Romanulu, februarie 1878 (Anul 22)
1878-02-01
ANULU DOVEPECI ȘI DOÜRTOIESCE ȘI TEI PUTEA ANUNCIUEL. Linia de 30 litere petit, paginea IV,— 40 bani Deto * » » paginea III, 2 lei — A se adresa: LA ROMANIA, la administrațiunea diarului IN PARIS, la Havas, Laffita et Cune, 8, Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E„ C. LA VIENA, la d-niî Haasenstein și Vogler, Walfisch gasse 10. Articolele nepublicate se ardü. 20 BANI ESEMPLABÜLU Redacțiunea și Administrațiimea, strada Domnei, 14 MERCURT, 1 FEBRUARIU, 1878. Hsi PîIPPOI î ,1 CĂLINDARU. DUbUÎ CbU, 12 FAURARU. Tóte fiarele străine și tóte telegramele arăta că, în furia celoru mai mari resbele, n'a fostă în spirite că mai mare încurcătură de câtă este acum, de cândă s’a curmată lupta între Rusia și Turcia, și că rare ori a fostă temere mai multă de resbelă de câtă de cândă s’a anunciat că s’aă încheiată la Adrianopole preliminariile păcii. Telegramele de a fi ne arată în modă și mai categorică încurcătura în care se svîrcolesce diplomația. Astăfelul0$urămă pe miniștrii englesi anunciândă, în modă oficială, c’aă ordonată flotei să intre în Dardanele, și ziua a treia venindu se dechiare c’aă dată ordine să nu mai intre. Și de ce? Fiindă că Rusia le-a făcută cunoscută că, déci alții intră pe apă în Constantinopole,s ea va intra pe uscată. Sultanulă la rendule séü a refusată d’a da firmanulă de liberă trecere a flotei engleze, dérüa invitată pe marele duce Nicolae de a veni la Constantinopole pentru a petrece câteva zile. Ceia ce măresce și mai multă încurcătura și temerea este tăcerea ce se menține în privința preliminariilor păcii. Toți sctă că Rusia regocieza cu Turcia, dură atâtă și nimică mai multă, matul Débats de la 8 Februarie, arătând o trista stare în care se află Europa. Lscendă în acestă privință cele ce diserămă și noi în aceste din urmă dove ojie, aretă că Rusia n’a decisă încă nici ziua nici foculă în care se va deschide areopagulă, s’adaugă că, déci pân’atunci instrumentulă păcii va fi supt scrisă de Turcia și de Rusia, conferințele nu vor mai pute fi decâtă ună biuroă de înregistrare și nu va mai remânea altăceva de făcută Europei decâtă d’a se înclina cu respectă. Și pe cândă Europa totă se află în acestă stare de șiovăire, pe cândă nu numai Grecia dér însăși Englitera pornesce este ș’apoi o chiamă ’napoi, unii din domnii senatori de la noi ceră ca guvernulu română sĕ le spue ce se petrece între Rusia și Turcia și totă-d’uă dată să le dea temeinice asigurări că elă (guvernulă) va face ca puterile tóte, într’ună singură gândă și cu deplină iubire, se ne de nouă, Româniloră, iotă ce ne este și ne va mai fi pe pofta animei! Marea majoritate a națiunii s’ascepta ore la asemeni cereri, din partea unora din d-nii senatori ? Și s’ascepta ea c’asemeni interpelări, asemeni hărțuiri, asemeni cereri, asemeni pofte se se manifeste patruile după întrunirea tutoro a partidelor pe férâmura națională, din care decurse unanima votare a moțiunii de la 26 Ianuarie, și retragerea ancusării făcută foștilor miniștri? Nu, nimene nu s’accepta ca înfrățirea să nu ție celă puțină până la deplina închiriare a păcii. Și cu tóte aceste, ea nu ținu nici uă Și în Timpuri, ea se rupse în Presia peste 24 de ore, și peste 4S câțiva senatori începură să luptă în scapă d’a sfîșia ce voră pute și câtă voră pute pentru ca sfișiați să nepresintimă ’naintea Rusiei, ’naintea Austriei, ’naintea tutoră puteriloră. țilarulă Débats din 8 Februarie, vorbindă despre uneltirile reacțiunii din Francia. zlce între altele : „Decă n’amü sei se citimă ară fi d’ajunsă s’ascultămă cele ce serică pentru a ne da séma despre starea spiriteloră în rândurile dreptei.“ Ne pare rea că Monitorulu a crezută că este mai bine să nu lucreze ieri și astă-felă, din causa neapărării lui, publiculă să nu potă cunosce chiar de astăzi, în întregulă țară, desbaterile din ședința de ieri a Senatului și instructivele acusări și mărturiri făcute de d. Manolache Costache, cu sete, cu veninu, cum a spusă chiară domnia sea înaltă Și. Publicămă case mai la vale uămică dare de semă a celoră Șise în Senată, și pentru momentă va fi d’ajunsă pentru cei cari voră voi să se uite și se cugete. Noi nu voi maă lupta. Suntemă gata a face orice sacrificii pentru ca se stămă cu toții uniți celă puțină pené la închisiarea păcii. N’amă pusă și nu punemă la ’ndoială sinceritatea d-lui Manolache Kostaki. Nu putemă cuse sé nu aperama principiele nóstre cândă ele voră fi atacate, și nu putemă să nu denundămă publicului ori ce uneltiri vátématore națiunii amu vedé ca se făcu in strainatate séa în întru prin unele partide. Nu vorbimă aci de d. Manolache Kostaki, căci domnia-sea, repetimă, spune totu-de una ceia ce cugetă. Suntemă datori cnse se spunemă Românilor, că suntă unii ómeni, cari, văzândă că unirea tutoră Româniloră ofere mari speranțe ca Gestiunea Basarabiei cu bine să se sfîrșască, ară voi se resterne guvernulă, ca se potă zice apoi că partida liberală perduse totală și pretinsa partidă conservatoire a salvată totală. Suntemă datori asemenea se mai spune că publicului că suntă la noi bărbați cari dorescă schimbarea Constituțiunii ca pre liberală, și prin urmare vátomatóre, după dânșii, intereseloră țârei nóstre. Respectândă negreșită orice opiniune sinceră, Shemă Româniloră să se ferescá d’a cădea în curse, sé fugă de manifestări scomotóse, pe cari inamicii le ară putea îndemna. Numai lucrândă cu înțelepciune și cu tactă, numai stândă toți uniți și lucrândă neîncetată în aceiașă unică scapă, România va putea să scape cu bine din situațiunea în care se află Europa în genere și Orientală în specială, și va merge apoi nainte cu pași și duri și răpezi pe calea cea mare ce-i este deschisă. Sultanulăa invitată pe marele duce Nicolae să vină pentru câteva zile la Constantinopole. Camera a cerută să se ie măsuri în contra Circasianilori, cari se ’ntorcă la Constantinopole. D. Layard n’are scris despre flota englesă, care n’a trecută încă Dardanelele. Patriarhală grecescii s’a plânsă Parlamentului despre măcelurile comise de Circasiani în satele din vecinătatea Constantinopolei. Londra, 11 Februarie. — Uă telegramă de la Berlin adresată ziarului Daily News anuncță că principele Gorciakoff a notificată puterilorătică, deorece Englitera ’și trimisese flota în Bosforă cu scopulă vădită de a protege pe chreștini, Rusia își propunea se ocupe Constantinopole’pe uscată în același scopă. Se telegrafieza din Viena ziarului Times : Telegramele din Constantinopole, primite la 9 ianuarie, desmințit că Porta ar fi autorizată trecerea escadrei engleze în Dardanele, ceia ce face a se presupune că Englitera cere ună noă firmană. O telegramă din Viena adresată ziarului Standard anuncță că trei vase de resbelă austriace și mai multe nave italiana aă plecată la Bosfor. Marinari ruși se ’ndreptezá, pe uscată, către testele mărei Marmara, pentru a se urca pe câteva nave de resbelă turcesc cari trebuie să li se predă. Morning Advertiser publică o telegramă din Viena care duce că conferința va ridica cestiuni d’uă atâtă de mare însemnărie, iucata succesulă e aprope imposibile. Oă telegramă din Viena adresată ziarului Daily Telegraph declară că principele Gorciakoff stăruiesce ca deusula se președeze conferința. Morning Post desminte scomptură că d. Hartington ară fi părăsită direcțiunea partidei liberale. Daily Telegraph, într’uă edițiune speciale, publică oă telegramă datată din Constantinopole, 10 Februarie, săra, care anunțță că Porta refusă se dea unifirmană care se autorise lota engleză a merge în Bosfor pentru că Rușii ară ocupa probabilă orașul, deca s’ar acorda acea autorisațiune. Arsenalul de la Chatham a primită de la amiralitate ordinulă urmate de a impune lucrătoriloră ună adausă de muncă pentru a se pută rever și lastimentele în construcțiune. In Camera comuneloră, d. Northcote zice că mersul liptei asupra Constantinopolei a fostă întârziată, dără că nu pote face cunoscută motivele acestei înardbări. El adauge că comunicările între guverne continue și că intențiunile cabnetului nu s’aă schimbată. (Villi aplause). In Camera lordilor, lordilă Derby dice că intrarea flotei engleze îi Dardanele a dată naștere la dificultăți. Crede tinse că în curânda aceste greutăți voră fi înlăturate. Adauge apoi că celelalte trei puteri au cerută asemenea ună firmană pentru ca flota loră se potă intra în apele turcescă. Atena. 11 Februarie. — In Camara represintanțiloră, guvernulă Tindă interpelată asupra motivelor, recunerii armatei expune motivele. D. Comanduros zice că presința Cerchesiloru și lași-buzuciloru transportați în provinciele grecești ale Turciei necesita intervenirea arnatei greceșci pentru a preveni măcelurile și jafurile pe cari le-aru fi adusă uă insurecțiune. Puterile aă făcută observăți. Dăca Grecia ară lucra singură, în urna armistițiului, ară perde sprijinută puterilor. Dăca Grecia din contră ară suspenda acțiunea militară, puterile îi prmiteă a o susține. Guvernulu, în aceste nndițiunî, a trebuită a se supune și a rechiona armata. D. Comanduros termină cerndă încrederea Camerii. D. Tricupis Șiie ce trebuie a deferi la dorințele puteriloră pentru ca Grecia se merite înalta loră pnfecțiune. D. Zaimis și Lombrdos sprijine cu căldură politica guvernlui. Camera trece la edinea Șilei. Fremdenblatt de la 9 Februarie, reproducând după Corespondința politică restulu moțiunii votată de corpurile legiuitore române în Gestiunea Basarabiei, face următorele aprecieri : „Acestă protestă are un logică convingetore. Va ave ună mare efectă mai cu semn apelată la convențiunea ruso-română. „In adevérű, abia se va mai fi întâmplată cândăva ca uă putere, care se legă categorică printr’ună tratată d’a apĕla și mănține integritatea teritorială a aliatului său, se ’i cera cedări de teritoriu, după ce acestă aliată ș’a ’ndeplinită în modulă celă mai strălucită îndatoririle luate asupră și. Impératulu Alesandru, la care apeleza deputații români, vasei se opréscu d’a se zice și despre „cuvéntulu rusti“ ceia ce se zice despre „credința punică“. SERVICIUL TELEGRAFIC AL AGENȚIEI HAVAS. Constantinopole, 10 Februarie (sora).— Pofta a făcută cunoscută diverșilor ambasadori rădicarea blocării mărei Negre. Vasele fancese au so ’și reîncepă serviciulii pentru Constantinopole și Odesa. Savfet-pașa, vechiul ministru al afacerilor străine, și-a dată demisiunea de președinte al consiliului de stat. E vorba de a trimite pe Savfet-pașa la Adrianopole cu alți delegați pentru a urma negocierile preliminare privitore la tratatul de pace și apoi negocierile definitive. LUMINEZA TE SI TEI FI. ABONAMENTE. In capitală și districte, unfiind 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; un lună, 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului LA PARIS, la d-nii Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas; Laffite et C nio, 8 Place de la Bourse. LA VIENA.la de B. G.Popovici, 15 Freischmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU privitóre la armistițiu și ostilitățile se voră pute suspenda provisoriă. Ambii comandanți ai oștirilor sunt îndreptă de a completa condițiunile de mai susă prin fixarea puntelor strategice și a cetăților, cari voră trebui să fie deșertate, ca garanții materiale că Porta a primită condițiunile armistițiului și că va începe negocierile în privința păcii.“ Curierul guvernului din Petersburg publică urmatorele în numărul de la 8 Februarie : „Basele preliminarie ale armistițiului fiind primite și sunt semnate de către delegații Turciei, suntemă în posițiune d’a publica testul ă loră. Ne aducemă aminte că stipulațiunile au de scopă d’a limita terenul ă pe care se se putá începe negocierile în privința păcii, fiă numai cu învoirea părțiloru beligerante asupra cestiunilor, cari le privescă numai pe ele, fiă cu participarea Europei asupra cestiunilor d’ună interesă europen. „Preliminariile condițiunilor de pace pe cari le-a comunicată comandantele supremă, marele duce, delegaților. Porții sunt urmatorele: „1). Bulgaria se compune din acele părți ai căroră locuitori suntă în majoritate Bulgari și a căroră margini în nici ună casă nu voră fi mai înguste decâtă cele fișate de conferința din Constantinopole. Ea va fi rădicată la rangulu unui principală autonomă tributară, ci ună guvernă națională chreștină și uă milițiă compusă din pământeni. Turcia nu va pute avea în Bulgaria armată, afară de câteva punte cari vor fi stabilite printr’uă înțelegere comună. „ 2) Neatârnarea Muntenegrului trebuie să fie recunoscută. Muntenegrului i se va acorda uă crescere de teritorii ecuivalente cu întinderea aceluia pe care sortea armateloră l’a dată în mânile Muntenegreniloru. Delimitarea definitivă a granițelor va fi stabilită în urmă. „ 3. Independința’României ș’a Serbiei, c’uă despăgubire teritorială îndestulatare pentru cea d’ântâiă, era pentru cea din urmă c’uă rectificare de granițe. „4) In Bosnia și Herzegovina se va introduce oă administrațiune autonomă îndestulă de garantată și reforme analoge se vor introduce și în celelalte provincii chreștine din Turcia europena. „5) Porta va despăgubi pe Rusia pentru cheltuielele cea avută cum și pentru alte perderi ce a fostă nevoită să și le impuie. Modul de despăgubire se va regula în urmă. Sultanul se va î nțelege cu imperatura Rusieioră pentru ocrotirea drepturilor și intereselor Rusiei în Bosfor și în Dardanele. Ca dovadá pentru primirea acestor condițiuni esențiale, împuterniciții turci se vor duce imediată la Odessa sau la Sevastopol spre a negocia acolo cu împuterniciții Rusiei despre preliminariile păcii: „îndată ce se va notifica comandantelui supremă ale oștirilor imperiale primirea acestor condițiuni preliminarie, se vor discuta pe ambele câmpuri de luptă convențiunile Francia.—Bonapartiștii au încercată din nou, în Cameră, a schimba în scene violente discuțiunile privitore la alegerile contestate. D. Paul de Cassagnac a voită sé provoce deunăȘi uă nouă furtună, déra n’a reușită de câtă a ’mpedica desbaterile pentru câteva momente. In urma cerere d-lui Brisson, uinulă din vice-președinți, Camera a decisă a termina verificarea alegerilor contestate, înainte d’a se ocupa cu bugetul. Acestă votă probaza că deputații totă se mai temă d’uă întorcere ofensivă a omenilor de la 16 Mai, cari n’aă perdută ori ce speranță d’a recupeta puterea și încrederea mareșalului. Intr’una din ultimele ședințe, d. Roucher, constituindu-se aperatorulu candidaturelor oficiale, a adusă pe d. Gambetta la tribună. Ilustrulă oratoră a prommerată ună discursă care a produsă uă imensă sensațiune în Francia; dânsulă a caracterisată cu severitate purtarea bonapartiștilor. Germania. O Consiliul federale germană a aprobată, în săptemâna trecută, proiectele de lege prin cari se creeza ună imposită asupra timbrului și se măresce impositulă asupra tutunului. Venitulă acestoră noui imposite va fi afectată la trebuințele imperiului. Ună amendamentă presintată de Bavaria și de Baden, cu scopul de a micșora imposibulă asupra tutunului indigenă de la 24 la 18 mărci, a fost respinsă. Proiectul pentru suplinirea cancelarului a întâmpinată obiecțiuni seriose în totă presa germană. Chiar partida liberală, care a susținută totudeuna pe d. de Bismark, vede cu mare părere de rea că proiectulă nu deschide în fine oă cale mai largă coronarei constituțiunei germane. Proiectul nu va trece deja fără greutate în consilii federale. Statele mici ale imperiului, și mai cu semn Bavaria, vedn cu supărare că proiectul în cestiune cere întruparea funcțiunilor de ministru al regatului Prusiei cu cele de ministru ale imperiului. Germania primește a fi unificată, nu énse prusificată. Promotorii acestei reforme afirmă că ea nu este de câtă temporară și nu e făcută de câtă pentru cancelarul actuale. Toți ară preferi éase ca reforma puterii esecutive se ’ncepá prin reforma consiliului federale, precum s’a făcută în Elveția. Atragemă atențiunea publică asurpa faptului relatată prin depeșia datată din Roma la 11 Februarie st. noă. D. Farini, deputată alesă la Ravena, este însărcinată de regele Italiei a notifica suveranului Românilor suirea pe tronul Italiei a regelui Umberto. Se scie c’asemenea notificări, prin trimiși speciali și ’n modă oficială, nu se facă în genere de câtă suveranilor independinți, care domnescă în țări amice și considerate. Pe d’altă parte, adresele de condoleanță trimise camerei și senatului italiană de camera și senatulă României, au produsă uă astă-felă