Romanulu, ianuarie 1878 (Anul 22)
1878-01-14
ANTIStI DOVEPECI ȘI DOÜI VOIESCE ȘI VEI PUTEA ANUNCIURI. Linia de 80 litere petit, paginea IV,— 40 bant Deto » » » paginea III, 2 lei — A se adresa: LA ROMANIA, la administrați unea diarukil IN PARIS, la Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA LONDON, Ia Eugene Micoud,No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein și Vogler, Walfisch gaase 10. Articolele nepublicate se ardd. 20 BANI ESEMPLARULU Redacțiunea și Administrațiunea, strada Domnei, 14 %__________________ SAMBATA, 14 IANUARIU, 1878. LUMINEZATE SI TEI FI. ABONAMENTE. In capitală și districte, une anfi 48 leî; șs luni 24 lei; trei luni 12 lei; a luni 4 leî. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea Șiarului LA PARIS, la d-nil Darrae-Halegrain, 5 rue de l’anciene comődie și Havas: Laffite et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA VIENA,la de B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU Bucuresci, 11 Călindaru. ■ S' Ară trebui să se lămurescă vă-dată pentru totă-de-una să cestiune multa și în tóte modurile esploatată, de aceia cari n’au cela mai mica scrupula în alegerea mijlocelora lora de luptă. 11 februarie și februariștii. Aceste cuvinte le vedem a neîncetata aruncându-se partitei și omenilor, astăzi la putere, ca acusațiune și, mai multă încă, ca mijjlocă de a ațîța intriga și neîncrederea. Daca organele reacțiunii, sca în genere ale adversarilor a regimului actuala, voiesca se insinue, cu buna credință ce le caracterisă, că acesta regima este capabila de trădări, repetă : 11 Februaria și februariștii. Daca voiesca se ațîțe intriga intre tronu și națiune, pentru ca apoi reacțiunea să potă domni pe ruinele armoniei fără de care uă țară nu póte să prospere și nici uă stabilitate temeinică nu pute să esiste, repetă urăși. 11 Februaria și februariștii. Daca voiesca să esploateze instinctul de conservare ala unora, arătându-le una periculosă amenințare probabile, după dânșii, în viitorii, repetă asemene: 11 Februaria și februariștii. Nu e momentula astăzi, și credema chiara de prisosa se mai spunem a ceia ce de atâte ori a fost afișu, că n’a pututu se esiste!trădare acolo unde nu era uă armoniă aparinte, fupt care s’ara fi ascunsa conspirarea, ci uă luptă francă și încordată între Domna, ajutata de uă camarilă, și restul a națiunii. Trădare ard fi fosta numai atunci cânda partidele în luptă cu puterea personale ard fi căutata în tote modurile a se întînui pe lângă Capul Statului, în scopul de a ajunge la putere, și apoi, vădată ajunse,ară fi ușatfi de mitjlocele ce le-ar fi fosta încredințate spre a face resturnarea. Credemă asemene de prisosă se demonstrămd că este ineptă intriga care ținteșce să facă să nască neîncrederea într’uă partidă, care în tota esistința ei a lucrată pe faclă și totd-deuna, mai nainte de a ’ncepe lupta, a ruptă francamente relațiunile și a declarată resbelului. Numai astăfela lucrezază partidă care are credința că represintă marea majoritate a națiunii, și prin urmare dispune de mijlocele de a lupta și triumfa prin adevăratele puteri ale unei țări, ord nu prin intrigă și ranchinațiuni tenebrase. Astăzi nu voim a de câtă se întrebăm a cine suntă aceia cari, supt formă de intrigă saa de acusare, aruncă în discnsiunea politică cuvintele de 11 Februarie și de februariști. In capul lord vedemd mergendd întrega reacțiune. Nu este oresfruntare din partei de-a întrebuința aceste mijjloce de luptă ? Cum? Se lepada ore de 11 Februarie ? Aci corifeii reacțiunii nu sunt și ei februariști împreună cu noi ? Renugă ei astăzi opera la care am conlucrată cu toții? Amd voi s’o sciind acesta, căci noi unii, cari n’amd renegată nici una din faptele nóstre, am a fi gata a lua numai asupra nostră acea operă, cu tóte consecințele iei; amd lua-o cu atâtd mai bucuroși, cu câtă cea mai mărâță din consecințele iei s’a săvârșită în anulă 1877, nu numai fără concursul ci, dord chiard în contra voinței reacțiunii. Se pare că d-lord, capricioși ca toți feciorii răsfățați ai privilegielor, după ce ad săvârșită faptele împreună cu noi, ară voi acum să se lepede de dânsula și se adopte numai consecințele ce le convină, ba mai mult decâta atâta: le-ară conveni să se servescă de faptă ca d’uă intrigă, luându’și în același timpa consecințele în folosulă d-lord esclusivă. Socotela pare să fiă forte avantagiosă, nu case totd atâtd de onestă și chiar de posibile, căci oricine 11 aude astăzi «Iscândă, 11 Februarie și februariști, trebuie să ’I privescá cu dispreță ca pe nisce omeni de rea-credință. Apoi, cânda îi vede întrebuințânda aceleași cuvinte ca mijloce de intrigă, are dreptul să repete, mai cu osebire la adresa d-lord, că cine a conspirată vă dată nu’și va face scrupulă de a conspira și a doua oră, dacă va fi nemulțămită. Și se scie că nemulțămirile personale și de castă sunt mult mai violente, mult mai neîmblânjite, decâtă nemulțămirile cari cu încetulă germineză în sînul unei națiuni, și numai după o îndelungă răbdare isbucnescă. Istoria ne arătă că, dinuă sută de conspirațiuni, nouă tjeci și noué ad fostu făcute de caste, de camarile, de facțiuni, și numai una, derd totddeuna hotărîtore, de națiuni. Inteliginții hoți cari ad furată pe do urna Momulo s’au prinsă, sca mai drepta s’a prinsă capul a lora. Felicităm și poliția c’a putută prinde asia de curândă und hord atât d de inteliginte, ea care este mai cu totul lipsită de aginți polițienesci, începândd de la gardiști și mergânda penă la comisari. Acesta meritată omagiu adusă poliției, avema datoria sé ’i facemd cunoscuta ceia ce ni se mai spune. Cela care este arestată, anume Serdaru, primula acusată, s’a vădută ieri în arestul ă séa cu ochiul legată. Fostu-a luptă între elă și aginții poliției la prindere? S’afirmă că nu. De unde derd provine rana ce are la ochi? Se spune c’ara fi fostă lovită c’să biciușcă în arestulă poliției. Adevărată să fiă acésta acu sare ce se face poliției ? Adevarata se fiă că corupțiunea s’a infiltrata în noi pene a vedea lovindu-se, chiară suptând prefectd de poliție ca cele de astăzi, pe undoma, și mai cu semn pe und prevenita, care, în acea posițiune, trebuie să fiă și mai bine tratata? Ne place a crede că nu, dérd tare ne temema că póte să fiă ș’adevarată. De ce ne tememă? Fiindăcă vedemă cu durere și cu rușine că cu anevoie se ’nvinge vechia ciocoiască deprindere d’a me prisa pe omă. Bătaia o vedema pretutindeni, în tóte orașele, pe strade, prin poliții și chiară în cazarme, și din nenorocire puțini, fórte puțini suntă âncă aceia cari se revoltă d’acésta revoltatóre faptă de sclava emancipată. Tóta vieța nostră amdi protestată, și vomu protesta din generațiune în generațiune, contra unora asemeni fapte, căci este positivă că cela care bate, și chiară celor care sufere sé se bată omuld, are în ela undrestd de corupțiune, care spre multe rele îld póte îmbrânci. Sperăm d énse că poporul român de pe cale d’a se lumina, speramä,asemene că ostenii, cari după victoriă se vor ă întorce în căminele lorii, vor contribui multa a sili pe toți cei reci crescuți se respecte pe omă, se nu’la mai fure, se nu’să mai lovésed, fiă cela puțină de frică daca nu de simțiminte mai nobile. Facemd apela acum la d. prefectd și la d-nii procurori, d’a cerceta îndată ș’a cere pedepsa celui care va fi comisă crima d’a lovi până omă, și mai cu semă peună arestată și prevenită, care este ună deposită sacru. Nu se va face nimica, acum ca totddeuna ? Ei bine, prevenimă pe toți aceia cari bată sed cari primescă ca omul, să fiă bătută că, pentru a<fi ei contribuiescă a corupe țara lord, ord pentru mine se espună ca justiția poporului sé’í silescá sé’la respecte de frică décà nu mai sunt capabili de alte simțiminte. Cu tobă gravitatea evenimentelor, cari absorbo atențiunea generală, sunt cestiuni arginte de organisare interiorá, cari trebuied discutate și regulate, căci nu pot fi înlăturate. Asemeni regular nu trebue cnse să se facă în pripă, seci în urma unei interpelări, seci cu ocasiunea votării bugetelor; în asemeni cazuri, oă parte din represintanții națiunii nu sunt pregătiți; ei nu pot discuta și cunosce opiniunea omenilor speciali. Rolula presei este asemene înlăturată, și nu’i mai rămâne decâtă a înregistra faptula împlinită. Procedându-se astăfela amd văzută la începutul anului trecută, cu ocasiunea votării bugetului cultelor, desorganisându-se și condemnându-se la uă disolvere sicură una din scólele nóstre practice cele mai importante, scala de poduri și șosele, și acesta mai ’nainte ca presa să fi avută timpul a se tiscă nid singură cuvântă, deorece nici ună omă competinte, nici uici ingineră nu se putea aștepta la un asemene măsură. Atragemă atențiunea Adunării asupra acestei cestiuni, sperândă că réuld făcuta anula trecuta va fi îndreptată cu ocasiunea votării bugetului pe 1878. Scala de poduri și șosele, instituită de fostul ministru de lucrări publice, d. ingineră Donici, avea, la ’ncepută, modestul scopul d’a forma conductori de poduri și șosele. Un simplu regulamenta ministerială era clasa școllor, care rămânea supusă capriciilor ministeriale și fluctuațiunilor bugetare. Cu tote acestea, în decursă de câțiva ani scala deze resultatele cele mai satisfacătóre, și proba ne este dată chiar de foștii școlari, cari ocupă cele d’ântâi locuri între conductorii statului, și chiar a posturi de ingineri la primării și districte. In acesta țară de răpeai progresuri, nefiindu-ne însé permisă a rămânea staționari, tate autoritățile neputând a aștepta inginerii de cari au trebuință numai de la cheltuielele făcute de părinții avuți, cari ’și pot strimite copiii în sculele străinătății, și neputându-se pe de altă parte admite ca tote ramurele sciințeloră se aibă facultățile și sculele lor, afară numai de ramura atât de necesară a geniului civilă, devenită și mai importantă prin esecutarea unei rețea atât d de întinsă de căi ferate, ministerială lucrărilor publice, la finele anului 1875, supt impulsiunea și stăruința d-lui col. Fălcoianu, atunci directoră ala acestui minister, modifică organisarea scalei de conductori, completândă o astăfelă încâtă, după patru ani de studiu, tinerii să potăeși cu diploma de ingineri. Ministerială își reserva case dreptul de a nu da de câtă diplome de conductori acelora dintre școlari cari n’ar fi dobândită note cu totula satisfacetóre. Prin uă asemene organisare șcala putea produce și ingineri și conductori, în ambele categorii tineri capabili. In acesta transformare se făcu éase aceiași greșelă ca și la înființarea scalei. In locă d’a se statornici e sistența unei instituțiuni atâta de utile prin uă lege care să ’i asigure viitorul și desvoltarea, i-se reguliza transformarea printr’hotărîre ministerială, apoi, la votarea bugetului se deferă banii necesari nouei reorganisări. Abia se pusese în aplicare nouele disposițiuni în cursul anului 1876, și la începutul anului 1877,cu ocasiunea votării bugetului ministerului cultelor, se lua scala de supt autoritatea ministerului lucrărilor publice și se impuse, putemi dejice, domnului ministru al instrucțiunii publice fară voia sea, după cum ânsușia deciarată în cursula discuțiunii; se alipia scala pe lângă facultatea de științe și, silindă pe școlari a urma cursurile teoretice ale facultății, se suprimă o parte din profesori și chiara localură. Efectul votului dataru că nu trecu multă timpă și funcționarea șcalei se opri cu totul; cursurile theoretice ale facultății ne corespunzénda cu cele predate la scala, elevii nu le putură urma, și se găsiră la finele anului în aceiași stare ca la începută. In urma acestei nefericite încercări, recunoscându-se că organisațiunea unei scale de aplicațiune nu are nici un asemănare cu un facultate, scala s’a trecută de faptă tot supt direcțiunea ministerului lucrărilor publice, făcându-se apelă la buna-voință a foștilor profesori suprimați, de a reîncepe cursurile lor, fără plată. Astăfela s’a reînființată, éase într’ună modă cu totala precaria, vechia organisare cu programarea. Rămâne acum ca Adunarea se pute capătă desorganisării cu ocasiunea votării bugetului pe 1878, scala de poduri și șosele trebuindă să fie cu totul separată de facultate, și pusă supt direcțiunea ministerului lucrărilor publice, singură competiție. Scopul a unei facultăți de științe, este progresul sclinței pentru ea însășună profesora de facultate urmeză dorii a se ține necontenită în curentula progreseloră sclinței pure, a nu lăsa se treca nici uă theorie nouă și importantă fără a o espune auditoilora soí, fie ea necesară séa nu în aplicațiunile sclințelelor rămâne, și trebuie să rămână, într’uă sferă înaltă, fără a se coborî la amănuntele practice, la consecințele ce decurgă în aplicațiune din principiele theoriei. Astăfela, într’uă scala de aplicațiune de 4 ani de studiu, ca scala de poduri și șosele, proporțiunea între theorie și aplicațiune trebuie "să fie de 1 and pentru cea d ântâia și 3 pentru a doua; alipindu-se scala de ingineri pe lângă facultate se schimbă acesta proporțiune, dânduse trei ani theoriei și numai unuia practicei. Cele mai profană pote pricepe că uă asemene intervertire nimicesce însăși instituțiunea. Pe de altă parte, pentru a pute urma cu folosă cursurile unei facultăți, tinerii, după trecerea bacalaureatului, ad încă trebuință de orecare pregătire; pentru că scula de aplicațiune, bacalaureatul este forte îndestulătură : prin urmare, dificultate pentru tineri și descuraiare; proba despre acestea o avemă în anulă cuvinte, cânda nu s’a presintată la admitere mai nici ună candidata. In fine organisarea unei scoli de inginerie n’are nici uă asemănare cu organisarea unei facultăți. Intr’un facultate cursurile sunt libere, și la finele anului se póte presinta cine voiesce la esamene. Intr’un scala de inginerie, unde aplicațiunile suntă partea principală, presința școlarului în tota cursulă zilei și suptă severă priveghiare este absoluta necesară; nu mai puțină necesare suntă esamenele pe fiecare lună. Cum se se pote dară acorda, în aceași scala, libertatea pentru theorie cu supraveghiarea pentru aplicațiune. Durata cursurilor la scala de aplicațiune este de șapte lune, reservându-se restul anului pentru aplicațiunile pe termă, complimentă absolută necesară ale cursurilor; la facultate cursurile urmândă noua lune, timpul rămasă pentru aplicațiune este cu totul nesuficientă. Credemă că aceste cuvinte vor fi de ajunsă, pentru a proba că alipirea scalei de inginerie pe lângă facultatea de șciințe nu pute da nici ună resultată satisfăcătoră. Esperiența ne-a dovedita că scala de inginerie trebue să remaie cu totulă separată de facultate, urmărindă fiecare ună scop și diferită. Profesorii din scala de inginerie, chiară pentru partea theoretică, [trebuie se cunoscá bine la ce aplicațiuni dă loc solința ce sunt a chemați se predea, datori fiindă a se limita numai la părțile absolută necesare. Ună asemenea scopă nu va pute fi împlinita de câta însărcinândă numai ingineri cu predarea acestora cursuri, și mai cu semn însărcinândă, pe câtă se pate, pe aceiași personă a preda, în fiecare ramură, și partea theoretică și partea practică, astă-felă ca ambele părți să se contopescá într’u singură unitate. Acesta spiritu a președjută la distribuirea , catedreloră supt direcțiunea ministerului lucrărilor publice. Scala astă-fela organisată, trebue ca să fiă pusă supt direcțiunea ministerului cultelor, sau a ministerului lucrărilor publice ? Credemă că responsulă vine de la sine. A vedea că scala propriă de inginerie supt direcțiunea ministerului culteloră, ni se pare toto atâta de strania câtă și de a vedea supt acestă direcțiune sculele militare, sculele de agricultură sau meserii: în tôte se învață mai multă sea mai puțină matematica, fisica și chimia; decaderă supt acesta protestă cea d’ântâiă trebue să fiă trecută ministerului cultelor, nu vedema de ce și cele-lalte nu vor urma aceiași serte. Raționândă în speciala pentru scala de inginerie, vom arăta că acesta scala trebuie să fiă supt direcțiunea ministerului lucrărilor publice, pentru următorele cuvinte: profesorii, fiind în genere ingineri, sunt recrutați din corpulă inginerilor a ministerului și acesta singură este în situațiune a face uă bună alegere, cunoscândă capacitatea fiecăruia, acești ingineri profesori, depinzândă de ministeră, nu numai ca profesori, ci și ca ingineri, pot a fi mai cu înlesnire obligați la îndeplinirea datorielorloră; scala pate fi asemene supraveghiată de ministeră în metodele urmate de profesori și în modula predării cursurilor, prin comsiliulü superioră technici; în fine, partea programei pentru aplicațiunile pe tărâmă nu pate fi îndeplinită decâtă de acesta ministeră, trimițândă pe școlari pe la deosebitele lucrări, în cursă de esecutare, și însărcinândă pe ingineri să’i observe de aprope. Adunarea n’ară trebui să se mulțămască anulă acesta numai cu îndreptarea réului, reînscriinda scala de poduri și șosele în bugetul ministerului lucrărilor publice, ară trebui séă puse capătă zeului pentru totodeuna, ne mai lăsânda ca uă instituțiune atâtă de utilă să fiă supusă fluctuațiunilor bugetare. Ară trebui dóra se statornicescu printr’un anume lege esistența scalei de inginerie. Numai în urma unoră asemeni disposițiuni scala va pute să prospere și să de tóte rudele sale, deschifândă carierele geniului civilă, nu numai fericițiloră cari potă cheltui cu studiere loră în străinătate, dară și tuturora tinerilor, cari arü voi să se consacre acestora cariere.