K­­L­a­­ i­g 3 S | g­I OBLIGAȚIUNI S | £ | § | | • ___1 | J0 Rurali........83 82% 32*/2 I */J— 8 » Kaite la sorti . I 8® — 96 I----­g Domeniali . . . . | 77 76*/g 761/2-------7 » Kșiio la sorți . ,90% ;90l/2 90y2-----­ K Oppenheim. . . , I — | - — — -n, Stern.........................j ! — — Renta <1J . . . .1 | • • | — -------7 Casa pensianiloril . j 7 (Val. noiu. 300 1.) . il 15 ■. - 115 1 8 Fon$.rurali . . . 73*/2 73s'4 73 ! % -Deto ui bane . 63 — CI Imp. municip. 1875. 74 — 73 — 1 Loturi munie. (20)1. 17 19 — —- — Drum. defer taroesoi 1 (400 lei și prima) .­­ 1 — — ~ 8 ACȚIUNI Societatea financiară 5 a României (400 lei 8 250 liberați) ... — — ! — — — g Căile ferate române — — ! — —­­Priorități .... — — ! — — 8 Loc. D’asigurare Da­­­­cia (500) lei noul . 200 —­­ 200­­ — Data România . . 45 — 1 45 — — Data a doua emisiuni_______­ — — — la 3 luni la vedere SCHIMBULU Paris...................... 99.25 Londra.................. 25.l2*/2 25.12/2 Boriin . . , . . I22I/2 Viena......... — Amsterdam. ... — Belgia............. — Lipsea ..................... — Mandat. Tesaurulnl. — Scomptfi pe and . . — Lira otomană . . Galbena austriaeü. Cupóne rurali . . 97 Domeniale . . . 91%—-95 Cnpóne funciare rurali Comunale .... 51­ Renta metalică----------63 10 5 ® Renta de h­ârttă----------- 66 70 Loturile din fi. 100 din 1866— 74 75 Acțiunile soc. băncii națion.— 111 25 Acțiunile Credit-Anstal------818 — Londra 3 luni — —------ 175 90 O­bligațiuni rurale ungare­—5 g 120 50 Idem Idem Banat Temis. 5§ 75 — Idem Idem transilvane — 5 g 74 50 Idem Idem croate-slavone 5 g 74 — Argintul— contra h­ârtiei — 105 25 Ducați — — — — — — 574 Napoleon d’or — — — — 9 71 Mărci 100 imperiale germane 5 9 30 Librăria Soceca & Co. Are onore­a an uneia ca prime­­sce abonamente la publicațiunea li­terară ilustrată „Albina Daciei“ pe pieță de lei n. 20 pe anii, 11 pe­­ anü și 6 pe trei luni. Abona­­mentul, pe periodul­ de 4­ luni, a­­decă de la 15 Augusta pénă la 31 Decembre 1877, este de lei n. 8.

Next