Romanulu, decembrie 1877 (Anul 21)

1877-12-04

Kest acțiunea și Administrațiunea strada Domnei 14 A­NULU DOUE­PECI-ȘI-UNU 20 BANI ESEMPLARULU.ROMANULU VOIESCE SI VEI PU­TEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani. Deta „ „ „ paginea III, 2 lei — IN ROMANIA, la administrațiunea­­ harului. LA PARIS, la Havas, Laffite et C­une, 8. Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, Loudon E. C. LA VIENA, la d -nil Haasenstein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. A se fidresa Bucuresei, 15 Andrea. Creta a re’nceput o lupta națio­nala. Românii n’au putut­ uita pe ero­icii Creteni, cari ținura singuri lup­ta contra imperiului otomanii mai aprópe doni ani. Lumea ’ntrega ș’aduce a­minte cu respectu ș’admirațiune <Ziua de 10 Noembre, 1866­: luptătorii de la Ar­­cadion, învinși de numerulü celü mare ale Turciloru, se răpea iră, cu bătrâ­­nul, cu femeile și cu soțiele, într’uă biserică și, după ce pene la momen­­tulu din urmă luptară ș’aci, puseră focii la butóiele de prafu de pușcă aduse într’adinsu și făcură ceia ce se numi : „pre­sânta jertfă pentru libertate“. Acea jertfă trebuie să producă ru­dele iei și totul­ ne dă dreptu a crede că momentulu liberării a so­­situ In fine pentru acesti eroici e­­leni. Serbii, la rândulu loru, după uă telegramă ce o publicamü mai la vale, au reintratu in lupta pentru independință. Liberatorele chreștiniloril din O­­riunte, Imperatorele Alesandru II, primesce din tóte părțile din Oriun­­te, telegrame de felicitări și asigurări de iubire, devotamentü și­­ recunoș­tință. Românii, avându ocasiunea sĕ lup­te supt ochii séi, au primitu și pri­­mescu cele mai strălucite dovezi des­pre Augusta Sea iubire și puternica Sea susținere a tutorü drepturilorü nóstre. îndată ce Maiestatea Leo Ale­sandru II vé$u c’acesta națiune își cunosce drepturile iei, le iubesce și cu eroismu ș’abnegațiune își dă sân­gele pentru a mănține ceia ce a dobânditu și­ pentru a redobândi ceia ce’i mai lipsesce, Elü ce’la d’ántain proclamă vitejia osteniloru români. Pe câtu sufletele cele mici și mi­cii suverani suntu geloși de actele cele frumóse ale altora, cu atâta animele într’adevĕrü nobile, cu atâta cei cari au în culme simțimintele cari suntu semnulu dinstinctiva alüi adevarațilorii bărbați și suverani mari, se simplu fericiți a recunosce meritele ori­unde le gasescu, a le proclama sa le încununa cu câtu mai multa este prin putință. Alesandru ii dete lui Osman cea mai mare și mai strălucită cunună. II vedete Elü însuși sabia cu care Osman cu eroismu l’a combātutü. Alesandru II, în locu d’a ’ntorce spatele pentru a nu vede purtarea tutorü Românilorü în genere ș’a oș­teniloru în parte. Elü avu neclintită ochii asupra lor, și la ori-ce pasű îi încuragiâ: ori-ce actu de vitejie ilü proclamă cu mândrie, ílü încu­nună cu nobilitate și mărinimie. Elü celü d’ántaiü puse pe peptu­­rile oșteniloru români crucea viteji­­loru. Elü celű d’antain asi­urâ Româ­niei, prin convențiunea de la 14 A­­prile, întregimea teritoriului iei. Elü celű d’antain recunoscu inde­­pendința Statului românu, puindu pe peptula seu Steua României. Elu încunună vitejia armateloru române, puindu pe peptulü séu me­dalia Virtutea militară. El­ proclamă din nou că Româ­nia este d’acum una regatu liberü și independinte, conferindu Domnu­lui Româniloru Cordonulu Sântului- Andrei, care este cea mai mare dis­­tincțiune ce dă Rusia și care la puțini, la forte puțini, suverani mari s’a datü, * Elü, pentru a nimici c­efetirile s’a dovedi tuturor nobilele sale simți minte pentru România, merse cu înalta mea grațiositate pen’a însărcina pe ilus­­trul. Séü cancelarii, principele de Gorciakoff, a comunica junimii ro­mâne următorea înaltă decorațiune : Domnule ministru, Impĕratulu, augustulu mea Domnu, pri­­mindu cu uă vină satisfacțiune telegrama prin care junimea universității din Bucu­­resci oferă Maiestății Sale felicitaț­unî pen­tru luarea Plevnei, a bine-voită a me în­sărcina d’a mulțimi semnatarilor, tele­gramei susă-menționate. Conformându-mă acestui ordină supremă, mă grăbescă, d-le ministru, d’a vă ruga șé bine-voițî a comunica junimei universi­tății din Bucureșt espresiunea înaltei sa­tisfacțiuni a Maiestățeî Séle. Bine-voițî, a primi, dde ministru, asigu­­rarea cele mai distinse considerațiuni. Gorceacov. In fine, Maiestatea Sea dă noul dovezii Româniloru de înalta Sea iu­bire, revenindu în mitjloculu loru și stându aci mai dové ț­ile. Românii au dovedită totu­de­una două calități mari; și lora pare că iei datorescu în parte mare că tre­cură două secoli prin ocenul a tutorii suferințelor­ și reapărură viui și ne­atinși. Aceste calități sunt­ : Iubirea de patriă și simțimântulă recunoștinței. Le păstrămiî aceste două sânte calități, se dovedimü m­ereu Europei și Imperatorului Alesandru că le a­­vemü în tata curățenia și sânțenia lor, și România va merge, cu pași răpeții d'acum ’nainte, spre deplini­­rea frumóse­­s ei misiuni în Ori­­vinte. (Ziarulu francesü Le Courrier d’Etat publică o­ importantă corespondință din Austria, cu data de la 3 Decem­bre. Corespondențele anunciându lua­rea în curendü a Plevnei, examineză politica poporelor­ interesate în Ges­tiunea Orientului. După ce vorbesce de Rusia, de Enghitera, de Grecia, de Serbia și de Mun­tenegru, cores­­pondintele vorbesc e și de Româ­nia. Muntenegrenii, t­ice eni, n’au fosti singurii cari au datü uă ra­să de gloriă resbelului actualu. Româ­nii, eșiți d’uă-dată din Intunereculü în care ’i ținâ vasalitatea turcéscâ, au probații lumii că unu adevĕrata sânge latină curge în vinele lorü. Luarea Rahovei va ave­aă influință directă asupra luării Plevnei și vi­tejia soldaților­, precum și înalta capacitate a principelui Carol, îi vor rădica forte multe pe Români în is­toria acestora lupte. „Principele Carol a afirmată mai de­mnă­ a fi într’una modă oficială in­­dependința sea, fără ca sĕ se rădice vr’uă protestare. D’altă parte, se publică în ziarele rusesc­ că M. S. Imperatorele Alexandru a garantat­ principelui Milan titlul­ de Rege. „Ece­ ne departe de vechiul­ echi­libru și de faimósa integritate a Im­periului otomană! „Popórele orientale, cari esti as­tăzi din lunga lora letargiă și se deșteptă după secole de nimicire, sunt demne de celü mai mare interesü și este drept a se constatăm­ că au păstrată, încă viul, tradițiunile mă­­ririi loru originale. România este dintre aceste popore. Iei îi va fi data să formeze marele imper­iu e­­șitii din latinitate, imperială care va servi dreptü zăgază slavismului fără sé presinte pericol­ul­­ unei pre mai întinderi. Austria, care se teme, cu dreptu cuventü, de înființarea la porțile sale, a unui mare statu slavă, a cărui atragere arü puté, cu înce­­tuli, sé producă uă absorbire iresis­­tibiie, asupra supușilor ă séi. Austria ară trebui să fie mai dori­tó de a crea ș’a mări regatulu României. „Nu este de prisosu d’a stărui a­­supra descendinței latine a Români­lor”, căci acestă descendință este de uă importanță primordială într’uă cestiune în care slavismul­ este pri­­vitü ca una ce de spaimă. România pare a fi menită se servesca de tră­sură de unire între ambele nemuri. Autorele reproduce o­ parte din prefața ce­a scrisă de Frédéric Damé în Les Roumains du Sud, și în care stabilirea colonilor­ latini, desvol­­tarea coloniei lui Traianü și rolulu României este resumată cu atâta măestriă, și apoi conchide : „Ece strămoșii Românilor­ actu­ali; energia lor­ nu s’a slăbită și speranțele lorü sunt­ aprópe sĕ se realiseze; acesta nemți vigurosü, răs­pândită în Macedonia, în Tracia, în Tesalia, în Epiru și în Albania, In Sudul­ peninsulei Balcanice, și care se întinde până la nordulu Transil­vaniei, se simte gata de a reînoda, prin eroismul­ silințelor ei actuale, lanțură întreruptă ale eroismului sau trecută. România este chramată să face un­ rolu mărețit în cestiunea de echilibru, a căreia resolvare e așa de grea în mijjlocul­ complica­­țiunilorm produse de deosebirea in­­tereselorr­ și a nemurilor­. Dina iei resare și cu puțină va fi înainte;­, mariloră evenimente care se pregă­­tesc­ pentru viitorulu Occidintelui Intregii.“ Primirămă din Transilvania un te­legramă care­­ zice: „Femeile române din Turda și de prin pregiura salută din inimă legiunile române pentru admirabila lora vitejiă. “ Arta din Banatu esprime bucuriă pentru luarea Plevnei. Totu despre acesta fapta, cee ce u­timă în Gazeta Transilvaniei din Brașovu: ‘ Citi mit in Gazeta Transilvaniei. Stirea despre căderea Plevneî a produsă, se înțelege, cea mai mare bucurie în po­­porațiunea română din locă și a fost­ pri­mită cu intusiasmă atâta de către clasa inteligentă a locuitorilor, cât­ și de către poporulü de rendű. Noptea de Marți spre Mercuri a fost u­nă adevărată sărbătore pen­tru românii brașoveni. Intrega suburbiuli Scheiu era în piciore, îndată ce a înse­rată s’au iluminată de nă­dată delurile d’imprejurulu orașului. Mulțime de rachete detunau din vérfula Tempel, precându bu­­buitulu pineloru de la palele iei și din Prund auunciáü urbi et orbi, că cliua cea mare, în care porțile Plevneî s’au deschisă înaintea ostei române învingătore,­a sosită. Veselia era mare și generale. Pe la orele 10 din nópte unü uu merü mare de tineri se adunase în birturu românescu supranu­miții „Cvartiarula generală de la Grivița“, unde prin toaste frumóse și bine simțite au serbată cu toții luarea Plevnei. Inteli­gența săsescă se aduna totu spre­ acesta scopu în localulü scă, care încă de la 1871 a fost­ botezată „Cuartierulu generalü de la Versailles“. Domnii de la „Versaille“­otă­­rîră în noptea acesta a trimite uă depu­­tațiune la „Grivița“ spre a duce felicitați­une concetățenilor­ români, pentru victo­ria ce au repurtată-o frații lor, de dincolo de Carpați. Pe la orele 11 sosi deputațiu­­nea, în a căreie frunte se aflau doui avo­cați distinși din localitate în „Cvartiarula generală Grivița“ și a fost­ primita cu a­­plause și „Se trăiescă“ scomotase, cari con­­tribuiră numai la asprirea vigilenței polița­­iloră, cari pândiră pe la colțurile casei. Ospeții sași și Românii neturburați câtuși de puțină prin acesta au schimbată pre frumuse și frățescî cuvinte de felicitare și urare de bine pentru viitor”. Rata curte­­nsă a cetățenilor­ sași a bucurată forte pe Români în momentele acele solemne și ei nu voră lipsi a le aproba câtă de mulță­­v­itorii spre a fi și celü din urma Româ­­naști pentru asemeni atențiuni frățești. Pe­trecerea colegiale a durată pâne spre cină. Asta­felü abia cădu Plevna și amu și re­simțită aici cinară la noî bine-făcetoruliî, efectă ale acestei mărețe victorii. La Praga, Leitomischel, Caroli­­nenthal și alte orașe din Boemia, s’au facut­ iluminațiuni pentru lua­rea Plevnei și tóte casele au fost­ împodobite cu steguri. Poporul­ din Praga s’a adunat­, în numera mare, înaintea teatrului naționale, a urata sănătate birui­­torilor. Plevneî și musica a cântată imnuri naționale. Poliția a interve­nită cu puterea și a arestată 16 per­­sone. Una transparinte pe care era scrisü Aman-Ekmek a fostü rupta de po­liția. La Agram (Croația), acesta scrie a provocată for­te mare entusiasma. Pe tóte casele filíia tricolorulu cro­ată. Poporulu a cutreierată stradele. Orașuli a fost o strălucită iluminată. S’a regulatu una conductă cu torțe, care era însoțită de grupe numerose de poporu și de tóte societățile de cântă. Conducturu s’a oprită la mo­­numentulu lui Selacid­, generare cro­ată, care s’a semnalată la 1848, în contra Unguriloru. Monumentula a fost­ iluminată cu foca bengalicü. Belgradulu a fostu asemenea ilu­minată și împodobită cu stoguri. S’a cântată ș’unu Te-Deum, împărțiri și perceperi a impozitelor­, asu­pra unei revizuiri a sistemei judecătoresce, asupra reformelor­ ce trebuie introduse în sistema proprietaților u­dise Vacute, asupra formării cantonelor, cari voră servi de basă sistemei administrative, în fine asupra reor­­ganizării gendarmeriei. „Din nenorocire, urmeză Sultanulă, res­­belulă a amânată esecutarea dorințelor­ nóstre și uă numerosă poporațiune neofen­sivă de femei și de copii a fost d­espusă la crudimi sălbatice.“ Sultanulă speră că, în viitoră, nimică nu va împedeca mersulă regulată ală dreptății. Încă din anulă trecută s’a votată uă lege municipale ș’a fostă pusă în esecutare. Nouă proiecte de lege elaborate de consi­­liul­ de stată, voră fi supuse deliberăriloră Camerii, între altele relativă la procedura civile, la alegerile generale, la atribuțiunea miniștrilor­, ale înaltei curți de justiția și a curții de compturi. Camera va da uă deslegare cestiunilor, cari suntü în legătură cu legea vilaeteloră, lege care este gata, și legiloră asupra impo­­siteloră și asupra stării de asediu cari au fostă discutată în sesiunea din urmă. Sul­tanulă­a chemată în particulară atențiunea asupra legii bugetare a anului viitorü. Elü a conch­isü ast­fel­: „Reformele interlore deja realisate, cu totii resbelulü, probeză sinceritatea inten­­țiunilor n vastre. Numai prin libertatea, dis­­cusiunii veți ajunge a găsi adeverulă asu­pra cestiunilor, pe cari veți ave­a le e­­xamina“. Sultanulă term­inâ dicendű că relațiunile Porții cu puterile, amice sunt­ din cele mai cordiale. Constantinopole, 14 Decembre.—D. Chris­tiei, primind o a di­uă telegramă, care’î a­­nund­ă declararea de resbelă din partea Serbiei, a și plecată imediată. Ma î­nainte de a părăsi Constantinopole, d. Christici a trimisă ministrului afaceriloră ester no uă notă prin care motiva acea declarațiune. Camera a alesă adî, ca președinte pro­­visoriu, pe Mihalake Effendi, decană de vârstă. A verificată apoi alegerile. Desba­­terile publice începă peste optăm­ejile. Constantinopole, 14 Decembre. — Aici nu s’a publicată nici să scrie privitore la re­­sultatul­ bătăliei semnalate spre Rusciuk. Muhtar-pașa telegrafiaza din Erzerum că generalul­ Melikos a sosită și că Rușii aă primită ajutore. Derviș-pașa telegrafieza din Batum că Rușii urmezu d’a bombarda întăririle de la Ciuruksu și că ’ncepă a’și îndrepta fo­­culă în contra celei d’a doua linii de întă­riri ale Turcilorü. Soirile sosite de la fruntaria sârbă nu anuncia nimică apă. Atacarea Erzerumului de către Ruși este iminente. Belgrad, 14 Decembre. — Proclamațiu­­nea guvernului a fostă publicată; ea anunță că armata sârbesca a primită ordinul­ de a trece peste otare. Constantinopole, 14 Decembre. —■ Rușii din Batum primindă întăriri. Rușii din Ba­­yazid mergă spre Van. Uă luptă de artileriă a avută locă la Șipca. Sultanulă a dată daruri copilului lui Os­­man-pașa. Atena. 14 Decembre. — Insurecțiunea Cretei este confirmată. Ostilitățile au în­cepută în mai multe localități. Numerala insurgenților­ cresce în provincia Apoca­­rona. Chreștinii învită pe Turcii indigeni se faca causă comună cu dânșii. Londra. 14 Decembre.—Se telegrafieza din Copenhaga­­ cliarului Pali Mail Gazelt« că principele Waldener sau principele Jean de Glucksburg va fi numită guvernatorele Bulgariei. Atena. 14 Decembre. — Șase baterii aă sosită la Pireu cu multe munițiuni. Mersul ă Rușiloră spre Balkanî este pri­mită cu intusiasmă de poporă. Atena, 14 Decembre.—Astăzi în lagărul­ de la Chalcis generalul­ Luțo a comandată mari manopere și a trecută în revistă trei regimente. Intusiasmul­ trupeloră și ală poporului este forte viu. SERVICIUL TELEGRAFIC AL­ AGENȚIEI HAVAS Constantinopole, 13 Decembre. — Sulta­­nul­ aduce aminte, în discursul ă seă, de­­clarațiunea de resbelă a Rusiei și rescula unei părți din supuși, cu totă egalitatea ce li s’acordase și inunuitățile ce le per­miteau a’și păstra naționalitatea și limba. Densulă adauge : „Declarația de resbelă a principatului Moldo-Valachiei, fără motive legitime, a mai agravată dificultățile resbelului. Cu tóte acestea țara s’a apărată cu energie; toți Otomanii au dată dovada d’ună mare patriotismă și curagială eroică ală solda­ților­ noștri a provocată admirațiunea universale. Facă dorü din nou apelă la patriotismul­ și la concursulu poporelor­ mele pentru apărarea drepturilor­ nóstre. Formarea gardei civice va fi în curenda completă; supușii noștri nemusulmani au manifestată dorința d’a participa la apăra­rea țării. Constituțiunea, dândă tutorii su­pușilor­ noștri egalitatea de drepturi și de datorii, era naturale ca nemusulmanii să ia parte la servițiulă militară, care e cea mai mare datoria, și lasa egalității, gu­­vernulă h­otărîtă dorü d’a ’nrola popora­­țiunea nemusulmană în armată. Singura scăpare a imperiului se ’ntemeiaza pe pu­nerea In esecutare a Constituțiunii. Voimă ca supușii noștri din tote clasele să se bu­cure de cea mai deplină egalitate și ca țara nostră se se folosescă de progresul­ și de civilisațiunea modernă.“ Sultanulă stăruiesce asupra reformelor­ financiare, asupra necesității d’a face faciă la tote îngigramintele, asupra unei drepte DUMINECA, 4 DECEMBRE, 1877. LUMINEZA­TE SI VEI FI. ABONAMENTE. In capitală, unui ană 48 lei; șase luni 24 lei trei luni 12 lei; un lună 4 lei in districte, unii ană 54 lei­ ,șese luni 27 lei , trei luni 14 lei; uă lună 5 lei. Pentru tóte­­urile Europei trimestrulu 15 lei. yV. se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. LA PARIS, la d-niî Darras-Hallegrain, 5 rue de l’Ancienne comedie și Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. PopovicI, 15 Fleischmarkt. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU.

Next