Romanulu, aprilie 1878 (Anul 22)
1878-04-02
ANÜLU DOUE-ț)ECI ȘI DQUI TOTENCE ȘI TEI PUTEA. ANONCIDRI. Linia de 30 litere purti, paginea IV,— 40 bani Deto » » » paginea III, 2 lei — A se adresa: IM ROMANIA, la administrațiunea farului LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8, Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugfene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nii Haasenstein și Vogler, w Q 1 fifif'l) rwn oria 1 A LA HAMBURG, la d* Adolf Steiner, pentru totta Germania. Articolele nepublicate ce ardă. 20 BANI ESEMPLARULU Redacțiunea și Administrationen, strada Dóinger, 14 DUMINECA, 2 APRILE. 1878. Bucuresci, 4 Priam ieri Camera a sfârșitii votarea bugetelorü. Totalul veniturilor, calculate ca și anii, ca sé lase escedinte, era nu lipsuri, este de 121,372,451 lei Chieltuielile 93,372,451 . Prin urmare 28,000,000 escendinte, provenindu din valorea biletelor ipotecare. Pentru ca s’ajungă laacestă resultata de ecilibrare a bugetelor, deputații au făcuții ieri sacrificing d’a nu mai insista în cerințele ce fiecare avea și dreptul și datoria d’a face pentru sculele și căiele de comunicare din fiecare județi. Se eșimă cu bine din lupta ce amenință Europa întregă, și România, salvată în întregimea iei, va face ca în curêndü instrucțiunea publică sé pătrundà în tótá țara, éri cărele de comunicare sé fiă și multe și bune. Avé-vomü énsé fericirea d’a primi în curênda scirea că guvernulu rusescu a făcutu dreptate cerințeloru Europei ? Scirile ce sosescă, precum védnramu și vomü vede mai la vale, urmézá d’a fi contra^ncétare și prin urmare nu se póte nega că nu s’a înlăturată încă pericolulu resbelului. In acesta durerosa situațiune, România are celü puținii mângâierea că este acum stimată și drepturile iei susținute de tóte puterile cele mari. Discursul, pronunțată la 8 Aprile în camera lortunorii de către primul ministru al Engliterei, însemnații, din tóte punctele de vedere, este și mai însemnată pentru noi, și d’aceia, reproducându’la mai la vale, atragemă asupră’î atențiunea cititorilor”. Situațiunea critică în care ne aflămă produse ieri două interpelări. Una în Cameră, de către d. Furculescu, alta însenată de către d. Dumitru Sturdza, pe care le înserămă îndată. Noi nu putem de câtă se felicitămă pe acești represintanți ai națiunii pentru inițiativa ce aă luată. Oricâtă încredere amă are într’uă guvernă, este de trebuință ca națiunea să scie și densa totă ce se pate sei. Oricâtă de bine ară lucra mă guvernă, elă va lucra și mai bine și va fi îmtită mai tare în întru și ’n afară, cândă calea pe care merge îi este indicată, în cunoscință de causă, de câtre marea majoritate a națiunii. Bine dorit suntă venite, după noi, aceste interpelări, căci ele voră face ca națiunea să cunosca totă ce se pate sei, și se spună apoi și dânsa guvernului și Europei ceia ce voiesce și esteotărîtă să facă. Aceste interpelări sunt cu atâtă mai la timpă venite, cu câtă credemă că pe Lanissen Marți va sosi în capitală și ministrulă-președinte, care, venindă din Berlin și din Viena, ne va comunica sau celu puțină ne va lăsa să ’nțelegemă impresiunile sale, și vomă pute astfel ăla réndulu nostru se luămăotărîri mai temeinice. S’asceptămă dérü Jiua de Luni sau de Marți, déru se cugetămă și se ne pregătimă în tóte și pentru tóte împrejurările, și cum fiindă cu toții că, luptândă bine și împreună, ori câtă de grele voră fi Jilele, cu siguranță la bine vomă ajunge. Datoria Ziaristicei, ne spuseră vădată politicii din centru, e d’a aprinde flacăra patriotismului în animele tuturoră, ca astfel ă, cu toți împreună și flăcare ’n rolulu său, se pregatescá și se asigure întărirea patriei. Pe câtă suntă de frumuse și de adevărate aceste cuvinte, pe atâtă ară fi de mari și de folositóre resultatele ce ele ară puté s’aducă, déca cu credință și ne’ncetată ară fi puse și ’n practică de cei ce le puseră numai pe hârtiă. A aprinde flacăra patriotismului în animele Românilor: este, acum mai cu semn, cea mai de căpetenia misiune a presei, căci patriotismul este iubirea și sacrificarea pentru patriă, pentru naționalitate, și tocmai patria și naționalitatea ne suntă mai multă amenințare. Déru, vai! cum le susținură politicii din centru? Cândă, în fața unei invasiuni neînlăturabile, consiliarii tronului facă ca țara românesca să nu fiă ocupată ca țară inamică de nesce inamici, ci tractată ca stată independinte de către nesce amici, și cândă partita conservatóre strigă c’acésta e uă trădare de patriă ș’uă politică de aventure, atunci nu s’aprinde, ci se stinge flacăra patriotismului. Cândă națiunea își proclamă neatârnarea și’și afirmă drepturile străbune, erapartita conservatóre susține ș’afirmă că națiunea n’are nici una merită, fiindăcă cutare dintre ómenii săi e „părintele“ și ’ntemeietorulă neatârnării, atunci nu se aprinde, ci se stinge flacăra patriotismului. Cândă poporulă română își trimite fiii și frații să se lupte și se morá pentru patriă, era câțiva din acesti conservatori aă cutezanța d’a zice că poporulă română nu însemnezi nimică, fiindă că ei sunt „sfinții părinți“ ai armatei și c’acei fii și frați n’aă avută conseiința datoriei către țară, ci cu silabă fostă aruncați pe câmpulă de onore, atunci de sicură iarăși nu se aprinde, ci de totă se stinge flacăra patriotismului. Și se stinge asemenea acea binecuvântată flacără ș’atunci, cândă ceice 7100 că vorbescă în numele „marei majorități a țării“ țină același limba giă și aruncă neamului loră aceleași defăimări pe care i le aruncă inamicii cei mai învierși unați, cândă, în locă d’a propaga înfrățirea în fața pericolului, în locă d’a se strînge în jurul drapelului naționalității, în loc d’a contribui să inspire străinilor, respectă și concetățeniloră curagiă în contra amenințării, încredere ’n drepturile țării, speranță în viitorul statului, ei din contra semena vrajba și ura, se înstrăineză de drapelulă sacru și se silescă sĕ ne arate strâiniloră ca p’uă a doua Poloniă, ord consciinței naționale ca pe un turmă menită a fi dată junghiării. Departe suntă dorit, fórte departe cuvintele protivnicilor, noștrii de faptele și de purtarea loră zilnică. Ca nesce advocați de cele mai rău soră, ei se pricepă să critice, pentru că critica e mai ușoară decâtă făptuirea. Déru nici nu spună care ară fi calea mai bună, nici nu se pună în stare să iea anevoiasa sarcină d’a conduce destinele statului. Nesce bărbați de bună credință, leali, c’ună trecută și cu simțiminte patriotice de toți cunoscute și recunoscute, muncescă, cugetă și se luptă cu cele mai nepomenite greutăți, nu ca să câștige averi și să ’și păstreze sănătatea, ci ca să le neglige pentru apărarea intereselor naționale. Și acești ómeni sunt huliți, sfâșiați, insultați de cine? De nesce adversari ale cărorămâni păstreză încă pata sângelui română, vărsată pe piețele publice, de cei ce ponc ieri încinseră bhiciulă peste corpulă suptă ală poporului, de foștii servitori ai invasiunilor străine și ai despotismului oligarchică. Ei profită de durerea animiloră, de dolință familielor, de nesiguranța evenimintelor, de confusiunea întregei Europe, ca seri ° a tóte nenorocirile le-a adusă guvernulu de astăzi că dânșii—înțelepți, legali, onești, liberali și patrioți—aă fostă și suntă victime, aă făcută și potă face mai bine, aă meritată și merită a fi antronați la cârma statului. Răbdarea își are și dânsa marginele sale. Rábdáraü de aprópe două ani ultragiulü și calomnia, zîzania și rătcnirea ce necurmată provoca, le răbdămă pentru că suntemă majoritatea națiunii, prin urmare puterea, era puterea se cuvine se fiă rǎbdátóre și iertătore. Cu tote astea, cândă vedemnă cu ce arme se servescă aceste protivnici, până la ce tonă s’a urcată limba giulă organeloră soră de publicitate, pe ce cale și supt ce preteste voră cu sete răsturnarea unoră ómeni care au lucrată totă viața pentru binele țării, avemă și dreptură și datoria d’a semnala națiunii aceste procederi, pentru ca ânsăși a iei consciință să ne facă dreptate, judecândă pe fiecare după faptele sale. Acesta cu atâtă mai multă astăzi, cândă dificultățile se mărescă pe Zi ce merge, și cândă statură română, guvernulu care ’să represintă ’n fața puterilor străine, are nevoia d’a se presinta cu sprijinul întregei națiuni române. Politica de tergiversare, de șicane, de hărțuire, politica cu șapte și cu urziri secrete este îndoită culpabilă în momente critice ca cele de astăzi. Acum ori nici-nă dată trebuie să ne rădicămă la înălțimea situațiunii, se simă Români prin simțiminte, prin lucru, prin energiă, prin lealitate, s’aprindemă flacăra patriotismului ș’a sacrificiului, séu, desmințindu-ne trecutul, se stingemă acea flacără pentru totdeuna, și sé’i conservămă numai amintirea, ca să ne putemă numi conservatori. Noi repetimă că suntemă pentru cea d’ântâiă sistemă. Facă totă astfelă și protivnicii noștril, era de nu, declarese pe față pentru cea d’a doua și presinte-se țării spre a’i cere puterea. Ne facemă datoria d’a aminti alegotoriloru colegiului ală III din capitală că, nu mai departe de câtă la 0 ale carinteî, suntă chrămați să’și exercite cela mai mare din drepturile loră cetățenesc!: alegerea a doni mandatari în adunarea deputaților ă, însemnătatea ce împrejurările și situațiunea actuală a României daă acestei alegeri, o schița rămă în numărul nostru de la 16 Martie, și azi nu numai că tóte acele considerațiuni române în vigóre, déru se mai sporescu încă prin stăruința reacțiunii din întru d’a agita, desbina și discredita, prin stăruința reacțiunii din afară d’a amenința prin tóte mijlocele și cu totă acerbitatea. In timpuri ceva mai liniștite, întrunirile electorale sunt ă uă neapărată condițiune pentru ca alegătorii să ’și otărască definitivă candidații, pentru ca dânșii să’și facă profesiunea credințelor politice, pentru ca voturile să nu se ’mpartă și să nu zădărnicască alegerea. Déjü, cândă preocupările tuturor sunt absorbite de sciri îngrijitore, de noutăți care de care mai pesimiste, deși multe neîntemeiate, cândă ânsăși starea de lucruri în care ne aflămă trebuie să maresca activitatea flecăruia ; cândă în fine pregătirile resbelnice din Europa ne afectă și ne silescă a bănui că mersul afaceriloră nu și-a reluată încă calea sea normalé, rézurama cu adâncă durere că întruniri electorale nu se făcură și că termenul convocării e cu totul aprópe. In schimbă însecinară acesta situațiune arata alegetorilor, care trebuie să fiă programa, principiele, norma după care ’și vor’ alege candidații. In momentele decisive în care ne aflămă, crezulă tuturoră Româniloră e naționalitatea, păstrarea drepturilor, a teritoriului ș’a libertăților României. Capitala, care ’n tóte țările dă tonulă după care se orienteza celelalte colegie, capitala va concentra deja preferințele sale asupra unor persone cunoscute că corespundă pe deplină acestoră cerințe, că posedă aceste însușiri deosebie. Fiecare simte că aZd mai multă de câtă ori cândă, trebuie să damă semne de viață cetățenescă, precum iemamă dată dovezi de vitalitate și de putere militară. Oștânilă, însuflețită de consciința datoriei, și-a îndeplinită cu sfințeniă frumósa’i misiune. Alegotorulu, care și dânsulă e ună oștână față cu svârcolirile despotismului și cu ’ncercările reacțiunii, fi va óre mai pregetătoră d’a’și împlini frumósa’i datoriă ? E vorba d’ună colegiă mare, luminată, influinte, d’acei proprietari, profesori, medici, ziariști, industriali, comercianți, advocați și preoți care se află ’n centrală afaceriloră, care iau parte activă și cunoscă atâtă situațiunea, câtă și interesele generale. D’aceia sperămă că, instruiți prin esperiința și președintele de pân’acum, d’astă-dată alegătorii colegiului III din Bucuresci vor desemna de mai nainte pe candidații lor, că LITMNEZA-TE 81 TEI FI. ABONAMENTE. In capitală și districte: uni anii 48 lei; șese luni 24 lei; trei luni 12 lei; un luna 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimistru 15 lei se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea farului LA PARIS, la d-niî Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene Comédie și Havas: Laffite et C-nie, 8 Place de la Bourse. LA VIENA, la de B. G. Popovici, 15 Fleisckmarkt Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLABULU se vor presinta ’n fața urnelor electorale multă mai uniți și multă mai numeroși și că aceia, cărora le voră acorda încrederea, voră fi, bătrâni sau tineri, la înălțimea situațiunii de astăzI SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Atena, 12 Aprile.— La Platitza (Macedonia) au fostă măcelărite ună mare numără de familii de către trupele lui Asafpașa. Cuirasatul engleză Falcon și cuirasatură americană Marion aă sosită la Volo; ele se voră duce pe castele Pelionului și ale Olimpului, pentru a lua pe familiele amenințate de trupele turcesc. Viena, 12 Aprile. — Din Constantinopole s’anundă următorele Corespondenței politice: Admed-Vefik-pașa a ’nsărcinată pe Musurus-pașa, ambasadorele Turciei la Londra, d’a felicita și d’a mulțămi, în numele Porții, marchizului de Salisbury, pentru circulararea. Marchisul de Salisbury a răspunsă, esprimeadu speranța că Porta va ’nlesni misiunea politicei engleze. Ziarele constată că există neînțelegeri între Turcia și Grecia. Turcia a cerută rechiemarea consulului Greciei la Salonic, care e considerată ca autorele desordineloră ce aă isbucnită în Macedonia. Porta amenință d’a’i retrage execuatorul. Grecia refusă d’a’lă rechiema ș’amenință că va ’ntrebuința represalie în casă cândă s’ară retrage execuatorulă consulului de la Salonic. Londra, 12 Aprile. — La lordulă Beaconsfield s’a ’ntrunită mă consiliă estraordinară. Germania lucrăză oficiosă pentru a aduce ’ntrunirea congresului, fără succesulă demersuriloră sele e ]ndoiosă. Berlin, 12 Aprile.—Norddeutsche Zeitung dice că apelulă făcută la mitjlocirea Germaniei poteavă resultată numai dăcă Rusia și Engliteza sună gata d’a face concesiuni. Reichstagulä a adoptată în totală bugetulă, care se urcă la 536,500,000 mărci. Reichstagulă s’a amânată apoi pănă la 30 Aprile. Constantinopole, 12 Aprile. — La San- Stefano s’aă îmbarcată numeroși bolnavi și se’ntorcă în Rusia. După termenii tratatului, au fostă grațiați toți Bulgarii și toți aceia care fuseseră condamnați de consiliele de resbelu. Trupele din Creta vor primi ajutore. ITALIA ȘI ROMANIA. Eco adresa trimisă de Adunarea deputaților a Italiei Adunării deputaților României, și citită în ședința de ieri: Pré onor, președinte, Anima României este ș’a Italiei animă. Timpul și împrejurările n’au isbutită să facă altă ceva decâtă să întărăscă legămintele cu care comunitatea de origină, mărturia istoriei, consciința celor două popore țină strînsă legate aceste două familii. Și de aceia, în diua durerii, glasulă animeî era menită să se audă mai scumpă și mai dorită. Voi ați aclamată pe regele generosă, care, primindu credința poporului său, făcuse jurămentă d’a deveni revendicatorele dreptului său; voi ați aplaudată victoriele nóstre și ați salutată mărăța figură a regelui, care se rădica pe câmpiele de luptă încununată d’uă aureolă de gloriă: ați în