Romanulu, iunie 1878 (Anul 22)
1878-06-25
ANULU DOUA SPECI ȘI DOUI VOIESCE SÎ VEL PUTEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, paginea IV, — 40 bani. Deta „ „ „ paginea III, 2 let —A. se richesti IN ROMANIA, la administrațiunea diarului. LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8. Place de la Bourse. LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nit Haaaeustein și Vogler, Wallfischgasse 10. Articolele nepublicate se ardă. 20 BANI EXEMPLARULU. Redacțiunea și Administrațiunea, strada Doinitei 4. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Viena, 5 Iulia.— Wiener Abendpost află că președintele consiliului de miniștri, principele Auersperg, a îmânată astăzi împăratului de misiunea colectivă a tutorii membrilor cabinetului. Berlin, 5 Iuliu. — In ședința de adi a Congresului, plenipotențiarii francezi și italiani au propusă d’a învita pe Portă să se 'nțelegă cu Grecia pentru uă rectificare de fruntarii. Acestă rectificare a fruntariilor grecesci ară cuprinde aprópe jumătate din Epiră și din Tesalia. Congresul. DUMINECA, 25 IULIU, 1878. LUMINEZA TE SI VEI PI. ABONAMENTE. In capitală, umană 48 let. șise luni 24 lettre luni 12 lei; uă lună 4 lei.’ In districte, ună ană fa 4 lei; șese luni 27 lei; trei luni 14 lei; ’ ua lună 5 lei. Pentru tote țările Europei trimestrulu 15 lei. .IX. se adresa: IN ROMANIA, la admiuistrațiunea diarulut. LA PARIS, la d-nit Darras-Hallegrain, 5 rue de l’Ancieune comedie și Havas, Laffite et C-nie, 8, Place de la Bourse. LA VIENA, la d. B. G. Popovict, 15 Fleischmarkt. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARULU. Ribmpuri 24 cireșaru DUBUICBU, 6 CUPTORU. Speculândă asupra unei situațiuni nenorocite pentru țară, și asupra pericolelorii ce o încongiera, reacțiunea crede apropiata momentulu realizării visului iei cela mai iubită: modificarea Constituțiunii. Oriunde întâlnesce cineva pe vreunu membru alu acelei partide ce se ffice conservatóre, dérü care cu nici unu prețu nu voiesce se conserve pactura fundamentală ale țarei sale, nu-i vorbesce de câtü de trebuința de a convoca uă Constituantă, spre a consacra noua stare de lucruri creată de resbeluli din urmă și de Congresul de la Berlin. Și care este acesta nouă stare de lucruri ? Independința absolută pe două parte, modificările teritoriale pe de alta. — N’avem ce face! <Jicü acești conservatori care nu visază de câtü modificări; în contra puterii nu e nimicit de făcută; cândă șapte mari puteri decidrt, noi nu ne putem opune. Suntem nevoiți să admitem schimburü Basarabiei pe Dobrogea și pentru acesta trebuie să convocamü uă Constituantă; astafelü prescrie Constituțiunea. Conservatorii nu admită că Românii potu răspunde tutora puterilor, nu cedamü de bună voie Basarabia, nu primimft în schimbă Dobrogea. Aceia, care au avută ponc ieri dreptă devisă mărturisită: „capulă plecată de sabie nu e tăiată“, nu potă admite că națiunea română, tare numai de dreptul său, póte și trebuie să respundă Europei întregi nu, nu voi consfinți prin consimțimentulü meă cea mai mare inichitate a secolului XIX. Patrioții conservatori de la Timpulună și începută de câte-va zile să trateze de trădători și de venduți Rusiei pe aceia ce nu vor primi Dobrogea în schimbul Basarabiei. Oricine înțelege că acesta tactică are ună îndouită țelă : I de a se pune în bunele grație ale puterilor, care voiescă ca România să primască schimbulă; I de a consacra legalmente uă schimbare de teritoriu, schimbare care, după cum susțină pretinșii conservatori, cere neapăratü convocarea unei Constituante și revizuirea Constituțiunei, și revizuirea Constituțiunii în orecare condițiuni ară pute să flă asigurarea domniei reacțiunii prin sugrumarea libertăților publice. Planul e întocmită, și de multă urmărită. Supt scriitorii petițiunii de la Iași și-au arătatü de multă dorința și sensul în care înțelegă să modifice Constituțiunea. Ei de atunci nu facă decâtă a pândi momentul favorabilă. Acestă momentală credă venită acum și, pentru a profita de dânsulă, nu ’și facă nici ună scrupulă de a specula asupra nenorocirilor patriei. El ară consimți la mă schimbă sacrilegiă, fiindăcă astăfelă speră a se face pe două parte plăcuți celoră care voiescă a ne impune acestă schimbă, era pe de alta credă că se vor putea servi de protestul unei modificări de teritoriu spre a convoca oă nouă Constituantă, și a revizui după placuță soră Constituțiunea. E ce de ce Timpulü califică deja de trădători și de vânduți Rusiei pe aceia ce n’ară primi Dobrogea în schimbul Basarabiei; éeé pentru ce și Pressa reproduce acelă articolă ală Timpului cu uă tacită aprobare, pe cândă precede cu câteva linie forte vecină epistolă a d-lui Mihail Balș, care esortă pe oposițiune a se uni cu partida de la guvernă în patriotica decisiune de a refusa orice schimbă de teritoriu. Dejü se vede că, ară putea are oposițiunea — admițândă că vicisitudinele politicei ară aduce-o acum la putere — se convoce uă Constituantă și să revizuiască Constituțiunea, fără a face uă brutală lovitură de stată ? Mai întâiă, pentru consacrarea independinței nóstre absolute, nu este nevoie de a schimba nici oă virgulă măcară din Constituțiunea ndstră. Nicăieri în acestă Constituțiune nu se pomenesce de vecinele nóstre relațiuni cu Pórta; nicăieri nu se face nici alisiune măcară la suzeranitate, la tributa sau chiară la vechiele capitulațiuni. Constituțiunea nóstră nu se deosebeșce absolută întru nimică de Constituțiunea oricărei puteri a Europei. Independința nostră absolută este mai multă uă cestiune internaționale. Noi Românii, în temeiul tratatelor nóstre cu Pórta, neamă considerată pururea ca independinți; străinii singuri ne negaseră acestă independința și ne consideraseră ca vasali. Când puterile Europei, întrunite în Congresă, ne declară astății independinți, acesta nu are vre uă înrîurire decâtă asupra relațiunilor ăloră cu noi; ele nu îndeplinescă decâtă formalitatea de care credeau că nă trebuință spre a ne considera la rândulă loră astăfelă după cum noi nici uădată n’amă încetată de a ne considera. Acesta este atâtă de adevărată, în câtă faptulü recunoscerii independinței nóstre de către areo pagulă europeană nu ne pune în posițiune d’a schimba nici oă virgulă măcară, nu numai din Constituțiunea nóstră, déri nici chiară din oricare altă lege a țarei. Prin urmare, este ultra-absurdă de a lua recunoscerea independinței nóstre absolute ca protestă de convocare a unei Constituante. Se vedemă ce valore are și celălaltă protestă : modificarea de teritoriu. Mai întâiă România, neputândă consimți cu nici ună pieță la retrocedarea Basarabiei și neprimindă în schimbă Dobrogea, n’are modificare de teritoriu de consacrată și de legiferată. Prin urmare, nu pate să fiă vorba de Constituantă și nici chiară de uă simplă lege ordinară. Déru s’admitemă, pentru a ne pune și pe tărâmul reacțiunii, că vr’uă modificare de teritoriu ară fi posibile în presiune sau în viitoră. Ei bine, în acestă casă, este are trebuință de convocarea unei Constituante și de revizuirea Constituțiunii ? Nici de cum. Casulă este prevăzută și resolvată de ânsăși Constituțiunea pe care reacțiunea voiesce s’o nimicescă, supt protestă de a se conforma iei. Se citima acesta Convențiune: „Art. 2. Teritoriul României este nealienabilă. „Limitele statului nu pot fi schimbate sau rectificate decâtă în virtutea unei legi.“ „Art. 4. Teritorial este împărțită în județe, județele în plăși, plășile în comune. „Aceste divisiuni și supt-divisiuni nu pot fi schimbate sau rectificate de câtil printr’un lege.“ Cestiunea este dojit cu desăvărșire lămurită: „limitele statului pot fi schimbate în virtutea unei legi“; asemene „divisiunile și supt-divisiunile teritoriului pot fi schimbate printr’uă lege“. Și ce este un lege ? Opera unei legislaturi ordinare, éra nicide cum a unei Constituante. Prin urmare, din puntulă nostru de vedere, neavândă nici uă bucățică de pământă decedată sau de schimbată, n’avemü de făcută nici ună felă de lege. Din puntulă de vedere ală oposițiunii, care admite schimbulă și acuză de trădători și de vânduți Rusiei pe aceia ce nu ’să ară face, nu este trebuință decâtă de uă simplă lege, era nicide cum deuă modificare de Constituțiune. Cum s’ară putea dori convocată Constituantă pe proteste atâtă de neîntemeiate, fără a comite uă vedită călcare de Constituțiune? Spre a ajunge la convocarea unei Constituante și spre a revizui Constituțiunea, trebuie énse a trece prin formalitățile preventute la art. 129 ală Constituțiunii. Trebuie ca corpurile legiuitóre să arate anume puntele ce voiescă să fie modificate; declarațiunea, arătândü acele punte, trebuie să fie citite de trei ori din 15 în 15 Și votată de ambele corpuri legiuitore; apoi trebuie să se convoce noul Adunări, care nu potă delibera de câtă fiindă faciă celă puțină două treimi din numerala totală și nu potă admite nici uă modificare a Constituțiunii de câtă cu uă majoritate de două treimi. Ei bine, în starea de acum a spiritelor, și avândă în vedere puterea cu care toți Românii, afară de reacțiune, țină la pactula soră fundamentală, se pute pre admite că se voră găsi nesce Camere românesc! care se admită astăzi revizuirea Constituțiunii și sé o săverșescă ? Putemă afirma cu siguranță că nu. Cine vorbesc e deja astăzi de revizuirea Constituțiunii, compteză pe alte puteri de câtă pe cele ce resultă din voința națională; compteza pe violența, pe puterea brutală și chiară pe baionetele străiniloră. țiarulă Times, dândă sema de ședința Congresului în care delegații români au fost ascultați, spune că lordul Beaconsfield a declarată că deplânge atitudinea luată de Curtea de la St. Petersburg, ca fiindă în contrazicere cu tratatul de la 1856 și cu convențiunea de la 1877. Apoi adauge că, cu tote că Englitera nu are intențiunea de a se opune, totuși nu se pute opri de a protesta în contra acestui actă. D-nii Brătianu și Cogâlnicenu au plecată ieri după ameZi din Berlin, speră că asupra acestui panză se va stabili o înțelegere între Turcia și Grecia; în casulă contrariă Congresul v ar oferi mijlocirea sea. Toți plenipotențiarii au primită propunerea colegilor ă loră francezi, afară de Turci, care s’aă abținută de la votă, declarândă că n’au instrucțiuni asupra acestui subiectă. Congresul a luat măsuri pentru garantarea autonomiei acordată unor provincii și pentru aducerea la îndeplinire a reformelor de introdusă în celelalte provincii. E probabil e că consulii puteriloră vor forma în fiecare provincie oă comisiune de controlă. Congresulă hotărîtă jiua de mâne pentru a discuta cestiunile privitore la Turcia asiatică. Se crede că se va stabili oă înțelegere asupra cestiunii Batumului, care va fi cedată Rusiei, înse acesta va fi datore să dărîme întăririle. Porta lui Traian și pasula Ihtiman, din sangiakulă Sofiei, ar fi restituite Turciei. Berlin, 5 iulie. — Ședința de adi a Congresului a începută la trei ore. Congresul s’a ocupată cu cestiunea grecă. Dintre puteri Francia și mai cu sămă Italiană arătată simpatii pentru aspirațiunile Greciei. Engliteza se arătă mai reservată. In genere nimeni nu se ’mpotrivesce dorințelor Greciei, afară de Portă. Londra, 5 Iuliu. — Depeșa adresată diarului Times, după care plenipotențiarul otomană Carateodori-pașa ar fi declarată ieri la Congresă că Pórta ar primi ocuparea Bosniei și Brzegovinei cu condițiune d’a se înțelege d’a dreptul cu Austria, trebuie rectificată în acestă sensă, că Carateodori-pașa a declarată că Porta ară voi te să înțelegă d’a dreptur cu Austria asupra acestei cestiuni. Cestiunea Batumului a fost tratată în negoțierile particulare; se speră că i se va găsi uă soluțiune mulțămitore. Congresul nu va mai ține și peste săptămâna viitore și e probabile că se va sfîrși Joul. Curtea va două serbare după închiderea Congresului. Constantinopole, 5 Iuliu. — Una articolă publicată de diavură Vakit, întitulată Viitorulü nostru, încheia astăferă: „Pentru noi, Turcii, Rumelia e trecutulă, Anatolia viitorulu.“ Viena, 5 iulie. — Se telegrafieză din Berlin Corespondință politice: „Declarațiunea ce aă făcută ieri plenipotenții otomani e forte interpretată. Reserva făcută în acea declarațiune e considerată că uă reînvire, suptă formă mai generală, a declarațiunii ce aă făcută mai înainte. Ea e considerată ca uă manifestare a tendinței diplomației turceșci d’a amâna soluțiunea cestiunii bosniace.“ Din Constantinopole se telegrafiază aceluiași diară : „In ședința consiliului de miniștri ținută alaltă ieri s’aă tratată afacerile Cretei și cestiunea instrucțiuniloră ce cată a se da plenipotenților Turciei pe lângă Congresă. “ îndată după sfîrșitul acestei ședințe, Sultanul- a primită în audiență pe d. Layard, în presența lui Savfet-pașa. Afacerile Cretei au fostă subiectul acestei convorbiri. D. Baring a fost apoi trimisă in Creta cu instrucțiuni din partea d-lui Layard, care aflase că a fostă în insulă lupte sângerose. Londra, 5 iulie. Pe lângă vasele de transporă Hymalaia, Oronte și Tamar, care se ducă acum la Malta, amiralitatea a trimisă la aceiași destinațiune și vnsulă Simona. „Guvernul rusă nu póte invoca drepturile resbelului, căci despuie nu pe inamici ci pe aliatură credinciosă, care s’a luptată cu elă și pentru elă. Elă nu era legată către România numai prin recunoscința servițielor aduse, déra și prin cuvântulă séu, printr’ună legământă, formale și înscrisă, d’a face să se respecteze integritatea pământului română din care acum își adjudică uă bucățică. Ense guvernal rusă, abusândă de slăbiciunea aliatului său și de moliciunea Europei, își calcă cuvântul și procedeza la desmembrarea României, faptă care va fi vă péta în istoria Rusiei și care nu va face onore puterilor represintate la Congresul din Berlin.“ LUAREA BASARABIEI. Citimă în Le Temps de la 3 iulie • „Congresul de la Berlin a consacrată teri spoliarea României de către Rusia. Guvernul rusă va lua Basarabia română. Elă n’are nici ună interesă, ce s’ară puté mărturisi, d’a se stabili pe Dunăre, căci nu posede în momentulu de faciă nici ună teritoriu la care acestă fluvă ară servi de debușcă. ALEGERI SUPLIMENTARE. Colegiulu I electorală pentru deputați de la sud. Bolgrad este convocată din nou în ziua de 23 iuliă viitoră, spre a împlini prin nouă alegere vacanța ce există în Adunare. CONGRESULU (Ședința a 11-a, de Marți, 2 Iuliu 1878). Congresul a ținută astăzi a ună sprezecea ședință oficială, care au durată trei ore. Toți plenipotențiarii au luată parte. La ordinea zlilei era cestiunea neutralizării gurilor Dunării, a despăgubirii de resbelă, și a fruntarielor Serbiei și ale Muntenegrului In privința acestora două punte din urmă, discuțiunea nu s’a terminată și s’a amânată continuarea pentru ședința de toui, deorece elaboratele respective ale comisiunii de sapt președința principelui Hohenlohe s’aă înapoiată era comisiunii din motive de formă. Neînțelegerile dintre Rusia și Austria în privința Pirotului pară a fi aplanate în sensulă Austriei, care doresce ca acestă orașă să fie cedată Serbiei d impreună cu districtul, cu acelașă nume. Muntenegrului s’a acordată libera navigațiune pe poiana pene la mare, de care nu se bucura pene acuma. Asemenea i s’a dată Antivari, care s’a declarată neutrală, dé nü va fi permisă vaselor austriace să intre într’ensulă. In privința Dunării, s’a esprimată d’uă cam dată principiulă libertății acestui rîu, și prin acesta s’aă mănținută decisiunile tratatului de la Paris. De-a lungul țărmurilor, nu se voră pute face întăriri; vasele de resbelă nu voră ave voia să circule pe Dunăre. Numirea „Neutralitatea Dunării“ va fi înlocuită prin alta, pentru care scapă s’a numită ună comitetă care ’și va presința raportul în una din ședințele următore. Până atunciotărîrile asupra neutralizării Dunării vor rămânea în suspensiune. In ceia ce priveșce gurile Dunării, se va delega din nouă comisiune dunăreană internațională și stabilită cu facultăți mai întinse, precum și oă comisiune fermurară, în privința căreia nu s’aotărîtă ancă nimică. Cestiunea despăgubirii de resbelă, ce va ave să plătescă Rusiei Porta, asemenea s’aotărîtă în ședința de adi. Scomptulă că se va ierta Turciei acestă întregă despăgubire nu e întemeiată. Plenipotențiarii și-au esprimată părerea că cestiunea despăgubirii de resbelă nu e uă cestiune europeană, ci uă cestiune care trebuie deslegată între Portă și Rusia; prin urmare Congresul nu pute oțărî nimică în astă privință. De aceia Porta să se înțelagă de a dreptul cu Rusia în astă privință. Dealtmintierea se zice că plenipotențiarii ruși ar fi declarată în modă oficiosă că guvernulloră e dispusă de a lăsa întăiătatea creditorilor mai vechi ai Porței. In modă oficială Rusia a declarată numai că nu cere nici oă despăgubire teritorială pentru cele 40 milione livre Sterlinge. Dorințele de anexări ale Greciei nu voră fi satisfăcute. Nu se crede să i se dețină mandată pentru ocuparea Epirului și Tesaliei. Mai probabil e decâtă orice e că Grecia va fi invitată d’a se înțelege cu Porta d’a dreptur în privința regulării fruntariilor. In privința Cretei suntü doua cuvinte : după unul din aceste cuvinte s’ară stabilită legătură de suveranitate între Grecia și Creta; după cela-1 alta s’ară acorda Cretei deplina independința. Pene acum nu s’aotărîtă anca cândă să vină era la ordinea Țilei cestiunea Greciei. Se elice că pentru regularea datoriei otomane se va numi uă comisiune internațională în Constantinopole, din care voră face parte și delegații posesorilor de obligațiunî turcesci.