Romanulu, iulie 1878 (Anul 22)

1878-07-02

ANULU DOUE­PECI ȘI DOUI VOIESCE ȘI VEI PULEA. A­N­U­N­C­I­U­R­I. Linia de 30 litere petit, pagina IV.— 40 bani Lei­ ° » » I. pagina III, 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului, LA PARIS, la Havas, Laffite et C­­une, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein si Vogler, Walfischgasse 10. LA L­AMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se arda. 20 BANI ESEMPLAR PLP Redacțiunea și Administrații mea, strada Domniei 14. Bucuresci,­, l­iliti. Amii arătată, în numărul­ din ur­mă, câtă de slabă e opera Congre­sului, câtă de șubredă este ea­­ prin propria sea neconsistență și prin de­­saprobarea opiniunii publice gene­rale. Cestiunea Orientelui, în loc­ de a fi resolvată vă dată pentru totă­­dea­una, după cum se aștepta lumea și după cum promitea Europa, nu este de câtă amânată pe un astă­­ji; și, cândă acea mare ,și va sosi, ea trebuie să găsăscă pe Români gata, tari și otărîți, uniți în întru și respectați în afară, nu așa cum i-a găsită resbelulă turco-rusă. Congresulă a satisfăcută aprope tote poftele Rusiei. Dacă este cine­va ca­re cată­ să fie mulțămită, apoi ne­greșită acela e contele Ignatieff. An­glia a permisă răpirea Basarabiei pentru a conserva Turciei Batumulă, și apoi a permisă răpirea Batumu­­lui pentru ca să potă lua Ciprul­. Austria, ademenită prin Bosnia și Brzegovina, a­r fi să mereă : „laissez faire, laissez aller“. Toté aă mersă pe placul­ cabinetului de la Sant- Petersburg, căruia i­ s’a dată ună brevetă europenă de a ’și pute căl­ca curentură; și totuși Rusia ea în­­săși consideră astăzi tratatul­ de la Berlin ca uă lucrare fără nici uă soliditate, fără nici uă semnificare reală. Z­iarul­ rusescă Noula timpă, în numărul­ său de la 25 iunie, nu­­mindu opera Congresului „uă solu­­țiune platonică”e în derisiune mai cu sămă măsurile adoptate în pri­vința Bulgariei. Aprob­ările acestui importantă or­­gană rusescă, care spune lucrurile pe față, sunt­ forte instructive pentru a lumina Europa și pentru a des­chide ochii Românilor”. „Congresul”—trice elă—a lăsată „Balcanii cu trecătorile lor” și cu „partea cea strategică a sangiaca­­„titlul de Sofia în m­ânele armatei „turcesc­. Noi suntemă convinși însă „că acestă armată va figura numai „pe h­arta Balcanilor”, eră nu în „realitate. In cursul„ unui ană de „ocupațiune rusescă se va găsi vre­­„ună mijjlocă de a face pe Turci „să renunțe la dreptul ă lor” asupra „Balcanilor”. Afară de acesta, prin­cipele Dondukoff-Korsakoff organi­­­seră acum în Rumelia uă armată „bulgară de 50.000 cu sîmburile for­­­mată din voluntari ruși, din capo­rali ruși, din oficiali ruși, de la „care Bulgarii voră primi instruc­­­țiunile lor”. Vă dată acestă armată „bulgară (adică rusescă) gata, ar­­­mata turcă nu va mai voi ca ca­­„săși a se pune în Balcani între „două focuri, între oă armată bul­­g­­gară din Rumelia și oă armată 1 „bulgară de la Nord.“ Vorbindă despre separațiunea sea inventată de Congresă a Bulgariei în Bulgaria propria -zisă și în Ru­­­­meli­a, ț­iarulă rusă observă:i „Principele Dondukoff-Korsakoff are­­ „destul timpă în intervalulă unui ană „pentru a organisa Rumelia într’ună „modă atâtă de rusescă, în­câtă să „nu mai fiă cu putință de a o re­­„organisa turcesce s­ă englesesce.“ Cu alte cuvinte, cunoscentă slă­biciunea factică a operei Congresu­lui, Rusia nu renunță la speranța de a preface întrega Bulgaria, pe ambele coste ale Balcanilor­, într’uă provincia rusescă, într’ună felă de microcosmă ală marelui imperiu. Totă ce’i lipsesce, pentru a pută ajunge la acestă scopă, este conti­nuitatea teritorială. Prevătiendă în tratatul­ de la San- Stefano anexarea Dobrogei către Ro­mânia, Rusia nu cunoscea încă forța de resistință morală a națiunii ro­mâne. Diplomația de la Sant-Peters­­burg își țăbcea pote în fundulă ani­­mei: voiă rusiza și pe Români! Astăz­i Rusia nu mai nutresce de multă uă asemenea ilusiune. „Ingrații de Români“, după cum ne numesce principele Gorciakoff, suntă atâtă de ingrați, în­câtă nu numai ei înșii nu se voră rusiza nici uă dată, deră âncă voră fi totă­d’a­ una uă nestră­bătută pedică chiară pentru rusiza­­rea Bulgariloră. Congresul­, amăgită în multe lu­cruri, a înțelesă ease forte bine a­­cestă perspectivă, dândă Dobrogei oă întindere multă mai mare de cum a fostă prevăzută în tratatul­ de la San-Stefano. Mărirea Dobro­gei și anexarea ei către România a fostă considerată ca uă necesitate eu­ropenă. Așa cum staă lucrurile, acțiunea statului română asupra Bulgariloră este menită a se esereit.a. m­ f.va. di­recțiuni : 1. Pe cândă Rusia nu se înveci­­neză directă cu Bulgaria, Românii, din contra, îmbrățișeză teritoriul­ bulgară din două părți pe cea mai întinsă linie. 2. Națiunea română, fidelă prin­cipiului naționalităților­, n’a voită nici uă­dată să desnaționaliseze pe nimeni, astă­felă că Bulgarii se potă încrede fără temere influinței ro­mâne, pe cândă influința rusă îi a­­menință, din contra, cu perderea propriei lor­ naționalități. 3. In fine, mai pre­susă de tote, este farmeculă civilisațiunii române și ală instituțiunilor­ nóstre libe­rale, în locul­ cărora principele Dondukoff-Korsakoff nu póte oferi Bulgariloră de­câtă numai dóra pe caporalulă rusă. Pentru a contra­balanța influința română, Rusia nu se va pute sări nici măcară cu titlul d esclusivă de liberatrice, de vreme ce brațură ro­mână a concursă de uă­potrivă la e­­manciparea Bulgariei; ba încă sân­gele nostru s’a vărsată șirdie pe câmpiele Plevnei, Rahovei și ale Vi­­dinului fără nici ună interesă pro­priu, fără nici ună calculă egoistă, numai și numai pentru sacra ideiă a libertății, ideiă a cării propagare în lume este apanagială tradițională ală gintei latine. Acestă cultă ală libertății, menită a se regădi în Dobrogea, este toc­mai ceia­ ce ne va câștiga mai multă simpatiele Bulgarilor­, este tocmai ceia­ ce contrarieză mai multă ambi­­țioasele planuri ale diplomației ruse. In instituțiunile­­ liberale ale Româ­niei principele Dondukoff-Korsakoff are totă dreptul­ de a vede pe ina­­miculă celă mai puternică ală visu­­rilor­ sale, și, precum, politica rusă se laudă că în intervalul­ unui sin­gură ană de ocupațiune va pute să organiseze Rumelia rusescă , totă așa în același intervală de ună sin­gură ană de ocupațiune ea n’ară fi su­părată de a privi spulberându-se in­stituțiunile liberale ale României. Oposițiunea de la noi se gândesce ea are la acesta, cândă propune cu atâta stăruință reviziunea constitu­­țiunii române supt patronagial­ ba­­ionetelor­ rusesc! ? A evita ori­ce motivă de tulbu­­rare; a ne întări în întru prin cele trei pârghii ale puterei în secolul­ XIX : libertatea, arma și cartea; a arăta Europei că amă înțelesă ve­derile sale asupra viitorului și că la momentulă dată vom­ fi pe deplină gata, acesta trebuie să fie astăț­i programa ori­cărui adevărată Ro­mână: fiarele francese și englese fa­dă cu convențiunea anglo­turcă. Hi,e cum se esprimă tfi aicio iv­­. ce se faciă cu acestă convențiune : Ite Moniteur dice că insula Cipru e uă posițiune minunată pentru apărarea even­tuale a Egiptului și a Asiei­ Mici; [ensă că dobândirea iei a fostă scumpă plătită, de­ore­ce incumbă anevoiasa sarcină de a a­­pera pe Turcia. Le Constitutionnel crede că după Cipru Englitera va lua Egiptul­. La France e de părere că Ciprul­ va deveni ună noă Gibraltară. La Liberté­­ fice că ocuparea Ciprului nu trebuie sé nelinistesca pe nici una din pu­terile mării Mediterane. La Presse consideră anexarea Ciprului ca un compensațiune ce se cuvine Engli­­terei, eră nu ca uă amenințare în contra Rusiei. La llé publique frangaise dice : „Actele Englitezei sunt­ vătemătore pentru dem­nitatea celoră­l­alte puteri represintate la Congresă.“ Același­­ b­ază adauge mai la vale: „Pe țărmurile Mediteranei suntă state otărîte a face să se respecte paviliónele loră și libertatea navigațiunii. “ Le Temps și Le Journal des Débats se mărginescă a constata faptulă, arătândă totă două-dată și însemnătatea ce elă pote­avă pentru protegjarea Asiei­ Minore. Eco ce <tică și fiarele engleze : Times e de părere că acestă pasă se va bucura de simpatiele țărei întregi, pentru că împedecă cu desăvârșire ca Rusia să dobândescă uă influință preponderătore a­­supra Constantinopolei și asupra Asiei­ Mici. Daily­ Telegraph consideră ocuparea Ci­prului ca ună actă,plină de măiestriă ală unei politice prevedetore. Prin acesta di­plomația englesă ară neutralisa tóte per­­derile Turciei și ară face pe acesta mai puternică de­câtă ori­cândă, pentru că o identifică cu Englitera. Daily­ News combate acestă măsură, pre­cum și modulă esecutării. Legându’i ochii, trice acestă diaru, s'a pusă Engliterei uă responsabilitate imensă pe capă. Nici ună despotă n’ară fi procedată mai rău. Afară de acesta esecutarea planului nu va is­­buti. Sarcina luată de Englitera ar­ fi ne­nobilă. „Cu ună cuvântă, încheiă Daily­ News, curatură adevără este c’amă luată că sarcină care va avă de consecință chiel­­tuieli nesfîrșite, frecări continue, lupte și p­eri­cole, vn sarcină care nici uă­ dată în SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Kraguiewatz, 12 iuliu.—Skupcina a adop­tată, în unanimitate, proiectul­ de adresă presintată de majoritatea comisiunii. Ministrul­ Grub­î a consiliată pe Skup­­cina d’a nu ataca decisiunile eventuale ale Congresului de la Berlin, acestă precedere fiindă, după dânsulă, cea mai oportună și cea mai conformă cu interesulă țârei, istoriă n’a ajunsă la ună bună resultatu, și tóte acestea fără consimțimântură, fără scirea țărei, în contra principielor­ consti­tuționale.“ Standard simpatisăză cu acestă măsură și felicită pe guvernă, ceia ce are pentru acesta ună pieță cu atâtă mai mare, de Q.re­ge Standard combătuse cu asprime po­litica cabinetului, pe câtă timpă acesta fu­sese cunoscută numai într’ună modă ne­completă. Pall Mall Gazette, ca organă ală părții aristocratice a conservativilor­, care com­bătuse în timpul­ din urmă cu cea mai mare asprime politica cabinetului, crede că convențiunea anglo-turcă a fostă cu­noscută în modă oficială de tate s­ă a­­prope de tóte puterile cele mari, afară pate numai de Francia. După părerea a­­cestui c­­ară, convențiunea în cestiune a fost­ impusă Engliterei, dacă nu voia să părdă ori­ce influență în Oriinte și să pe­ricliteze existența imperiului. Ca uă astă­­felă de necesitate, ori­care omă înțeleptă va aproba și va apăra convențiunea; ânse numai ună spirită de partidă scomotosă și nebună ară­tută s’o număscă­ună triumfă său chiară uă glor­ă a diplomației en­gleze. Congresul­ judecată de Ruși. Corespondința Agenției Huse pu­blică o­ scrisore din Berlin, asupra căreia atrage atențiunea cititoriloră a Oki C­ 1 DflT­ a DAVisinű m’rviQf.ARId­A P.l’î­tice : „Congresul­ n’a fostă la înălțimea sarcinei sale, și opera lui se resimte de acesta. Ea este incompletă, in­coerentă, fără sinceritate, fără vita­litate. Este oă sem­ă de compromise îndouiose între nișce pretensiuni deose­­­bite împărțiri geografice arbitrare, ne­logice, fără nici uă observare a drep­­turilor­ și afinităților­ poporelor­, și care întrece cu multă tată ce s’a imputată Congresului din 1815.“ Alegerile în Francia. La 27 Ianuarie, 7 candidați republicani înlocuiau 7 deputați din drepta, invalidați. La 3 Marte, din 15 deputați monar­­h­istî invalidați, 11 n’au fost ă realeși. La 7 Aprile, 15 deputați din stânga în­locuiau 15 deputați regalistî și bonapar­­tistî invalidați. La 5 Mai­, din 6 deputați monarh­istî invalidați, 4 erau înlocuiți de republicani. La 7 Iulie, erau de alesă 22 deputați și s’aă alesă: 16 republicani, 3 imperialiști și 1 monarh­istă; balotagiele, în numără de două, sunt­ favorabile republicanilor­. Majoritatea Camerei s’a mărită cu 14 voturi. „Aceste alegeri, elice le Temps, nu potă de câtă să contribuie la pacea internă de care se bucură Francia. Ele constituiescă uă netăgăduită aprobare a politicei urmate de guvernă și de Camere de șase luni în­­cace, întârescă ministerulă; demonstră ne­putința în care cadă, din ce în ce mai multă, partidele ostile Republicei, în facia votului universale.“ CONGRESULU (Ședința a 16, de Marți, 9 iuliu 1878.­ Acestă ședință s’a deschisă la orele 2 și ună pătrată și a ținută până la 5. Cu tote că se credea că în acestă ședință se va re­solve definitivă cestiunea Batumului, ea nu s’a terminată, de­ore­ce plenipotențiarii au DUMINECA, 2 IULIU 1878. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE: In Capitală și districte, um­­ană 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 leiuă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 1B lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. LA PARIS, la d-niî Darras-Halegrain,’5 rue de l’anciene Comédie și Havas: Laffite et C-nie, 8 Place de la Bonrse. LA VIENA,, la d. B. G. Popovici, 15 Fleich­­markt. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARD­LI­ S’aă putută încă Înțelege și nni în confe­rințele lor­ anteriore asupra amenuntelor c cestiunii și asupra garanțiilor­ ce trebuie­sc de Rusia. S’a adusă la cunoșcința Con­gresului ca amănuntele mai trebuiescă des­bătute și că se crede că voră pută fi puse la ordinea iiffei pentru ședința de mâne. In privința acestoră amănunte se zice că s’a făcută propunerea ca portulă și orașul Ba­­tum să devină rusesci, eră teritoriul ce se ține de acestă orașă și cu deosebire ținuturile locuite de Lăzi se rămână Turciei. După cum se spune, Engliteza și­­ Austria ară sprijini acestă întocmire. De aici se răspândi astăi­i faima că însuși Batumulă va ră­mână Turciei. Acestă eventualitate nu se pute însă admite, de­ore­ce în principiă Congresul­ s’a pronunciată deja în ședința de Sâmbătă pentru rusificarea portului Ba­­tum. Prin cercurile Congresului se consi­deră ca forte probabile că compromisulă propusă de Englitera și da Austria va fi adoptată. Afară de cestiunea Batumului, Congre­sul­ s’a mai ocupată cu raporturile dife­­ritelor ei comisiuni asupra fruntariilor, pro­­vincielor, celor­ noui, precum și asupra regulării cestiunii dunărene. Engleteza n’a comunicată Congresului ni­­mică, în modă oficială, în privința ocupă­rii insulei Cipru, și nici din partea Ru­siei nu s’a făcută nici uă interpelare în astă privință. De altmintrelea până cu trei zile mai nainte convențiunea a fostă ună secretă, de­ore­ce Englesii desminți­ră cu asemenea înțelegere. * Din isvoră forte sigură se aude despre ședința de astăfli că acum e Rusia care se arătă mai dificilă în tóte diferințele privi­­tore la cestiunea Batumului, adică în ces­tiunea fruntariiloră, a poporațiunii și a fortărețelor­. Cu tote astea se speră în­să înțelegere pacînică. Se zice că cu a­­ceste punte ară fi fostă însărcinată comi­­tetulă militară. Congresul ă s’a ocupată astăz­i și cu ce­stiunea armenă și se dice c’ară fi resol­­vat’o. Comisiunea de redactare a și începută să redigeze tratatul­ de pace, însă din cele mai multe părți nu se crede că sem­narea lui se va pută face mai nainte de cele d’ântâiă dile ale săptămânii viitore. * Tratatul­ defensivă dintre Englitera și Turcia, protectoratură englesă asupra in­sulei Cipru, adică ocuparea acestei insule de către trupele englese, ocupă în acestă momentă cercurile Congresului într’ună grabă cu multă mai mare de­câtă acele cestiuni care se țină de adevărata pro­gramă a Congresului. In cercurile ruse există uă adevărată consternare din causa acestei răpede schimbări, căci, afară de marea sea însemnătate politică, există te­merea că ea va produce uă­rea influință și ’n privința personală. Se­­ și^e că acestă scrie ară fi produsă la Curtea din Petersburg uă mare schim­bare. Cornițele Șuvaloff ară fi desaprobată, pe când­ principelui Gorciakoff s’ară a­­răta totă felulă de semne de aprobare și se dice chiară că trista figură a genera­­relui Ignatieff eră ară fi eșită de după perdea. Ună diplomată însemnată ară fi­­ jică că: „Prin tratatul defensivă încheiată între En­gliteni și Turcia, pantură de gravitațiune ală cestiunii Orientelui ar­ fi mutată de la Balcani în Asia. Ocuparea insulei Cipru de către trupele engleze e numai pnsulă celă d’ântâiă; cea mai mare însemnătate în situațiunea creată de lordulu Beaconsfi-

Next