Romanulu, decembrie 1877 (Anul 21)
1877-12-04
Kest acțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14 ANULU DOUEPECI-ȘI-UNU 20 BANI ESEMPLARULU.ROMANULU VOIESCE SI VEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani. Deta „ „ „ paginea III, 2 lei — IN ROMANIA, la administrațiunea harului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8. Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, Loudon E. C. LA VIENA, la d -nil Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. A se fidresa Bucuresei, 15 Andrea. Creta a re’nceput o lupta naționala. Românii n’au putut uita pe eroicii Creteni, cari ținura singuri lupta contra imperiului otomanii mai aprópe doni ani. Lumea ’ntrega ș’aduce aminte cu respectu ș’admirațiune <Ziua de 10 Noembre, 1866: luptătorii de la Arcadion, învinși de numerulü celü mare ale Turciloru, se răpea iră, cu bătrânul, cu femeile și cu soțiele, într’uă biserică și, după ce pene la momentulu din urmă luptară ș’aci, puseră focii la butóiele de prafu de pușcă aduse într’adinsu și făcură ceia ce se numi : „presânta jertfă pentru libertate“. Acea jertfă trebuie să producă rudele iei și totul ne dă dreptu a crede că momentulu liberării a sositu In fine pentru acesti eroici eleni. Serbii, la rândulu loru, după uă telegramă ce o publicamü mai la vale, au reintratu in lupta pentru independință. Liberatorele chreștiniloril din Oriunte, Imperatorele Alesandru II, primesce din tóte părțile din Oriunte, telegrame de felicitări și asigurări de iubire, devotamentü și recunoștință. Românii, avându ocasiunea sĕ lupte supt ochii séi, au primitu și primescu cele mai strălucite dovezi despre Augusta Sea iubire și puternica Sea susținere a tutorü drepturilorü nóstre. îndată ce Maiestatea Leo Alesandru II vé$u c’acesta națiune își cunosce drepturile iei, le iubesce și cu eroismu ș’abnegațiune își dă sângele pentru a mănține ceia ce a dobânditu și pentru a redobândi ceia ce’i mai lipsesce, Elü ce’la d’ántain proclamă vitejia osteniloru români. Pe câtu sufletele cele mici și micii suverani suntu geloși de actele cele frumóse ale altora, cu atâta animele într’adevĕrü nobile, cu atâta cei cari au în culme simțimintele cari suntu semnulu dinstinctiva alüi adevarațilorii bărbați și suverani mari, se simplu fericiți a recunosce meritele oriunde le gasescu, a le proclama sa le încununa cu câtu mai multa este prin putință. Alesandru ii dete lui Osman cea mai mare și mai strălucită cunună. II vedete Elü însuși sabia cu care Osman cu eroismu l’a combātutü. Alesandru II, în locu d’a ’ntorce spatele pentru a nu vede purtarea tutorü Românilorü în genere ș’a oșteniloru în parte. Elü avu neclintită ochii asupra lor, și la ori-ce pasű îi încuragiâ: ori-ce actu de vitejie ilü proclamă cu mândrie, ílü încunună cu nobilitate și mărinimie. Elü celü d’ántaiü puse pe pepturile oșteniloru români crucea vitejiloru. Elü celű d’antain asiurâ României, prin convențiunea de la 14 Aprile, întregimea teritoriului iei. Elü celű d’antain recunoscu independința Statului românu, puindu pe peptula seu Steua României. Elu încunună vitejia armateloru române, puindu pe peptulü séu medalia Virtutea militară. El proclamă din nou că România este d’acum una regatu liberü și independinte, conferindu Domnului Româniloru Cordonulu Sântului- Andrei, care este cea mai mare distincțiune ce dă Rusia și care la puțini, la forte puțini, suverani mari s’a datü, * Elü, pentru a nimici cefetirile s’a dovedi tuturor nobilele sale simți minte pentru România, merse cu înalta mea grațiositate pen’a însărcina pe ilustrul. Séü cancelarii, principele de Gorciakoff, a comunica junimii române următorea înaltă decorațiune : Domnule ministru, Impĕratulu, augustulu mea Domnu, primindu cu uă vină satisfacțiune telegrama prin care junimea universității din Bucuresci oferă Maiestății Sale felicitațunî pentru luarea Plevnei, a bine-voită a me însărcina d’a mulțimi semnatarilor, telegramei susă-menționate. Conformându-mă acestui ordină supremă, mă grăbescă, d-le ministru, d’a vă ruga șé bine-voițî a comunica junimei universității din Bucureșt espresiunea înaltei satisfacțiuni a Maiestățeî Séle. Bine-voițî, a primi, dde ministru, asigurarea cele mai distinse considerațiuni. Gorceacov. In fine, Maiestatea Sea dă noul dovezii Româniloru de înalta Sea iubire, revenindu în mitjloculu loru și stându aci mai dové țile. Românii au dovedită totudeuna două calități mari; și lora pare că iei datorescu în parte mare că trecură două secoli prin ocenul a tutorii suferințelor și reapărură viui și neatinși. Aceste calități sunt : Iubirea de patriă și simțimântulă recunoștinței. Le păstrămiî aceste două sânte calități, se dovedimü mereu Europei și Imperatorului Alesandru că le avemü în tata curățenia și sânțenia lor, și România va merge, cu pași răpeții d'acum ’nainte, spre deplinirea frumóses ei misiuni în Orivinte. (Ziarulu francesü Le Courrier d’Etat publică o importantă corespondință din Austria, cu data de la 3 Decembre. Corespondențele anunciându luarea în curendü a Plevnei, examineză politica poporelor interesate în Gestiunea Orientului. După ce vorbesce de Rusia, de Enghitera, de Grecia, de Serbia și de Muntenegru, corespondintele vorbesc e și de România. Muntenegrenii, tice eni, n’au fosti singurii cari au datü uă rasă de gloriă resbelului actualu. Românii, eșiți d’uă-dată din Intunereculü în care ’i ținâ vasalitatea turcéscâ, au probații lumii că unu adevĕrata sânge latină curge în vinele lorü. Luarea Rahovei va aveaă influință directă asupra luării Plevnei și vitejia soldaților, precum și înalta capacitate a principelui Carol, îi vor rădica forte multe pe Români în istoria acestora lupte. „Principele Carol a afirmată mai demnă a fi într’una modă oficială independința sea, fără ca sĕ se rădice vr’uă protestare. D’altă parte, se publică în ziarele rusesc că M. S. Imperatorele Alexandru a garantat principelui Milan titlul de Rege. „Ece ne departe de vechiul echilibru și de faimósa integritate a Imperiului otomană! „Popórele orientale, cari esti astăzi din lunga lora letargiă și se deșteptă după secole de nimicire, sunt demne de celü mai mare interesü și este drept a se constatăm că au păstrată, încă viul, tradițiunile măririi loru originale. România este dintre aceste popore. Iei îi va fi data să formeze marele imperiu eșitii din latinitate, imperială care va servi dreptü zăgază slavismului fără sé presinte pericolul unei pre mai întinderi. Austria, care se teme, cu dreptu cuventü, de înființarea la porțile sale, a unui mare statu slavă, a cărui atragere arü puté, cu încetuli, sé producă uă absorbire iresistibiie, asupra supușilor ă séi. Austria ară trebui să fie mai doritó de a crea ș’a mări regatulu României. „Nu este de prisosu d’a stărui asupra descendinței latine a Românilor”, căci acestă descendință este de uă importanță primordială într’uă cestiune în care slavismul este privitü ca una ce de spaimă. România pare a fi menită se servesca de trăsură de unire între ambele nemuri. Autorele reproduce o parte din prefața cea scrisă de Frédéric Damé în Les Roumains du Sud, și în care stabilirea colonilor latini, desvoltarea coloniei lui Traianü și rolulu României este resumată cu atâta măestriă, și apoi conchide : „Ece strămoșii Românilor actuali; energia lor nu s’a slăbită și speranțele lorü sunt aprópe sĕ se realiseze; acesta nemți vigurosü, răspândită în Macedonia, în Tracia, în Tesalia, în Epiru și în Albania, In Sudul peninsulei Balcanice, și care se întinde până la nordulu Transilvaniei, se simte gata de a reînoda, prin eroismul silințelor ei actuale, lanțură întreruptă ale eroismului sau trecută. România este chramată să face un rolu mărețit în cestiunea de echilibru, a căreia resolvare e așa de grea în mijjlocul complicațiunilorm produse de deosebirea intereselorr și a nemurilor. Dina iei resare și cu puțină va fi înainte;, mariloră evenimente care se pregătesc pentru viitorulu Occidintelui Intregii.“ Primirămă din Transilvania un telegramă care zice: „Femeile române din Turda și de prin pregiura salută din inimă legiunile române pentru admirabila lora vitejiă. “ Arta din Banatu esprime bucuriă pentru luarea Plevnei. Totu despre acesta fapta, cee ce utimă în Gazeta Transilvaniei din Brașovu: ‘ Citi mit in Gazeta Transilvaniei. Stirea despre căderea Plevneî a produsă, se înțelege, cea mai mare bucurie în poporațiunea română din locă și a fost primită cu intusiasmă atâta de către clasa inteligentă a locuitorilor, cât și de către poporulü de rendű. Noptea de Marți spre Mercuri a fost ună adevărată sărbătore pentru românii brașoveni. Intrega suburbiuli Scheiu era în piciore, îndată ce a înserată s’au iluminată de nădată delurile d’imprejurulu orașului. Mulțime de rachete detunau din vérfula Tempel, precându bubuitulu pineloru de la palele iei și din Prund auunciáü urbi et orbi, că cliua cea mare, în care porțile Plevneî s’au deschisă înaintea ostei române învingătore,a sosită. Veselia era mare și generale. Pe la orele 10 din nópte unü uu merü mare de tineri se adunase în birturu românescu supranumiții „Cvartiarula generală de la Grivița“, unde prin toaste frumóse și bine simțite au serbată cu toții luarea Plevnei. Inteligența săsescă se aduna totu spre acesta scopu în localulü scă, care încă de la 1871 a fost botezată „Cuartierulu generalü de la Versailles“. Domnii de la „Versaille“otărîră în noptea acesta a trimite uă deputațiune la „Grivița“ spre a duce felicitațiune concetățenilor români, pentru victoria ce au repurtată-o frații lor, de dincolo de Carpați. Pe la orele 11 sosi deputațiunea, în a căreie frunte se aflau doui avocați distinși din localitate în „Cvartiarula generală Grivița“ și a fost primita cu aplause și „Se trăiescă“ scomotase, cari contribuiră numai la asprirea vigilenței polițailoră, cari pândiră pe la colțurile casei. Ospeții sași și Românii neturburați câtuși de puțină prin acesta au schimbată pre frumuse și frățescî cuvinte de felicitare și urare de bine pentru viitor”. Rata curtensă a cetățenilor sași a bucurată forte pe Români în momentele acele solemne și ei nu voră lipsi a le aproba câtă de mulțăvitorii spre a fi și celü din urma Românaști pentru asemeni atențiuni frățești. Petrecerea colegiale a durată pâne spre cină. Astafelü abia cădu Plevna și amu și resimțită aici cinară la noî bine-făcetoruliî, efectă ale acestei mărețe victorii. La Praga, Leitomischel, Carolinenthal și alte orașe din Boemia, s’au facut iluminațiuni pentru luarea Plevnei și tóte casele au fost împodobite cu steguri. Poporul din Praga s’a adunat, în numera mare, înaintea teatrului naționale, a urata sănătate biruitorilor. Plevneî și musica a cântată imnuri naționale. Poliția a intervenită cu puterea și a arestată 16 persone. Una transparinte pe care era scrisü Aman-Ekmek a fostü rupta de poliția. La Agram (Croația), acesta scrie a provocată forte mare entusiasma. Pe tóte casele filíia tricolorulu croată. Poporulu a cutreierată stradele. Orașuli a fost o strălucită iluminată. S’a regulatu una conductă cu torțe, care era însoțită de grupe numerose de poporu și de tóte societățile de cântă. Conducturu s’a oprită la monumentulu lui Selacid, generare croată, care s’a semnalată la 1848, în contra Unguriloru. Monumentula a fost iluminată cu foca bengalicü. Belgradulu a fostu asemenea iluminată și împodobită cu stoguri. S’a cântată ș’unu Te-Deum, împărțiri și perceperi a impozitelor, asupra unei revizuiri a sistemei judecătoresce, asupra reformelor ce trebuie introduse în sistema proprietaților udise Vacute, asupra formării cantonelor, cari voră servi de basă sistemei administrative, în fine asupra reorganizării gendarmeriei. „Din nenorocire, urmeză Sultanulă, resbelulă a amânată esecutarea dorințelor nóstre și uă numerosă poporațiune neofensivă de femei și de copii a fost despusă la crudimi sălbatice.“ Sultanulă speră că, în viitoră, nimică nu va împedeca mersulă regulată ală dreptății. Încă din anulă trecută s’a votată uă lege municipale ș’a fostă pusă în esecutare. Nouă proiecte de lege elaborate de consiliul de stată, voră fi supuse deliberăriloră Camerii, între altele relativă la procedura civile, la alegerile generale, la atribuțiunea miniștrilor, ale înaltei curți de justiția și a curții de compturi. Camera va da uă deslegare cestiunilor, cari suntü în legătură cu legea vilaeteloră, lege care este gata, și legiloră asupra impositeloră și asupra stării de asediu cari au fostă discutată în sesiunea din urmă. Sultanulăa chemată în particulară atențiunea asupra legii bugetare a anului viitorü. Elü a conchisü astfel: „Reformele interlore deja realisate, cu totii resbelulü, probeză sinceritatea intențiunilor n vastre. Numai prin libertatea, discusiunii veți ajunge a găsi adeverulă asupra cestiunilor, pe cari veți avea le examina“. Sultanulă terminâ dicendű că relațiunile Porții cu puterile, amice sunt din cele mai cordiale. Constantinopole, 14 Decembre.—D. Christiei, primind o a diuă telegramă, care’î anundă declararea de resbelă din partea Serbiei, a și plecată imediată. Ma înainte de a părăsi Constantinopole, d. Christici a trimisă ministrului afaceriloră ester no uă notă prin care motiva acea declarațiune. Camera a alesă adî, ca președinte provisoriu, pe Mihalake Effendi, decană de vârstă. A verificată apoi alegerile. Desbaterile publice începă peste optămejile. Constantinopole, 14 Decembre. — Aici nu s’a publicată nici să scrie privitore la resultatul bătăliei semnalate spre Rusciuk. Muhtar-pașa telegrafiaza din Erzerum că generalul Melikos a sosită și că Rușii aă primită ajutore. Derviș-pașa telegrafieza din Batum că Rușii urmezu d’a bombarda întăririle de la Ciuruksu și că ’ncepă a’și îndrepta foculă în contra celei d’a doua linii de întăriri ale Turcilorü. Soirile sosite de la fruntaria sârbă nu anuncia nimică apă. Atacarea Erzerumului de către Ruși este iminente. Belgrad, 14 Decembre. — Proclamațiunea guvernului a fostă publicată; ea anunță că armata sârbesca a primită ordinul de a trece peste otare. Constantinopole, 14 Decembre. —■ Rușii din Batum primindă întăriri. Rușii din Bayazid mergă spre Van. Uă luptă de artileriă a avută locă la Șipca. Sultanulă a dată daruri copilului lui Osman-pașa. Atena. 14 Decembre. — Insurecțiunea Cretei este confirmată. Ostilitățile au începută în mai multe localități. Numerala insurgenților cresce în provincia Apocarona. Chreștinii învită pe Turcii indigeni se faca causă comună cu dânșii. Londra. 14 Decembre.—Se telegrafieza din Copenhaga cliarului Pali Mail Gazelt« că principele Waldener sau principele Jean de Glucksburg va fi numită guvernatorele Bulgariei. Atena. 14 Decembre. — Șase baterii aă sosită la Pireu cu multe munițiuni. Mersul ă Rușiloră spre Balkanî este primită cu intusiasmă de poporă. Atena, 14 Decembre.—Astăzi în lagărul de la Chalcis generalul Luțo a comandată mari manopere și a trecută în revistă trei regimente. Intusiasmul trupeloră și ală poporului este forte viu. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS Constantinopole, 13 Decembre. — Sultanul aduce aminte, în discursul ă seă, declarațiunea de resbelă a Rusiei și rescula unei părți din supuși, cu totă egalitatea ce li s’acordase și inunuitățile ce le permiteau a’și păstra naționalitatea și limba. Densulă adauge : „Declarația de resbelă a principatului Moldo-Valachiei, fără motive legitime, a mai agravată dificultățile resbelului. Cu tóte acestea țara s’a apărată cu energie; toți Otomanii au dată dovada d’ună mare patriotismă și curagială eroică ală soldaților noștri a provocată admirațiunea universale. Facă dorü din nou apelă la patriotismul și la concursulu poporelor mele pentru apărarea drepturilor nóstre. Formarea gardei civice va fi în curenda completă; supușii noștri nemusulmani au manifestată dorința d’a participa la apărarea țării. Constituțiunea, dândă tutorii supușilor noștri egalitatea de drepturi și de datorii, era naturale ca nemusulmanii să ia parte la servițiulă militară, care e cea mai mare datoria, și lasa egalității, guvernulă hotărîtă dorü d’a ’nrola poporațiunea nemusulmană în armată. Singura scăpare a imperiului se ’ntemeiaza pe punerea In esecutare a Constituțiunii. Voimă ca supușii noștri din tote clasele să se bucure de cea mai deplină egalitate și ca țara nostră se se folosescă de progresul și de civilisațiunea modernă.“ Sultanulă stăruiesce asupra reformelor financiare, asupra necesității d’a face faciă la tote îngigramintele, asupra unei drepte DUMINECA, 4 DECEMBRE, 1877. LUMINEZATE SI VEI FI. ABONAMENTE. In capitală, unui ană 48 lei; șase luni 24 lei trei luni 12 lei; un lună 4 lei in districte, unii ană 54 lei ,șese luni 27 lei , trei luni 14 lei; uă lună 5 lei. Pentru tóteurile Europei trimestrulu 15 lei. yV. se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. LA PARIS, la d-niî Darras-Hallegrain, 5 rue de l’Ancienne comedie și Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU.