Romanulu, martie 1878 (Anul 22)
1878-03-01
JL. ANULU DOVEPECI ȘI DQUIJOIESCE ȘI TEI PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 80 Utere petit, paginea IV,— 40 bani Deto > » » paginea III, 2 lei — A se adresa : Of ROMÂNIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cina, 8, Place de la Bourse, LA LONBÖW, la Eugfene Miooud, No. 81-A Fleet Street, London E. €. LA VIENA, la d-ni'f Haasenstein și Vogler, WalSschgasse 10. LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se ardu 20 BANI EXEMPLARULU MERCURI, 1 MARTIU, 1878. LUMNEZATE SI VEI FI. ABONAMENTE. In capitală și districte, unu anü 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 lei; uă, lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 15 lei A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea ziatului LA PARIS, la d-nul Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comédie și Havas: Laffîte et C-une, 8 Place da la Bourse, LA VIENA ,la de B. G. Popovici, 15 Fleischmarkt LA HAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI EXEMPLARULU RIOliI PE P! FAURAR DUUUltIbU, 12 MĂRȚIȘOR N’avem scopu d’a acusa, ci numai d’a face lumină pentru toți. Acusarea nu produce folose; lumina este pentru toți bine-facétóre. Nu ceremu de la nimeni sĕ ne credă pe cuvinte: rugămu énse pe fiă care sĕ cerceteze și sĕ se convingă prin el- însuși de adevĕru, căci, numai cându cei mulți cunoscu pe deplinii adevĕrulu, veghiază și lucreză împreună, se ’nlătură pericolele; și, daca uneori ele nu se pot înlătura astăzi, sunt învinse mâne. Medicii au stethoscopulü pentru a auzi ce se petrece în peptula omului. Protivnicii noștri au inventată se vede unii consciințo-scopii, căci ei acasă conșciințele omenilor. Noi nu mergem pe presupuneri, ci pe fapte. Se luam déja faptele, se le punem mereu supt ochii publicului și fiăcare va vede, va cugeta și va face cum va crede că bine este a face. S’amintim că prozivuicii noștri au susținută că nu trebue să luămă parte la vesbele. S’amintimă că totă atunci așa voia să facemă și partita reacționară din staturile majore rusesci. S’amintimă că protivniciî noștri au cerută să ținemă armata română în nemișcare, și se punemă 10.000 de ómeni supt drapelul Rusiei. Totă atunci aceiași dorință se manifesta și de protivnicii noștri din staturilemajore rusesci. Tótá lumea și Imperatorele Alesandru a admirată seiința și vitejia armatei române. Tata Europa a declararată că România s’a rădicata forte, și că astăzi este admirată și stimată de toți. Acestă onore, atâtă de bine-facétóre, atâtă de salvatore pentru țară, ară fi fostă cu totulă perdută, déea guvernală și națiunea s’ară fi conformată sfaturilor, protivnicilor noștri pamânteni și străini. Aceste amintiri făcute, se revenimă la presiune. Tótá presa oposițiunii ad zisă și zice că noi, proclamându-ne independința, trecându Dunărea și luândă parte activă la resbelă, amă ruptă înși ne convențiunea de la Aprile și tratatul de la Paris. Aceleași acusări ni le face astăzi Le Nord și partita reacționară. Nu mai întrebămă déca patriotică, înțelaptă și drepta este acusarea protivnicilor noștri din întru ; arezămă énse că ună omă de stată ală Rusiei <Jice în Le Nord de la 6 Martie : „Tratatul de la Paris a fostă ruptă de Moldavi cândă s’aă unită cu Valahii. „Principatele Unite i-aă dată uă nouă lovire chiămândă ună principe străină și constituindă Statuia româna, care astăzi distruge cu totulă opera efemeră a înțelepciunii cabinetelor , proclamându-se independințe.“ „Décá voiți să revendicați Basarabia, adaugă o mulă de stată ală Rusiei, puneți lucrurile în starea în care eraă cândă ea a fostă cedată Moldaviei.“ Acuzarea dorit ce facă guvernului nostru protivnicia sei din întru cade, prin aceste acusări ale omului de stată rusă, căci ei nu se voră uni cu dênsula pen’a acuza tóte actele cari „au constituită statură română“. Ilustra oposițiune acusă pe guvernă c’a fostă cedată Basarabia încă de cândă d. Brătianu a fostă la Livadia. Le Nord a mărturisită din contra, că în adevĕru principele Gorciakoff a negată c’ară fi avută acesta intențiune. Asia dérü este constatată că protivnicii din întru suntă mai setoși de a acusa și mai puțină dispuși d’a respecta adevĕrulű de cătă protivnicii noștri din afară. Patriotica oposițiune acasă pe guvernă că este slugă plecată a Rusiei și c’a compromisă astăfelă și compromite interesele cele mai mari ale țarei și în fada Rusiei și’n fada congresului viitoră. Omulă de stată ală Rusiei zice în Le Nord: „Este încă ună interesă positivă „și majoră pentru Rusia d’a revendica acestă teritoriu, și atitudinea „actuală a guvernului român” contribue a da acestui interesă uă capitală însemnătate. „Rusia trebue să veghieze d’a-și „a se cura ș’a-și protege a iei desvoî„tare în Oriunte. Ea nu va putea „dora privini d’a fi despărțită de „Bulgaria prin obstacole materiale. „Deci atitudinea actuală a guvernului română trebuie, din nefericire, s’o facă se prevede că, în ca„sulă când ea ară fi obligată să „se ducă pentru a apőra Bulgaria „în contra unoră pericole din afară, „ea s’ară espune d’a găsi în România, nu ună concursă amicală, nici „chiară ună drumă deschisă, ci uă „stavilă pe care ară trebui s’o solro„bescá.“ Cândă protivnicii noștri din întru neaaică că noi acasămu și atacămă acumă pe Rusia „pene la injurii“, 1) și că guvernulă actuală fundă radicală nu inspiră încredere Rusiei, nu suntă, cu voiă fără voiă, uniți În n.onaiî.r'li . 1<avăz îv*mn0iTvi.oTv> cu acestă bărbată de stată ală Rusiei? Protivniciî noștri ne acasă necurmată în fiarele lorü de ómeni de bani, „de corupți și corumpetori“; 2) ei acasă pe miniștri chiară în Senată că n’aă încrederea țarei d’a represinta națiunea la congresă. Nu ne vomă coborî pe tărâmulü pe care stam protivnicii noștri și ne chiamă la judecată; vomă aminti casc câteva alte acte temeinice în contra dumnelor”. Este scitită de toți că, după tribuna Senatului, d. Manolache Costache a vorbită de conversațiunile dumisele c’ună aginte străină. Este sciută că d. ministru președinte i-a <jisă: — nu vei putea sé’lți numesc! — și d. Manolache Costache și aplecată capulă. Este scittă că d. Ion Brătianu afisă în Senată d-lui Boerescu: — agințiî ce’l tr’ămiteți la Viena ve ’nșială — și d. Boerescu a fostă silită sĕ tacă. Ce ’nsemnezá aceste tăceri, dacă conversațiunile cu agenții străini au fostă patriotice? Este sclttă că d. Manolache Costache găseșce pre largă Constituțiunea nóstrá. Este scittă că acesta este și opiniunea unoră partite din Rusia și din Austro-Ungaria. Este scrtită că însuși principele Gorciakoff afisă d-lui Brătianu „c’acesta constituțiune este causa care desparte de noi pe cei din oposițiune“. Aceste neputendu-se nega, suntem fi în dreptă, suntemă datori să (chemă Românilor): — Uitați-vă, vedeți, lucrați, și lucrați multă și bine, căci oposițiunea din întru și din afară lucreza a rădicată Bastilie, vă Plevnă, în contra drepturilor, națiunii și a libertăților publice. Alaltăieri, d. Manolache Costache afisă în Senată că la noi nu este regiuna parlamentara ci vnsinuată, Ziazele oposițiunii au vorbită astăferă de la începutul resbelului. V Presa de la 25 Februarie. 2) Presa de la 24 Februarie. Este asemene soritică din tota lumea numai guvernulă actuală a ținută în timpă de resblă Camerele deschise ș’a lăsată în țară cea mai absolută libertate. Devine déja învecinată că, deca d. Manolache Costache și ceilalți au susținută și susțină că nu avemă regiună parlamentară ci viziriată, națiunea română este îndobitocită. Că națiune îndobitocită trebuie să fia meprisată de puterile străine și prin urmare se póte și despuia și repune supt epitropie. Națiunea, țiice oposițiunea, a suferită resbelulă fără voia iei. Armata a fostă aruncată cu sila pe câmpul de onore. Deci națiunea și armata n’aă altă merită la gloria dobândită de câtă aceia a bivolului care cu sila trage vîrtosă carul. Deci sé se repuie supt epitropia celoră caii o credă îndobitocită ș’aă luptată s’o ’ndobitocéscá. Se nu uitămă âncă că tot aceste se scriă și se jică pe când, toți în unire trebuie sĕ ne susținemă drepturile în afară și se re ’ntărimă în întru, și fiă care se judece cu ce scapă așa vorbesce oposițiunea. Ancă ceva și vomă sfirși pentru astăzi. In Pressa de la 25 Februarie, partita catargiască a publicată uă noă manifestă, despre care vomă vorbi póte chiar amâne; astăzi relevămă numai ună mică paragrafii, care mare lumină face în jurulă acestei partite. „Cândă, la 1871, ilustrulu Thiers, în urma greșelelor, imperiului și ruinei oră formate de miseriele deniLfiguriei francese, sfinjitü a neneni cu Germania ună tratată atâtă de umilitoră pentru Francia, națiunea francesă nu ’lă acasă de trădare, ci ’să numi bine-facêtorulü și mântuitorulă patriei. “ Asia dérit partita Catargi cere guvernului să suprscrie ună tratată prin care se ceda Basarabia. Asia dérit, după dânsa, posițiunea nóstra de astăzi în facia Imperatorelui Alesandru și a congresului este aceia a Franciei la încheiarea tratatului cu Germania. Și pofta acestei partite d’a suptscrie cedarea Basarabiei merge pen’a se compara cu Thiers, uitândă c’acelăa era atunci și capă ală statului și că noi sperămă că partita Catargi, revenindă la guvernă, nu va isbuti sé fondese ș’uă dinastie. D. Ion Ionescu, represintantul colegiului IV de Roman, și adevăraturii represintante, din tote puntele de vedere, ală colegiului IV în genere, a desvoltată în ședința de Sâmbătă interpelarea sa asupra însurățeilor și asupra situațiunii clasei de lichidare. In urma unui lungă și forte interesantă discursă, interpelatorală a propusă, și Camera a adoptată în unanimitate, uă propunere motivată de ordine de zi, care speră că că va fi mai fericită în efectele iei de câtă alte asemenea propuneri, ce s’au votată pene astăzi. Propunerea susținută Sâmbătă de d. Ion Ionescu are apoi oă superioritate vedită asupra celor votate în trecută; ea preciseză ca chiară în cursul anului în care ne aflămă să se facă aplicarea legii rurale în ceia ce privesce pe însurăței. Credemă că celă puțină de astă dată resoluțiunea luată de represintațiunea națională nu va mai rămâne fără efectă. Lucrările pregătitore sunt și făcute; numerala însurățeilor este constatată și legea rurală, statornicindă ca împroprietărirea să se facă pe moșiele statului cele mai apropiate, înlătură nedu Imeririle și arta unde anume trebue să se împroprietărască însurățeii din fiecare localitate. Administrațiunea domenelor n’are dojat a sta pe gânduri ș’a mai rumega felurite planuri. A constatată că suntă de împroprietărită 42 mii de însurăței, să ’i împroprietărască pe moșiele statului cele mai apropiate de comunele unde se află și, astăfelă, după anulă de glorie 1877, se va îndeplini negreșită în 1878 că datoriă sfântă, pe care o avemă către acea valorosa poporațiune rurală căreia România datoreșce totu, și posițiunea, și renumele iei. Terminatu-aműinse cu atâtă ? Implinitu-ne-amă astă-felă totu datoria ce o avemă către adevărații muncitori și producători ai țărei, către adevărații apărători ai patriei? După părerea nóstru, suntemă forte departe de a ne împlini numai cu atâtă acastă datorire. D. Ion Ionescu a arătată că la promulgarea legii rurale erau 881,929 de familie rurale. Din acestea numai 406,898 au fostă împroprietărire, prin urmare nici jumătate. Acum se constată că suntă 42,000 de însurăței, deci, chiară împroprietărinduse și aceștia, încă tată nu ajungeai ű la împroprietărirea a jumătate din numerala totală ală familielor rurale. Ce se face cu cealaltă jumătate? Că mare parte din acesta jumătate este compusă de rămași, vechi proprietari ai ț0rei; dérii, câtă de mare sĕ se presupune numerului acestora, totă încă mai rămâne uă mare mulțime de familie rurale, cari ni intrâ nici în categoria rămașilor, nici în aceia a împroprietăriților, conformă legii rurale. Încă vă dată, ce este de făcută cu acastă mulțime de familie neîmproprietărite ? După noi, posițiunea acestora, cari suntă de patru, cinci ori mai numerase decâtă însurățeii, nu se póte îmbunătăți decâtă prin disposițiunile cuprinse în proiectul de nouă comune presintată de d. Al. Hulban și de alți deputați. Mai tot, mulțimea familielor rurale, care n’a putută beneficia de folosele legii rurale, este compusă de prisosul poporațiunii de la munți. Ei bine, legea rurală este cu totulă neîndestulătore spre a veni în ajutorul acestoră familie. Ele nu se vor strămuta nici uă dată din frumusețe, deși neproducătórele locuri ce I ocupă, daca nu li se voră asigura folose și scutiri, de felulcelora ce se găsescă prevăzute în proiectul de lege pentru creare de nouă comune. Acestă proiectă nu prevede silnicirea pentru nimeni, nu rădică poporațiunile prin puterea brutală din locurile poporate spre a le strămuta pe locuri forte roditore, déri pre puțină poporare. Proiectul stipuleza numai folose, scutiri și felurite ajutare pentru aceia cari vor veni să aducă munca lorü pamânturilor, astăzilâncă pre puțină cultivare din causa lipsei de brațe. Să se adopte déja cu să oră mai curândă aceste salutare disposițiuni și vomă vedea in puțini ani rădicându-se nouă comune în locuri astăzi pustii, vomă vedea producerea agricolă a țărei sporindă cu 20 la sută, și nu va mai remânea în țara românesca nici uă familie rurală neîmproprietărită. SERVITIUL TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Londra. 11 Martie.—Trei dece pene la patruzeci mii persone au făcută ieri la Hyde-parck manifestări pentru și contra resbelului. Se telegrafieză din Constantinopole oiarului Times cu data de 10: Dificultățile privitore la visita ce marele duce Nicolae va face Sultanului să fostă aplanate printr’ună compromisă. Acestă visită nu va ave ună caracteră strictă privată. Marele duce nu va fi însoțită d’uă escortă numerosă. Se telegrafieză din Constantinopole (fiarului Daily Telegraph: „Uă personă, a căreia mărturisire e din cele mai autorisate, afirmă că există ună tratată secretă între Rusia și Turcia. Décá Turcia s’ară abate de la condițiunile stipulate de ea, Rusia amenință d’a reînoui resbelulă, d’a se face stăpână pe Constantinopole și pe strîmtori ș’a alunga pe Sultană în Asia.“ Uă corespondință politică asigură că, decă Rusia va stărui a nu supune Congresului tratatul de pace în întregul lui, resbelulă e sigură. Din Viena se telegrafieză «fiarului Daily News, cu data de ieri, că Congresulă s’ară deschide la 31 Martie. St. Petersburg, 10 Martie. — Cuvintele pronunțate de împeratură la primirea corpului diplomatică, care s’a făcută în onorea aniversării marelui duce moștenitoră, au produsă în generaleuă impresiune pacifică. San-Stefano, 9 Martie. — Sultanulă a ratificată tratatul de pace. Interpretândă cea din urmă clausă, Sultanulă adisă ca acesta clausă făcea pe părțile contractante solidare una cu alta în privința esecutării tratatelor. Reul-pașa va cere împăratului Alesandru d’a ierta Turciei 300 milione ruble, care formeză despăgubirea. Viena, 11 Martie. — Nespunsulă dată de cornițele Andrassy, la interpelările ce i s’aă adresată în delegațiunea ungară, respinge intențiunea d’a ocupa sau d’a anexa Bosnia, dară acestă răspunsă admite că unele evenimente ară pută aduce schimbări în politica generală. Atena. 10 Martie. — La Olimpiă debarcată patru sute patruzeci de insurginți. Insurginții Macedoneni aă luată fortăreța Platamona și sătulă Rapsani. Eî aă tăiată comunicațiunile Turcilor. Insurgințiî din Macedonia și din Tesalia au decretată anexarea lor la Grecia. Insurgenții din Epiră ceră ajutare. Generalele Grant va pleca Jouî la Neapole. Constantinopole, 9 Martie. — Mehemet- Ali va îndeplini intervmur ministerului de resbelă în lipsa lui Reuf-pașa, care însoțește pe generalele Ignatieff la Petersburg. Mortalitatea între emigrați cresce. In mai multe orașe, s-a pusă ună imposită asupra panii Uă telegramă a guvernatorului Ianinei anundă deplina învingere a voluntarilor greci în Epira. Liniștea ar fi restabilită în Epiră. Generarele Saviete, numită guvernatore la Tripoli, Londra, 11 Martie. —D. Northote, răspundendă la uă întrebare,fice că nu cunosce încă condițiunile de pace. Densulă confirmă că Englitera a cerută admiterea Greciei la conferință (aplause). Viena, 11 Martie.—D. Andrassy, răspundendu, în comisiunea bugetară a delegațiunii austriace, la cestiunile ce i se aă adresată, declară că ocuparea Bosniei nu intră în intențiunile guvernului. Austria aespusă Rusiei, chiară mai înainte de resbelă, cari erau interesele monarhiei. Rusia a recunoscută dreptatea acestei expuneri. Cornitele Andrássy adauge că guvernul n’are intențiunea d’a ordona mobilisarea îndată ce i se va acorda creditulă. Densula cere creditulă numai pentru a dovedi lumii că monarcia e capabilă d’a ’și ocroti interesele într’ună modă efectivă: mobilisa înainte de întrunirea congresului, de la care se speră uă soluțiune satisfăcătore pentru tóte partitele, ș’a demobilisa după congresă ară fi uă procedere costătore, pentru care guvernul n’ară pută lua asupră și răspunderea. Cornițele Andrássy desminte în acelașă timpă tóte scirile răspândite în privința pretinselor măsuri luate în vederea unei apropiate mobilisări, și în privința planului de campaniă, care ar fi dejaotărîtă. Cornițele Andrassy s’a esplicat, în comisiunea delegațiunii ungare, asupra sferei intereselor Austriei și asupra transformărilor pe cari Austria nu le arătată admite. Aceste explicațiuni, fiind confidențiale, nu sunt reproduse în procesul- verbale. Acestă ședință a făcută să vină impresiune,