Romanulu, august 1878 (Anul 22)
1878-08-05
DQUE-ț)ECIT DOOI tssce si vei putea. VIUNCIURI. insa de ttere pet_it, pagina IV. —IO bani vet0 > . , pagina III. 2 lei — A se adresa: *a administrațiunea parului. a "ARIS Havas, Laffite et C-ne, 8 Place Bourse LA LONDO^ Eugene Micoud, No. 81-A Fleet T a \7TE-xT a eet> London E. C. iiA VIENA, 'd-nil Haasentein și Vogler, LA HAMBUR^a^d^Adolf Steiner, pentru Germania. ■^rt.cole nepublicate se ardit. £ 20 BANI ,SEMPLARUL, Redacțiunea și Administrațiunea strada Poonei 14 Bucureși, Augusta. A dori cel cu pre multă nerăbdare și avei totuși pre multe pedeci pe calea realisării dorinței sale, nu pute a produce cu fiecare Zi Înainte un neastâmpärit din ce în ce mai mare care se manifestă printr -ă activitate desordonată, fără legătură, fără șiră, căci bietulii pătimașii, doftorii și împedecată totüșă dată, își schimbă mereu posițiunea, crezândă că dóra va nemeri unii mijlocii de a ajunge la țintă și uitândă că, în acesta necontenită variațiune, ceia ce face ele astăzi nu se mai potrivesce cu ceia ce a făcută ieri. Oricine a trebuită să observe de multă gică în acesta tristă stare psicoloorganulă cerui de căpetenia ală așa numitei partite conservative, pe care l’a amețită și l’a zăpăcită până într’atâta nesatisfâcuta sete a puterii încâtă din treptă în treptă l’a făcută se ’și per<să cu desăvârșire orice seriositate. Răspunsândă la observațiunile nóstre în privința Dobrogei, a cării anesare către România începe acum a nu’i mai surîde numai și numai pentru că n’o combate partita liberală, (jianul) Pressa, în numărulă SeÜ de la 1 AlM/naf.fi fanarea declarațiune. So mâmă dâră pe Românulă a ne „declara : în care numără ală Jianului nostru amă numită noi nebuni pe aceia care nu voră voi să „primesc” Dobrogea? Amăn Jisă, în„tr’adevără, că ară fi uă nebuniă a „ne opune esecutării tratatului de „la Berlin, în ce privesce cestiunile acelea, care ne sunt fi impuse ca „condițiuni sine qua non pentru recunoscerea independinței nóstre. Dară, „între cestiunile acelea, scie bine „organulă oficiosă ală d-lui ministru de interne că nu intră și acceptarea Dobrogei. Era vorba de „retrocedarea Basarabiei către Rusia, și de acordarea drepturilor „civile și politice israeliților”. In „privința Dobrogei, noiamă făcută, „înfiată d’a una, reservele nóstre.“ Publicândă rândurile de mai sus și, ziarulă Pressa și-a dată elă are socotela de sensulă cuvintelorăsele ? Elă fire curată și limpede că este uă nebuniă d’a nu ceda Basarabia, dérü n’ară fi nici de cum uă nebuniă d’a refusa Dobrogea. Cu alte cuvinte, ară pute fi forte înțeleptă, după logica Ziarului Pressa, ca România să remână fără Basarabia și fără Dobrogea totă-de uădată. Basarabia trebuie dată, însă Dobrogea pate fi refuzată, deși ea nu ni se dă în schimb, căci însăși Pressa recunosce în pasagială de mai susü că în schimbă pentru Basarabia noi căpătămă independința, era nu Dobrogea, și că tratatul de la Berlin separă cu totulă cestiunea Basarabiei de cestiunea Dobrogei. Seriositatea organului celui fruntașă ală [oposițiunii nu se opresce aci. După ce mărturisesce mai susă că Dobrogea ni-s’arată fără schimbă, istarulă Pressa se apucă a susține mai josă în aceiași revistă, că Dobrogea ni se dă în schimbă. Și cum are a susține ? Prin protocolul No. 10 al Congresului de la Berlin, unde se află cuvintele principelui de Bismarck, că „România va primi în schimbul„ Basarabiei Dobrogea“. Derü ce este protocolul unui Congresă ? Este uă fidelă înregistrarea desbaterilor între diferiții plenipotențiari, dintre care unii <jică una și alții (fică alta, astăfelă că oricine ară pute găsi acolo asupra oricărui punctă discutată argumente pentru și argumente contra, unele și altele ânsă fără uă aplicațiune practică. In aceiași protocolă No. 20 ală Congresului de la Berlin, alături cu cele ce spunea principele de Bismark, se află urmatórea moțiune a contelui Suvaloff: „Avendu în vedere presința de elemente române, plenipotențiarii ruși „consimtă a prelungi frontiera României în lungul Dunării, plecândă „de la Rașova în direcția Silistriei. „Pantură de fruntarie pe Marea Negru să nu trăcă dincolo de Mangalia.“ Apoi protocolul adaugă: „Acestă testă, care implică că „Mangalia este așezată dincoce de „fruntaria română, este acceptată Jn ** «Prin urmare, dacă este vorba de protocolulă No. 10, apoi însași Rusia recunosce că nu numai Dobrogea, de mâncă și că parte din Bulgaria ni s’a datü „avândă în vedere presința de elemente române“, adică pe baza dreptului etnografică, și acesta declarațiune a fostă „acceptată de Congresă“. Ziatul Pressa ambiționăză elăare de a fi mai puțină dreptă pentru România decâtă „plenipotențiarii ruși“ de la Berlin? Cu tote acestea, bună seartă, protocolul Congresului nu posedă nici oă valore juridică. România este datare a cunosce tratatul de la Berlin și numai tratatul de la Berlin, singurulă ratificată de către cele șapte puteri și singurulă împărtășită guvernului nostru într’ună modă diplomatică, fără ca să fiă uă vorbă măcară despre protocolă în comunicațiunea oficială ce ni s’a făcută din partea biuroului Congresului. După tratatul de la Berlin, Dobrogea ni s’arată ca unu simplu adausă teritorială, după cum s’au acordatu prin acelașă tratată adausuri teritoriale analoge Serbiei și Muntenegrului, tóte pe baza dreptului etnografică, fără nici uă legătură cu cestiunea Basarabiei. “Liberă este principalulă organă ală oposițiunii de a combate astăți anexarea Dobrogei către România fără schimbă, după cum îi era liberă ieri de a primi anexarea Dobrogei către România în schimbă, și după cum îi este liberă de a se contrazice pe aceiași pagină,jicândă susü că Dobrogea ni s’a dată fără schimbă și susținândă jasă că Dobrogea ni s’a dată în schimbă; îlă putemă asigura însă că uă asemenea lipsă completă de seriositate este ună mijlocă forte originală de a ajunge mai curândă la putere. SERVIȚIULU TELEGRAFICII ALU AGENȚIEI HAVAS. Paris. 15 Augustă.—Englesii au respinsă cererea creștiniloră ca limba greca să fiă limba oficiale în insula Cipru. Cairo, 15 Augustă. — Nubar-pașa a sosită. A fostă primită îndată de Rediv. Londra. 15 Augustă. Camera comuneloru. —D. Bourke zice că s’aă începută negocieri pentru predarea Batumului. Lăzură presintată că petițiune consulului englesă din Trebizonda, declarândă că voră rădica pavilionulă englesă în contra Rușiloru; déra presintarea acestei petițiunî nu implică aderarea Engliterei. Viena, 15 Augustă. — Hazil-pașa a venită c’uă deputațiune de nobili înaintea comandantelui supremă ală armatei de ocupare, rugându’să se înceteze mersul ă seă înainte. Generarele Filipovici, menționând hotărîrea unanimă luată de Congresă în ce priveșce ocuparea, a respunsă că va urma, conformă cu instrucțiunile ce a primită, mersul ă seă spre Sarajevo și a invitată pe Hazis pașa și pe notabili să întrebuințeze totâ influința loră pentru a împedeca poporațiunea, reă consiliată, d’a prelungi uă resistență fără folosă. Generarele Szipary anunță din Doboj că divisiunea a 20 a fostă atacată cu vioiciune, la 13 Augustă, lângă Gracavița. Acestă atacă a fost respinsă și divisiunea a 20 s’a îndreptată, la 14 Augustă, spre Dobaj, din causa lipsei de muni" Atesta mișcare sa operaiu mu ua, ordine perfectă, răniții și trenulă de echipagiă fiindă puse în siguranță, cu tote că insurgenții au hărțuiră necurmată acestă divisiune. PENTRU D. MINISTRU DE RESBELU Punemă supt ochii d-lui ministru de resbelu urmatórea scenă de barbariă ce ne-o comunică uă persóna de încredere, și care a fostă martură oculară pe cândă se petrecea. In Ziua de 2 August, curinte, pe la 5 ore d. m., se scosese în curtea prefecturei de Ufovă, pentru esercițiă, escadronulă de călărași de Ufovă, compusă din recrutația anului curinte. La manevră era asemenea uă seriă de călărași pentru esercițiulă călare. Pe cei din curte, ce ’nvățau mișcările pedestre, îi instruia ună suptlocotenente, doui sergenți și ună caporală. Pentru fiecare mișcare ce arătau acest maeștru, tânărul călărașă primia ună ghiontă în peptă, pe supt fălci, în capă, căci nu se preocupau unde se dă. Pentru fiecare erore, cea mai mică ce se făcea, călărașiilă criminală primia asemenea lovituri. Și de supt locotenente, departe d’a opri asemenea acte de barbariă, la rândulü d-sele, ataca cu sabia. Nu mai zicemu nimică de înjurăturile surugiesei ce le proferau cu abundență toți maeștri. La manevră, instrucția se făcea cu biciulă. Un serginte instruia pe tineri. Pentru fiecare mișcare ce se arăta, candidatură primia, ca vitele, oă lovitură de biclă. Pentru erori, numărul biceloră era multiplicată. Aci, ca și dincolo, înjurături din abundință. — Caii înșiși aveau grota de acelă sorginte și fugină în neregulă în manevră. Și tóte acestea se faceu supt o chilară mulțime de persone, care trebuiau să fugă și să-și ascundă fața la ună asemenea spectacolă. Scrmă că pedepsa cu bătaia și biciulă e desființată în țară și pentru civili ca și pentru militari. Afară de acestea, nu cu biciulă se potă instrui țăranii. Ceremă stăruitoră, în numele demnității oștenului română și în numele umanității, a se orândui de d. ministru de resbelu uă anchetă, pentru ca, constatându-se acea purtare brutală a instructorilor, călărașilor recruți de sforă, cei culpabili să se dea în judecată. Ocuparea Bosniei și Erzegovinei. Deutsche Zeitung de la 2 (I) Augustă anundță că insurgenții din Brzegovina întărescă orașul Bihaci, situată la granița austriacă la uă depărtare de uă jumătate oră de orașul Croației numită Zavalje. O baterie austriacă a plecată în marșă forțată de la Karlstadt în Croația, pentru întărirea garnisanei austriace din Zavalje. In lupta de la 13 Augustă, întâmplată la Vardar-Vakuf, a fost îngagiată a 7 divisiune austriacă. Se zice că, în acesta luptă, ântâială și al douilea batalionă din regimentulü Kuhn (Carintia) au avutăierderi considerabile. Numărul insurgenților se urca la 1200, dintre care 300 ară fi morți și răniți, între care s’ară afla mai mulți bey, care îi conduceau. Mudhculă de la Vardar-Vakur, care asemenea a luată parte în acestă luptă, a fostă făcută prisoniară de către austriaci. Mudiculă va fi internată în Crojcesvt nupw iioc uu Iodică s’aă găsită mai multe scnări, care constată că autoritățile turcesci ară face causa comună cu insurginții. Același Z*ari afirmă că capulă insurginților ortodocși, Pece Pavlovici, ară desvolta mare activitate pentru organisare și sporirea numărului insurginților, prin înrolări de voluntari din Muntenegru și Serbia. Neues Wiener lagblatt <Jice : Ca obinetulă din Viena voiesce a cere explicațiuni seriose de la Serbia și Muntenegru. In casă cândă acele explicațiuni n’ar fi suficiente, Austria va lua micuri energice în contra numitelor principate. SAMBATA, 5 AÜGUSTU, 1878. LUMINÉZA-TE ȘI YEI FI. ABONAMENTE. In Capitală și districte, unii ană 48 lei; șase luni 24 lei; trei luni 12 leiuă lună 4 lei. Pentru tóte țerile Europei, trimestru 15 lei. A se adresa: IN ROMANIA, la administrațiunea diacului. LA PARIS, la d-nil Darras-Halegrain, 5 rue de l’anciene comedie și Havas, Laffite et C-nie, 8 place de la Bourse. LA VIENA, la d. B- G. PopovicI, 15 Fleickmarkt. Scrisorile nefrancate se refusd. 20 BANI ESEMLPARULU UĂ serbatóre românu la Cairo. D. dr. Karadja a dată, acum câteva zile, uă serbare în casa sea de la Muski, la Cairo, în onorea independinței române. Toți Românii de la Cairo erau invitați. „Unu poporu, Zice Ziaru^neg’P' ténü care ne aduce acésta scrie, mă poporu are cu atâtă mai multă dreptă d’a fi mândru de libertatea mea,—și în acésta privință Românii n’aă nimică de invidiată celorălalte națiuni — cu câtă ea l’a costată mai multe saci’ifîcie, și resbelulă, acésta urîtă plagă socială, cândă n’are de obiectă decâtă satisfacerea orelor personale ale principielor ă seă necalificabile ambițiuni, devine, din contra, uă cau să sântă cândă se rezema pe amorulă patriei, ală libertății și ală independinței. Generațiunile viitore voră aprecia opera părinților- soră, mai bine decâtă generațiunea actuală.“ Mai multă de 400 Româniaă răspunsă la apelului d-lui Caradja. In câteva vorbe mișcate, în care se recunoscea ună adevărată simțământă patriotică, d. Caradja a rădicată mă toastă în sănătatea principelui Carol I și, după ce a spusă principalele întâmplări ale resbelului, a băută in onarea României independinte. Acestă discursă a fost aplaudată , cu frenesiă. „D’altmintrelea, Zice Reforma din Cairo, d. Caradja făcuse lucrul într’ună mod din cele mai somptase: iluminațiunea giorno, bufete splendide, casa era acoperită de susă până josă de drapele, printre care se deosibilu cele trei culori naționale române, d’asupra cărora apărea cifra Domnitorului și coróna domnescá. Intr’una cuvântă era mai multă decâtă uă serbare, era ună adevărată meetingă națională.“ întrunirea alianței israelite. Citimă în Le Courrier du Soir cu data de la 12 August : „Alianța Israelită este o societate de apărare, de protecțiune și de solidaritate între Ebreii din lumea íntrega. Luni se vor întruni represintanții societăților din ambele lumi. Se va citi corespondința, se vor ă lua resoluțiuni, se vor vota mulțămiri. „In prima liniă voră figura mulțămirile ce suntă datorite d-loră Saint-Vallier și Waddington. Opiniunea nostra în acesta privință e cunoscută. Israeliții datorescă plenipotențiarilor ă noștri să adâncă recunoscință. In practică, moțiunea loră va rămâne din nefericire literă mortá, ca și alte stipulațiuni ale tratatului atâtă de necomplectă și nicidecum bilaterală din Berlin. Literă motto, până când Israeliții din Oriinte vor merita exercițială drepturiloră ce li se daă, până când cetățenii din țările unde trăiescă striga CTP Créamie aux les?Íl^te PTM- bine de câtă oricine și care va apăra pe Ebrei chiară în contra proprieloră loră porniri. „Acestea zise» suntemă plini de simpatii pentru Israeliții învățați, desinteresațî, muncitori, care se onoreza d’a aparține profesiunilor liberale, d’a primi posturi administrative, și care arată în aceste funcțiuni ună talentă, uă aplicare și uă onorabilitate rară. Noi nu-I confundămă cu obicinuiții speculațiunei, fiă în Oriinte, fiă în Occidente, respinși chiară de Ebrei, și ală căroră talentă nu se întrebuințază decâtă în paguba creștinilor, sau a altor membri de confesiuni atâtă de puțină dibăcie. „In adevără, suntă și în lumea financiară Israeliți onorați și puternici, chiară printre aceia care aducă din priinte averi mari și pună în mișcare interese enorme, dar a cești din urmă nu suntă destulă de numeroși ca să facă lege consciinței publice. Acesta nu se va întâmpla decâtă atunci cândă societatea va culege binefacerile activei fară interveniri.“ STAREA SPIRITELORU LA BATUM Dailey-News publică urmatórele telegrame din Constantinopole, cu data de 10 Augustă. Poporațiunea armată din Batum se pregătesce să se impotrivesca la ocuparea orașului de către Ruși. Capii s’aă întrunită în consiliu și s’aă pronunciată pentru luptă. Pe țermii rîului Ciuruk, care formeză noua fruntarie rusescă, se află 20,000 munteni gata de luptă. Armata turcescă, neavendu încă ordine definitive, observă neutralitatea. Uă telegramă din Trebizonda, adresată Ziarului Standard, confirmă astăferă acesta scrie. Triburile care ocupă strîmtorile ce ducă de la Leadjog la Atvin sunt hotărîte, întrucâtă priveșce Batum, de a se opune laotărîrile Congresului; în aceste strîmtori se află întruniți 15,000 omeni.