Romanulu, iulie 1878 (Anul 22)
1878-07-02
ANULU DOUEPECI ȘI DOUI VOIESCE ȘI VEI PULEA. ANUNCIURI. Linia de 30 litere petit, pagina IV.— 40 bani Lei ° » » I. pagina III, 2 lei — A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarului, LA PARIS, la Havas, Laffite et Cune, 8 Place de la Bourse, LA LONDON, la Eugene Micoud, No. 81-A Fleet Street, London E. C. LA VIENA, la d-nil Haasenstein si Vogler, Walfischgasse 10. LA LAMBURG, la d. Adolf Steiner, pentru totă Germania. Articolele nepublicate se arda. 20 BANI ESEMPLAR PLP Redacțiunea și Administrații mea, strada Domniei 14. Bucuresci,, liliti. Amii arătată, în numărul din urmă, câtă de slabă e opera Congresului, câtă de șubredă este ea prin propria sea neconsistență și prin desaprobarea opiniunii publice generale. Cestiunea Orientelui, în loc de a fi resolvată vă dată pentru totădeauna, după cum se aștepta lumea și după cum promitea Europa, nu este de câtă amânată pe un astăji; și, cândă acea mare ,și va sosi, ea trebuie să găsăscă pe Români gata, tari și otărîți, uniți în întru și respectați în afară, nu așa cum i-a găsită resbelulă turco-rusă. Congresulă a satisfăcută aprope tote poftele Rusiei. Dacă este cineva care cată să fie mulțămită, apoi negreșită acela e contele Ignatieff. Anglia a permisă răpirea Basarabiei pentru a conserva Turciei Batumulă, și apoi a permisă răpirea Batumului pentru ca să potă lua Ciprul. Austria, ademenită prin Bosnia și Brzegovina, ar fi să mereă : „laissez faire, laissez aller“. Toté aă mersă pe placul cabinetului de la Sant- Petersburg, căruia i s’a dată ună brevetă europenă de a ’și pute călca curentură; și totuși Rusia ea însăși consideră astăzi tratatul de la Berlin ca uă lucrare fără nici uă soliditate, fără nici uă semnificare reală. Ziarul rusescă Noula timpă, în numărul său de la 25 iunie, numindu opera Congresului „uă soluțiune platonică”e în derisiune mai cu sămă măsurile adoptate în privința Bulgariei. Aprobările acestui importantă organă rusescă, care spune lucrurile pe față, sunt forte instructive pentru a lumina Europa și pentru a deschide ochii Românilor”. „Congresul”—trice elă—a lăsată „Balcanii cu trecătorile lor” și cu „partea cea strategică a sangiaca„titlul de Sofia în mânele armatei „turcesc. Noi suntemă convinși însă „că acestă armată va figura numai „pe harta Balcanilor”, eră nu în „realitate. In cursul„ unui ană de „ocupațiune rusescă se va găsi vre„ună mijjlocă de a face pe Turci „să renunțe la dreptul ă lor” asupra „Balcanilor”. Afară de acesta, principele Dondukoff-Korsakoff organiseră acum în Rumelia uă armată „bulgară de 50.000 cu sîmburile formată din voluntari ruși, din caporali ruși, din oficiali ruși, de la „care Bulgarii voră primi instrucțiunile lor”. Vă dată acestă armată „bulgară (adică rusescă) gata, armata turcă nu va mai voi ca ca„săși a se pune în Balcani între „două focuri, între oă armată bulggară din Rumelia și oă armată 1 „bulgară de la Nord.“ Vorbindă despre separațiunea sea inventată de Congresă a Bulgariei în Bulgaria propria -zisă și în Rumelia, țiarulă rusă observă:i „Principele Dondukoff-Korsakoff are „destul timpă în intervalulă unui ană „pentru a organisa Rumelia într’ună „modă atâtă de rusescă, încâtă să „nu mai fiă cu putință de a o re„organisa turcesce să englesesce.“ Cu alte cuvinte, cunoscentă slăbiciunea factică a operei Congresului, Rusia nu renunță la speranța de a preface întrega Bulgaria, pe ambele coste ale Balcanilor, într’uă provincia rusescă, într’ună felă de microcosmă ală marelui imperiu. Totă ce’i lipsesce, pentru a pută ajunge la acestă scopă, este continuitatea teritorială. Prevătiendă în tratatul de la San- Stefano anexarea Dobrogei către România, Rusia nu cunoscea încă forța de resistință morală a națiunii române. Diplomația de la Sant-Petersburg își țăbcea pote în fundulă animei: voiă rusiza și pe Români! Astăzi Rusia nu mai nutresce de multă uă asemenea ilusiune. „Ingrații de Români“, după cum ne numesce principele Gorciakoff, suntă atâtă de ingrați, încâtă nu numai ei înșii nu se voră rusiza nici uă dată, deră âncă voră fi totăd’a una uă nestrăbătută pedică chiară pentru rusizarea Bulgariloră. Congresul, amăgită în multe lucruri, a înțelesă ease forte bine acestă perspectivă, dândă Dobrogei oă întindere multă mai mare de cum a fostă prevăzută în tratatul de la San-Stefano. Mărirea Dobrogei și anexarea ei către România a fostă considerată ca uă necesitate europenă. Așa cum staă lucrurile, acțiunea statului română asupra Bulgariloră este menită a se esereit.a. m f.va. direcțiuni : 1. Pe cândă Rusia nu se învecineză directă cu Bulgaria, Românii, din contra, îmbrățișeză teritoriul bulgară din două părți pe cea mai întinsă linie. 2. Națiunea română, fidelă principiului naționalităților, n’a voită nici uădată să desnaționaliseze pe nimeni, astăfelă că Bulgarii se potă încrede fără temere influinței române, pe cândă influința rusă îi amenință, din contra, cu perderea propriei lor naționalități. 3. In fine, mai presusă de tote, este farmeculă civilisațiunii române și ală instituțiunilor nóstre liberale, în locul cărora principele Dondukoff-Korsakoff nu póte oferi Bulgariloră decâtă numai dóra pe caporalulă rusă. Pentru a contrabalanța influința română, Rusia nu se va pute sări nici măcară cu titlul d esclusivă de liberatrice, de vreme ce brațură română a concursă de uăpotrivă la emanciparea Bulgariei; ba încă sângele nostru s’a vărsată șirdie pe câmpiele Plevnei, Rahovei și ale Vidinului fără nici ună interesă propriu, fără nici ună calculă egoistă, numai și numai pentru sacra ideiă a libertății, ideiă a cării propagare în lume este apanagială tradițională ală gintei latine. Acestă cultă ală libertății, menită a se regădi în Dobrogea, este tocmai ceia ce ne va câștiga mai multă simpatiele Bulgarilor, este tocmai ceia ce contrarieză mai multă ambițioasele planuri ale diplomației ruse. In instituțiunile liberale ale României principele Dondukoff-Korsakoff are totă dreptul de a vede pe inamiculă celă mai puternică ală visurilor sale, și, precum, politica rusă se laudă că în intervalul unui singură ană de ocupațiune va pute să organiseze Rumelia rusescă , totă așa în același intervală de ună singură ană de ocupațiune ea n’ară fi supărată de a privi spulberându-se instituțiunile liberale ale României. Oposițiunea de la noi se gândesce ea are la acesta, cândă propune cu atâta stăruință reviziunea constituțiunii române supt patronagial baionetelor rusesc! ? A evita orice motivă de tulburare; a ne întări în întru prin cele trei pârghii ale puterei în secolul XIX : libertatea, arma și cartea; a arăta Europei că amă înțelesă vederile sale asupra viitorului și că la momentulă dată vom fi pe deplină gata, acesta trebuie să fie astăți programa oricărui adevărată Română: fiarele francese și englese fadă cu convențiunea angloturcă. Hi,e cum se esprimă tfi aicio iv. ce se faciă cu acestă convențiune : Ite Moniteur dice că insula Cipru e uă posițiune minunată pentru apărarea eventuale a Egiptului și a Asiei Mici; [ensă că dobândirea iei a fostă scumpă plătită, deorece incumbă anevoiasa sarcină de a apera pe Turcia. Le Constitutionnel crede că după Cipru Englitera va lua Egiptul. La France e de părere că Ciprul va deveni ună noă Gibraltară. La Liberté fice că ocuparea Ciprului nu trebuie sé nelinistesca pe nici una din puterile mării Mediterane. La Presse consideră anexarea Ciprului ca un compensațiune ce se cuvine Engliterei, eră nu ca uă amenințare în contra Rusiei. La llé publique frangaise dice : „Actele Englitezei sunt vătemătore pentru demnitatea celorălalte puteri represintate la Congresă.“ Același bază adauge mai la vale: „Pe țărmurile Mediteranei suntă state otărîte a face să se respecte paviliónele loră și libertatea navigațiunii. “ Le Temps și Le Journal des Débats se mărginescă a constata faptulă, arătândă totă două-dată și însemnătatea ce elă poteavă pentru protegjarea Asiei Minore. Eco ce <tică și fiarele engleze : Times e de părere că acestă pasă se va bucura de simpatiele țărei întregi, pentru că împedecă cu desăvârșire ca Rusia să dobândescă uă influință preponderătore asupra Constantinopolei și asupra Asiei Mici. Daily Telegraph consideră ocuparea Ciprului ca ună actă,plină de măiestriă ală unei politice prevedetore. Prin acesta diplomația englesă ară neutralisa tóte perderile Turciei și ară face pe acesta mai puternică decâtă oricândă, pentru că o identifică cu Englitera. Daily News combate acestă măsură, precum și modulă esecutării. Legându’i ochii, trice acestă diaru, s'a pusă Engliterei uă responsabilitate imensă pe capă. Nici ună despotă n’ară fi procedată mai rău. Afară de acesta esecutarea planului nu va isbuti. Sarcina luată de Englitera ar fi nenobilă. „Cu ună cuvântă, încheiă Daily News, curatură adevără este c’amă luată că sarcină care va avă de consecință chieltuieli nesfîrșite, frecări continue, lupte și pericole, vn sarcină care nici uă dată în SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Kraguiewatz, 12 iuliu.—Skupcina a adoptată, în unanimitate, proiectul de adresă presintată de majoritatea comisiunii. Ministrul Grubî a consiliată pe Skupcina d’a nu ataca decisiunile eventuale ale Congresului de la Berlin, acestă precedere fiindă, după dânsulă, cea mai oportună și cea mai conformă cu interesulă țârei, istoriă n’a ajunsă la ună bună resultatu, și tóte acestea fără consimțimântură, fără scirea țărei, în contra principielor constituționale.“ Standard simpatisăză cu acestă măsură și felicită pe guvernă, ceia ce are pentru acesta ună pieță cu atâtă mai mare, de Q.rege Standard combătuse cu asprime politica cabinetului, pe câtă timpă acesta fusese cunoscută numai într’ună modă necompletă. Pall Mall Gazette, ca organă ală părții aristocratice a conservativilor, care combătuse în timpul din urmă cu cea mai mare asprime politica cabinetului, crede că convențiunea anglo-turcă a fostă cunoscută în modă oficială de tate să aprope de tóte puterile cele mari, afară pate numai de Francia. După părerea acestui cară, convențiunea în cestiune a fost impusă Engliterei, dacă nu voia să părdă orice influență în Oriinte și să pericliteze existența imperiului. Ca uă astăfelă de necesitate, oricare omă înțeleptă va aproba și va apăra convențiunea; ânse numai ună spirită de partidă scomotosă și nebună arătută s’o număscăună triumfă său chiară uă gloră a diplomației engleze. Congresul judecată de Ruși. Corespondința Agenției Huse publică o scrisore din Berlin, asupra căreia atrage atențiunea cititoriloră a Oki C 1 DflT a DAVisinű m’rviQf.ARIdA P.l’îtice : „Congresul n’a fostă la înălțimea sarcinei sale, și opera lui se resimte de acesta. Ea este incompletă, incoerentă, fără sinceritate, fără vitalitate. Este oă semă de compromise îndouiose între nișce pretensiuni deosebite împărțiri geografice arbitrare, nelogice, fără nici uă observare a drepturilor și afinităților poporelor, și care întrece cu multă tată ce s’a imputată Congresului din 1815.“ Alegerile în Francia. La 27 Ianuarie, 7 candidați republicani înlocuiau 7 deputați din drepta, invalidați. La 3 Marte, din 15 deputați monarhistî invalidați, 11 n’au fost ă realeși. La 7 Aprile, 15 deputați din stânga înlocuiau 15 deputați regalistî și bonapartistî invalidați. La 5 Mai, din 6 deputați monarhistî invalidați, 4 erau înlocuiți de republicani. La 7 Iulie, erau de alesă 22 deputați și s’aă alesă: 16 republicani, 3 imperialiști și 1 monarhistă; balotagiele, în numără de două, sunt favorabile republicanilor. Majoritatea Camerei s’a mărită cu 14 voturi. „Aceste alegeri, elice le Temps, nu potă de câtă să contribuie la pacea internă de care se bucură Francia. Ele constituiescă uă netăgăduită aprobare a politicei urmate de guvernă și de Camere de șase luni încace, întârescă ministerulă; demonstră neputința în care cadă, din ce în ce mai multă, partidele ostile Republicei, în facia votului universale.“ CONGRESULU (Ședința a 16, de Marți, 9 iuliu 1878. Acestă ședință s’a deschisă la orele 2 și ună pătrată și a ținută până la 5. Cu tote că se credea că în acestă ședință se va resolve definitivă cestiunea Batumului, ea nu s’a terminată, deorece plenipotențiarii au DUMINECA, 2 IULIU 1878. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI. ABONAMENTE: In Capitală și districte, umană 48 lei; sase luni 24 lei; trei luni 12 leiuă lună 4 lei. Pentru tote țările Europei, trimestru 1B lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diarulul. LA PARIS, la d-niî Darras-Halegrain,’5 rue de l’anciene Comédie și Havas: Laffite et C-nie, 8 Place de la Bonrse. LA VIENA,, la d. B. G. Popovici, 15 Fleichmarkt. Scrisorile nefrancate se refusă. 20 BANI ESEMPLARDLI S’aă putută încă Înțelege și nni în conferințele lor anteriore asupra amenuntelor c cestiunii și asupra garanțiilor ce trebuiesc de Rusia. S’a adusă la cunoșcința Congresului ca amănuntele mai trebuiescă desbătute și că se crede că voră pută fi puse la ordinea iiffei pentru ședința de mâne. In privința acestoră amănunte se zice că s’a făcută propunerea ca portulă și orașul Batum să devină rusesci, eră teritoriul ce se ține de acestă orașă și cu deosebire ținuturile locuite de Lăzi se rămână Turciei. După cum se spune, Engliteza și Austria ară sprijini acestă întocmire. De aici se răspândi astăii faima că însuși Batumulă va rămână Turciei. Acestă eventualitate nu se pute însă admite, deorece în principiă Congresul s’a pronunciată deja în ședința de Sâmbătă pentru rusificarea portului Batum. Prin cercurile Congresului se consideră ca forte probabile că compromisulă propusă de Englitera și da Austria va fi adoptată. Afară de cestiunea Batumului, Congresul s’a mai ocupată cu raporturile diferitelor ei comisiuni asupra fruntariilor, provincielor, celor noui, precum și asupra regulării cestiunii dunărene. Engleteza n’a comunicată Congresului nimică, în modă oficială, în privința ocupării insulei Cipru, și nici din partea Rusiei nu s’a făcută nici uă interpelare în astă privință. De altmintrelea până cu trei zile mai nainte convențiunea a fostă ună secretă, deorece Englesii desmințiră cu asemenea înțelegere. * Din isvoră forte sigură se aude despre ședința de astăfli că acum e Rusia care se arătă mai dificilă în tóte diferințele privitore la cestiunea Batumului, adică în cestiunea fruntariiloră, a poporațiunii și a fortărețelor. Cu tote astea se speră însă înțelegere pacînică. Se zice că cu aceste punte ară fi fostă însărcinată comitetulă militară. Congresul ă s’a ocupată astăzi și cu cestiunea armenă și se dice c’ară fi resolvat’o. Comisiunea de redactare a și începută să redigeze tratatul de pace, însă din cele mai multe părți nu se crede că semnarea lui se va pută face mai nainte de cele d’ântâiă dile ale săptămânii viitore. * Tratatul defensivă dintre Englitera și Turcia, protectoratură englesă asupra insulei Cipru, adică ocuparea acestei insule de către trupele englese, ocupă în acestă momentă cercurile Congresului într’ună grabă cu multă mai mare decâtă acele cestiuni care se țină de adevărata programă a Congresului. In cercurile ruse există uă adevărată consternare din causa acestei răpede schimbări, căci, afară de marea sea însemnătate politică, există temerea că ea va produce uărea influință și ’n privința personală. Se și^e că acestă scrie ară fi produsă la Curtea din Petersburg uă mare schimbare. Cornițele Șuvaloff ară fi desaprobată, pe când principelui Gorciakoff s’ară arăta totă felulă de semne de aprobare și se dice chiară că trista figură a generarelui Ignatieff eră ară fi eșită de după perdea. Ună diplomată însemnată ară fi jică că: „Prin tratatul defensivă încheiată între Engliteni și Turcia, pantură de gravitațiune ală cestiunii Orientelui ar fi mutată de la Balcani în Asia. Ocuparea insulei Cipru de către trupele engleze e numai pnsulă celă d’ântâiă; cea mai mare însemnătate în situațiunea creată de lordulu Beaconsfi-