Romanulu, ianuarie 1878 (Anul 22)

1878-01-02

olC< „,aü. £0 BjxM ssemplarult. Redacțiunea și Administrațiunea, strapa Dom­nei, 14 LUNI, MARȚI 2, 3 IANUARIU, 18 LUMINIZA­TE ȘI VEZ­I ABONAMENTE. In capitală și districte, ună and 48 luni 24 lei, trei luni 12 lună 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestr. A se adresa: IS I­OMASIA, la administrațiunea­­ LA PARIS, la d-nii Darras-Hallegrain, l’ancienne comédie și tiara et C-nne, 8 Place de la LA TIENA, la de B. G. Popovici, 15 Flera-Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI E SEMPLARU Bucuresci, 20 Calindaru. Armata e­rea echipată, aven­ nente cu mantale rupte, ave­ndați care suntă aprope cu cât­le! Da , asta este, în parte, și nici du­­e a fi alt­felă, în condițiunile cum serămft siliți a purta acesta mare anevoie să resbele. In adevĕrü, care erau pregătirile sare în ajunul­ începerii ostilită­­.oră ? Conferința se triunise la Constan­­topole, spre a discuta memoran­­ții, era noi stăruiamu pe lângă binetele puteriloru europene și pe agă plenipotențiarii lor, din con­ L’ință spre a dobândi neutralitatea ritoriului. â speramu că dreptele nost­re cereri 3. sperami că cur­­ge propriulă sőu in­ja România sĕ se de­ne­utru; speramu­ că mtale se voru gândi și industria loru, la Dunării, la calamită­­, și că voru înlătura de amărăciune. Ele putură sĕ facă ca sferințele se disolvară nil, éró noi rĕmase­­ossumus ale puteri­non possumuto alu pu ' ncepu și Turcia sé ne declare de raia turcésca, a­rgintele diplomaticü, armele țârii, se ne desti­­nnitorii, se náváléseá cu , sĕ ne jăfuiescă satele, se ieze orașele și vasele, dérii nevoiți sĕ intrămă a se intrămit fără pregâ­­în cinci ani de domniă, atargi — Florescu se gân­­d­uri de casarme, la pa­­n­alte accesorie, nu casé prebuințele de căpetenia, la la materială de resbely, la­brăcăminte, la organisarea servi­­dorii de transporturi și aprovisio­­ri. Déja nu numai atâta. Regimulă 3cum­ secase atâtă de multă ave­­a publică, secase atâtă de multă varele avuției naționale, în­câtă atâtă, fără credită, fără rai^rece, amenințată de cele mai grave e­­minente, era îmbrâncită spre fali­­ientă. Pe cândă­dojit unii susțineau că­rmata nóstra trebuie dusă la munți,­­că Dumitru Sturza, ministru de fr­ance, nu mai vedea mântuire pen­­ru situațiunea financiară a Româ­iei de­câtă în desființarea armatei, e care o propunea ca un măsură urgentă și inevitabilă. Ast­fel, ne aflamu cândă începu ■esbelulu. Eramü deja siliți sau se agimă cu armata, cum fugiră în a oră de cadință boierii cu slugele loră, și se lăsămă țara în prada mai multoru armate, sau se punemă mâna pe armă și se dovediră în fine Europei că suntemă uă națiune viiă și nobile, și că putemă fi acelă bulevardă ală creștinismului cum furămă uá­ dinvara și cum o uiJujóe se fimă d’acum fără curmare. Regreșită că națiunea veni cu­­ rimă deschisă în ajutorul­ guver­­ului, negreșită că guvernele nimică mintea și fără­­ are meri­­și șl defi­­rescu că prin pu­­ate înac­țune și­­­­ trebuin­țele armatei și esigințele resbelului iă și prin rechisițiuni, fiă și prin con­­fibuiri voluntare. Dera ce putea să facă guvernulă ii contra vânturilor­ și furtuneloră, tare nerupeau podurile de pe Dunăre ii ’ntrerupeau ast­felă transportulă provisiunifară ? Ce putea face guvernulă în con­tra intemperielor, care împloaă șlan­­­ț­urile de apă și reduceau câmpiele in noróie? D’aceia îmbrăcămintea armatei se sdrențui­­eră statală nu avu cu ce s’o ’nlocuiescá bine­­ și numai­de­­câtă. E! Ore armata Franciei nu fu în tote multă mai sdrențuită, mai flămândă și mai nenorocită, în res­­beluță de la 1870? Și cine a pu­tută acusa pe guvernă d’acele mari nevoi? Mulțămită énse activității și ne­­obositeloră îngrijiri ale d-lui minis­tru de resbelu — căci acesta e m­ă merită ală d-sele, pe care nu i’să vor ă rădica nici cei mai îndáretnici mai tot­ de­una provisiuni și mai tot­de­una f­ură îndestulați, afară de coșurile cândă ataculă era prelun­gită. Ș’ast­felă, pe cândă se ’ntâm­­pla ca corpuri din armata bogatu­lui și puternicului imperiu rusă se remaie vâ <ji, două și trei în sufe­rință, pene ce cu anevoie sosină pro­­visiunile, soldatură română avea celă puțină pesmeți, doca nu și carne și recituri. Și cu tóte că hainele le erau rupte, cu tote că ’n ruptele lară­cisme intra apa și noroiulu, solda­ții români nu se lăsară mai pre­josă de câtă aliații ruși, pregătiți d’atâta timpă și care d’ună ană și mai bi­ne stau cu arma­ta brață la Pir­tă și la­ Nistru spre a porni la cea d’ân­­tâiă comandă. Soldații români munciră mai ân­­tâiă cu sapa la lucrările de apă­rare; el își păziră șianțurile inundate de plaia și pardosite cu noroiă; pe d’uă parte dérii își vér]ură îmbrăcă­mintea udată, noroită, pe d’alta sdrențuită și ciuruită de glonte, și flă­ care fășiă dintrensa fu­gă glob­ă pentru el. Confortulă suferia, déru brațulă se ’nvărtoșia, și, cu brațulă, se o­­țelia și peptură, se ’ntăria și sufle­­tulă. Ast­felă acei soldați, pe care o numimă ar fi desculți -- precum vă­­dinioră dușmanii ’i numină nemer­nici — acei soldați cu haine rupte și cu piciorele aprópe góle dovediră că, supt trențe, s’ascundă animi de eroi într’enșii, căci ast­felă s’arătară în tóte ’mprejurările, și admirare, stină și iubire dobândită din par­tea imperatorulor Rusieior­, din par­tea tutoră generalilor­ și corespon­­dințioră străini. D­ Ca deja parte din armata ro­mâni e­rea echipată, numai guver­nată acesta nu pote fi acuzată de neîngrijire și de rea-voință. Câtă despre soldată, se dă între­­bămă pe densulă ce gândesce ’n a­­césta privință, și ne va răspunde că uă manta bună scu ruptă nu e ni­mică în comparațiune c’uă bună în­treținere și că totulu­e sĕ ’ți scit face datoria, sĕ fii vitéza și Română verde, cum Intr’adevérit a fostă elă. Cândă prin urmare oposițiunea face uă armă din acestă cestiune spre a lovi pe guvernă, ea nu face de câtă a ’și acasa chiară pe șefii săi, care atâția ani au fostă la pu­tere, far’a prevede și far’a se pregăti. Arma dorü se ’ntorce și lovesce chiară pe cel­ ce voră s’o mânuiescă. Cândă apoi aceiași oposițiune se face jelizarea gratuită a soldațiloră „desculți“, e ’n adevăratu’i rolă, căci după urma capiloră din oposițiune rămaseră ei desculți, cum au fostă de pe urma loră sărăciți sătenii. Singura deosebire e c’acel care îl jeles că ar fi l-ară fi condusă, acum ca totu-de­una, la starea de sclavi al străinilor­ și la disprețul ă generală, pe cândă guvernală actuală i-a „as­­versiza, micii ei înșiși, pe câmpul ă de onore“, și i-a făcută să capete deplină cunoscință despre valorea drepturilor ă­loră, și stima, și respectul ă lumii în­tregi. per suntă de uă­potrivă interesate în ces­tiune. Puterile nu vor­ permite nici­ să­dată vre­uă­­ încercare destinată a împedica li­bera circulațiune pe canal. A fost o forte nenorocită că guvernul­ a refuzat a să a­­dopte planul­ d-lui de Lesseps, care pro­punea a se pune canalulű în ore­cari con­­dițiuni de si­guran­ță. D. Bright deplânge gelosia ce arată u­­nii Eagreși făciă cu Rusia. Rusia este mai puțină în stare să ne ofenseze de­câtă ori­care altă națiune și noi nu suntemă în stare s’o ofensăm­. După ce făcu elogiulă Țarului, d. Bright declara că este convinsă că națiunea în­­trega doresce menținerea într’uă strictă neu­tralitate. (Aplause frenetice însoțescă acestă discursă și meetingulă adoptă o­ resoluți­­une prin care se protesteza contra ideii de a se lăsa Engliteza să fiă târîtă a lua parte pentru Turcia în lupta actuale. Malta, 12 Ianuarie.—In urma ordinelor­ telegrafice venite din Londra, amiralul­ Hornby și statură seu majoră pornescă în apele Levantului pe bordul­ vasului Sultan. SERVICIUL­! TELEGRAFIC ALIT ATENȚIEI HAVAS Londra, 12 Ianuarie.— De la Atena se telegrafiaza următorele ziarului Times: Crisa ministeriale continuă. Cab­netulu­i in deplina neî nțelegere în privința unui resbeli eventuale. Opiniunea publică e via surescitată. Constantinopole, 12 ianuarie.—După pri­mirea răspunsului Rusiei, în privința ba­­selor­ preliminare ale păcii, se vor­ tri­­mite delegați la cvartia rulă generală ru­­sesr­i, spre a regula definitivă cestiunile­ privitóre la armistițiu. A sosită una însemnată numără de emi­grați. Acești emigrați provină mai cu sără din Filipopoli. Birmingham, 12 Ianuarie. — Intr’ună meeting care s’a ținută astă fără, d. Bright, adresându-se către alegătorii sei, a semna­lată nerăbdarea și chiară întristarea ce­a causată convocarea pripită a Parlamentu­lui. Trebuie, clise elu, se atribuimă acestă nerăbdare lipsei de încredere în guvernă faciă cu uă cestiune care îngrijeșce spiri­­tulă publică, adică marea și solemna ces­tiune a păcii său resbelului. Acestă cesti­une a fostă supusă publicului și în 1854. Poporul­ se oțărî atunci pentru resbelu. Oratorul­ amintește că pe acelă timpă era opusă resbelului. Era convinsă că nici ună argum­ntă seriosă nu putea duce la oă participare la resbelu. Conflictula actu­ală este resultatulă resbelului din Crimeea, ală distrugerii Sebastopolei, ală nimicirii flotei ruse, ală semnării tratatului din Paris. Resb­ulă acela a c­stată două miliarde și ună milionă de omeni. Atunci s’a în­tărită părerea că puterea Rusiei, cu totulă distrusă, n’ară puté sc mai fiă uă ame­nințare pentru Turcii, și cu tote acestea, astăzi­ tote folosele resbelului din Crimea sunt­ perdute. Rusia e acum totă atâtă de puternică ca și cândă resbelulă din 1854 n’ar­ fi avută lorți. In 1854, Francia era aliata nóstra. Fran­cia nu fusese nici vă­dată simpatică aces­tui resbelu; derii ea fusese târîtă într’in­­sulți de ambițiunea ui Napoleon III, de dorința lui de a câștiga alianța unei bă­trâne națiuni an­arctice. Francesii perită pentru un causă care nu era simpatică na­țiunii loră. Astăzi avemă tot u­ngurîse intervening­ă în afacerile Or­intelii. Avemă negreșită ■ mari interese cari suntă în legătură cu ca­­nalul­ de Suez: dari tóte puterile Euro­ Decorarea stindardului reg­­as de dorobanți. Citim­ă în Monitoru: M. S. Domnitoruló, fiindă răcită și neputendă eși din casă, a bine­voită a ordona ca uă deputațiune din regimentul a 13-lea de dorobanți, înainte de marș­ulă­seu spre Iași, să se presiute cu drapelul­ regimentului spre a primi decorațiunea Stelei Ro­mâniei, care a fostă conferită aces­tui regiment, pe câmpul­ de res­belü pentru strălucita sea purtare în lupta de la 27 August­. In sala Tronului se afla corpulă oficiărescă, deputăție ni de tote gra­dele din fie­care companie, cari au fost­ decorate cu medalia de Virtu­tea militară și Crucea S-tului Gh­eorghe, în totală uă sută de omeni. Inălțimele Loră, încongiurați de Casa militară și în presența d-lui ministru al­ afaceri­lor­ străine, care adusese însemnele ordinului, de d-nii generali Cernat și Racoviță, aă pusă pe drapelul­ regimentului Steua Ro­mâniei. Apoi s’aă făcută apelulu ofi­­ciăriloră cari erau propuși a se de­cora cu Steua României, dérii cari nu primise încă decorațiunile. M. S. Domna a pusă fie­căruia pe peptă semnulă de vitejie ce câștigase. M. S. Domnitor­ulă a rostită ur­mătorele cuvinte: „Regimentul” al­ 13-lea a meri­tată prin bravura mea cea mai mare „distincțiune. Steua României pe dra­­­pelulă vostru va aminti pururea că „dorobanții de Iași și de Vaslui” au „fostă cei d’ântâiu cari aă dată peptu „cu dușmanulă. La 27 Augustă, amu „avută ocasiunea a admira vitejia „voistră, pe care nici uă­ dată nu o „voi” uita. Intorcețivă acum în a doua „capitală a României, care póte fi „mândră de voi. Trăiescă bravură „regimentă ală 13-lea. Urale entusiaste răspunseră la a­­ceste cuvinte urmate de strigătură : Trăiescă Măria Sea Domnitorulă! Trăiescă Măria Sea Domna! Apoi corpulă oficiărescă și depu­­tațiunea de tote gradele aă defilată de înaintea­ Mării soră Loră, cari le-am arată cale bună și ani fericiți. Nota adresată de d. Rogodnicinu mini­stru ală a­­­ceriloră străine, cu data de 30 Decembre, scpt No. 16,204, d-lui Baron de Fava, agentă diplo­matică și consulă generală ală Italiei Domnule Agenta, Cu unu profundă sentimentu de durere amă primită de la d-vóstră trista noutate a morței Majestăței Sale regele Vittore Em­­manuele. Acestă perdere nu lovesce numai pe I­­talia, care plânge întrensulă pe regele s­ă pre iubită, dorü pe Europa intrega, care Tă admira și Tu respecta ca pe un celeră mai înalte virtuți naționale alesă pe România, care din timpi îi gați , plăcea a considera și a ven­­tr’ensulă pe bine-încetorilă scă și ternicălă garantă ală esistențeî sei­tice. Vină, în numele guvernului Romi presintă guvernului Italiană, în­­ d-vostră, espresiunea întristărei unii ardicată în România de acesta nen neprevedută, de acésta morte arâtă o matură și a­ré cere voia de a ase leagă doliulu Italiei mâhnită, dar regrete­ală junei sale surorii, Roma Bine-voiți a primi etc. Semnată, M. Kogălnicum Francia. — Alegerile muni­tă întrecută tóte speranțele blicaniloró. Reacționarii avea tr’una însemnată numerü de coi imensula avantagiă d’a forma filială comunale a căruia,­inte trebuie să se facă, totuși vă dută multe din aceste posițiur costa mișcare electorală intei multă viitorulu Franciei, pent aceste consilie voră lua parte legerea jumătății Senatului, al­tuia mandantă espiră în 1880 In urma acestoră alegeri, nici corespondinte ale Independințe gice, consiliele sunt­ mai omo minoritățile reacționare dispară tru a face lacă republicanilc majoritățile în favorea repub­­lică sunt­ mai mari de­câtă din urma alegeri. Intr’unii ma­mora de consilie se găsiaă ames diverse partite, pentru că, la an de mai ’nainte se ’nlăturase p și numai considerațiuniie loc: asigurată succesulă aleșilor ă, data s’aă alesă numai republic ce e și fórte semnificativă, î filiele ce erau compuse de ri câni neotărîți, alegătorii să fi acum republicani încercați. R( cânii, afară de câte­va escepții au postrază posițiunile și au multe câștiguri în tote depart­­ele fără escepțiune. Suntă ele­mente privilegiate, în cari tot siliarii suntă republicani. Mai multe personagie din n’au reușită a se alege coasi­ comunele ce locuiescă. As suntă: d. Louis Passy, deput. Azemar, deputată; d. Cazalas, tore monarchists; d. Raulli putată bonapartistă; d. Ma senatore constituționale, care énse toto-de­una cu drepta. In­să s’aă alesă d. Feray, senato: stânga; d. Bernard, senatoră blieană; d. Bariglione, deput. publicană, și alții. Bonapartis perdută multă, mai cu sema­partamentele Gers, Charente hieure, Charente, Vienne, G­randes, și altele. Republica câștigată multe consilie în ci­­mentele în cari reacționarii , care influință. Opiniunea republicană a făci greșe însemnate în­depărtat chiemate a alege pe senatori nulă viitoră, și mai cu Osel Landes, Gers, Haute Garomn ret, Oise, etc. Departamentul care are să alegă cinci senatori, e represintată de cinci mo­na va alege cinci republicani. A municipale aă făcută ca­r­tea colegiului senatoriale se t finitiva de la drepta la stân ------------------►——----­ SOIRI D’ALB ipiLI Din intru. In ajunul­ anului nou, Eforia așezămin­­telor­ brâncovenesci a împărțită lemne la vre 200 de văduve serace. * Funcționarii din administrația domenielorü

Next